“Diadema şi mărturia“

„ATUNCI [Iehoiada preotul] l-a scos afară pe fiul regelui şi i-a pus diadema şi Mărturia; şi astfel l-au făcut rege şi l-au uns.“ (2 Regi 11:12) În felul acesta descrie cartea Regilor încoronarea regelui Ioas. Ai remarcat probabil că, în afară de «diademă» sau podoabă regală pentru cap, Iehoiada a pus şi „Mărturia“ pe capul regelui. Ce era Mărturia? Şi de ce făcea ea parte din ceremonia încoronării?

Cuvîntul ebraic tradus prin „Mărturie“ se referă de obicei la Cele Zece Porunci sau la Legea lui Dumnezeu în general. (Exod 31:18; Psalm 78:5, Revised Standard Version) În armonie cu aceasta, relatarea paralelă din 2 Cronici 23:11, conform cu The Jerusalem Bible (1966), sună astfel: „Atunci Iehoiada l-a adus afară pe fiul regelui, l-a încoronat şi i-a impus Legea.“ Însă la 2 Regi 11:12 această traducere foloseşte cuvîntul „brasarde“ pentru „Mărturie“, cu toate că în ambele versete apare acelaşi cuvînt ebraic. De ce?

Un celebru comentariu biblic german, Herders Bibelkommentar, dă explicaţia că unii traducători nu îşi pot imagina că regele ar fi purtat Legea pe cap sau pe braţ. Întrucît, atunci cînd îl aminteşte pe Saul, textul din 2 Samuel 1:10 menţionează o brasardă (sau brăţară) împreună cu diadema pe care o purta el, ei cred că textul din 2 Regi 11:12 trebuie să fi sunat iniţial „diadema şi brasardele“. Dar aceasta nu este decît o speculaţie. Înlocuirea termenului „Mărturie“ cu termenul „brasarde“ reprezintă o schimbare textuală radicală.

De aceea, The New Jerusalem Bible (1985) restabileşte ideea de Lege sau de legămînt al legii, redînd propoziţia prin „şi i-a dat o copie a legămîntului.“ Dar i-a dat oare Iehoiada lui Ioas „Mărturia“? Adevărul este că verbul ebraic tradus prin „a pus“ poate fi redat şi prin „a dat“. Dar atît în Regi, cît şi în Cronici el apare o singură dată, referindu-se atît la diademă, cît şi la Mărturie. În afară de aceasta, verbul ebraic este urmat imediat de prepoziţia ebraică „pe“. Prin urmare, traducerea corectă trebuie să fie „a pune pe“. Atît diadema, cît şi Mărturia au fost „puse pe“ tînărul rege Ioas, aşa cum arată New World Translation [Traducerea Lumii Noi].

Aşadar, de ce şi cum „a pus“ marele preot Mărturia pe tînărul rege? Să reflectăm asupra observaţiei făcute de biblistul german Otto Thenius: „Legea, o carte în care erau consemnate decretele mozaice. Aceasta a fost ţinută în mod simbolic pe capul regelui, după ce el fusese împodobit cu diadema“. (Die Bücher der Könige [Cărţile regilor] de Otto Thenius) În mod asemănător, profesorul Ernst Bertheau remarcă: „Punerea Legii [pe rege] implica, într-adevăr, un sens simbolic, şi anume acela că regele era obligat să domnească în conformitate cu ea.“ — Die Bücher der Chronik [Cărţile cronicilor].

Dumnezeu a poruncit ca, atunci cînd era încoronat un rege, el să-şi scrie pentru sine o copie a Legii, pentru ca apoi să o studieze şi să o aplice în tot timpul vieţii sale. (Deuteronom 17:18-20) Punerea „Mărturiei“ pe noul rege trebuie să fi fost un scurt gest simbolic ce ilustra faptul că, deşi acum era rege, el nu era mai presus de Legea lui Iehova. Din nefericire, după moartea marelui preot Iehoiada Ioas a uitat această foarte importantă lecţie, a părăsit, treptat, închinarea la Iehova şi a sfîrşit prin a fi asasinat. — 2 Cronici 24:17-25.