„Nu prin vedere“

„Analize ştiinţifice recente au confirmat faptul că Giulgiul din Torino este un fals datînd din secolul al XIV–lea. Totuşi, catolicii au fost încurajaţi să venereze în continuare giulgiul, considerîndu–l drept o reprezentare picturală a lui Cristos, capabilă încă să înfăptuiască miracole“, se relatează în New York Times. Arhiepiscopul din Torino, Anastasio Ballestrero, a afirmat: „Excepţionala putere de evocare a imaginii lui Isus trebuie păstrată“.

Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că, deşi biserica a admis faptul că acea imagine a unui corp omenesc imprimată pe giulgiu nu este a lui Isus Cristos, catolicii fideli trebuie totuşi să continue a considera ca şi cum ar fi Cristos, deci ca pe ceva sfînt. De ce? Conform spuselor lui Adam Otterbein, preot catolic care conduce Congregaţia Sfîntului Giulgiu, relicve asemenea giulgiului pot ajuta credincioşilor să–i dea onoare celui pe care–l reprezintă imaginea.

Nu este deloc surprinzător faptul că, în pofida lipsei sale de autenticitate, giulgiul va rămîne un puternic simbol al credinţei pentru Biserica catolică. „Statui, picturi şi icoane (. . .) sînt obiecte de veneraţie în cadrul cultului catolic“, se remarcă în New York Times.

Utilizarea acestor imagini în închinare este oare susţinută de Biblie? Nu! Cuvîntul lui Dumnezeu spune clar: „Fugiţi de idolatrie.“ (1 Corinteni 10:14; compară cu Exod 20:4–6.) Creştinii sînt îndemnaţi să i se închine lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“, nu cu ajutorul unor imagini sau relicve (Ioan 4:24). Pavel a scris în mod potrivit că adevăraţii creştini „umblă prin credinţă, nu prin vedere“. — 2 Corinteni 5:7.