Întrebări de la cititori
◼ Isus a declarat că „apa“ pe care o va da el „va deveni în el o fîntînă de apă ţîşnitoare pentru a împărţi viaţă veşnică“. Ce a vrut el să spună prin aceste cuvinte?
Isus i-a zis unei samaritene: „Oricui bea din această apă [din fîntîna lui Iacob] îi va fi iarăşi sete. Celui care va bea din apa pe care i-o voi da eu nu-i va mai fi niciodată sete, iar apa pe care i-o voi da eu va deveni în el o fîntînă de apă ţîşnitoare pentru a împărţi viaţă veşnică.“ — Ioan 4:13, 14.
În această declaraţie, Isus pune în evidenţă foloasele de ordin spiritual care îi parvin unui om care acceptă cuvintele sale şi devine unul dintre discipolii săi. Dacă el continuă să asimileze cunoştinţă exactă cu privire la Iehova Dumnezeu şi la Isus Cristos şi acţionează cu credinţă în conformitate cu această cunoştinţă, este în situaţia de-a obţine viaţă veşnică (Ioan 17:3). Isus a comparat acest proces care se petrece în mintea şi inima cuiva cu o fîntînă ţîşnitoare care îi aduce foloase, întărindu-i încontinuu credinţa şi ghidîndu-şi paşii pe calea vieţii eterne.
Chiar dacă accentul se pune în Ioan 4:14 pe foloasele pe care le primeşte creştinul în mod individual, totuşi acesta va avea dorinţa firească de-a împărţi în mod generos cu alţii aceste ape spirituale pe care le posedă din abundenţă. El va avea dorinţa ca semenii săi să audă mesajul despre Cristos şi să ajungă să aibă în final în ei o fîntînă din care să ţîşnească aceleaşi foloase spirituale care duc la viaţă eternă. Probabil că la această transmitere a mesajului se gîndea Isus atunci cînd a pronunţat cuvintele consemnate în Ioan 7:37–39: „«Dacă îi este cuiva sete, să vină la mine şi să bea. Cel care are credinţă în mine, aşa cum a spus Scriptura: ‘Din străfundurile lui vor curge torente de apă vie.’» El a spus însă lucrul acesta cu privire la spiritul pe care urmau să-l primească aceia care credeau în el.“
Sub impulsul spiritului lui Dumnezeu, al forţei sale active, pe care au primit-o cu începere de la sărbătoarea Zilei a cincizecea din anul 33, apostolii şi discipolii lui Isus au obţinut rezultate remarcabile în lucrarea care consta în împărţirea sau transmiterea acestor ape vii altor oameni. Spiritul lui Dumnezeu joacă şi în zilele noastre un rol important. El îi pregăteşte şi îi îmboldeşte pe discipolii lui Isus, atît pe membrii rămăşiţei unse, cît şi pe cei ai „marii mulţimi“ de „alte oi“, să transmită omenirii însetate apele dătătoare de viaţă, fapt pe care îl realizează prin predicarea veştii bune a Regatului lui Dumnezeu în lumea întreagă. Astfel deci, oricine este însetat trebuie să vină la Acela pe care îl utilizează Dumnezeu pentru a furniza apa adevărului care duce la viaţă eternă. — Matei 24:14; 28:19, 20; Ioan 7:37; 10:16; Apocalips 7:9.