Impresionată de integritatea Martorilor lui Iehova
ÎN 1978 Christine E. King a vizitat filiala din Londra, Anglia, a Martorilor lui Iehova. Ea îşi pregătea teza de doctorat şi, în legătură cu aceasta, căuta informaţii despre întîmplări din viaţa Martorilor din Germania, în timpul celui de al doilea război mondial. În timp ce îşi strîngea materialul, ea a fost atît de impresionată de faptul că Martorii lui Iehova din Germania nazistă nu au adoptat nici o poziţie compromiţătoare, încît s-a hotărît să-şi amplifice teza, astfel încît să poată fi publicată sub formă de carte. Iată ce a scris ea filialei după ce şi-a luat doctoratul: „Am constatat că lucrarea mea despre Martorii lui Iehova a cerut eforturi deosebite şi, în final, am simţit o admiraţie deosebită faţă de replica pe care Martorii germani au dat-o naziştilor; sper că lucrarea mea va reflecte acest sentiment.“ Titlul cărţii publicate de dr. King în limba engleză este Statul nazist şi noile religii: cinci studii despre non-conformism.
Printre descoperirile făcute de dr. King, foarte edificatoare sînt cifrele cu privire la numărul de morţi şi deţinuţi din rîndul Martorilor lui Iehova. Aceste rezultate arată că cifrele publicate anterior de Martorii lui Iehova au fost mult mai mici. Documentul de bază pentru aceste statistici alcătuite de dr. King a fost un voluma publicat la München, Germania Federală, de către Michael Kater. „Citirea cu atenţie a documentelor din arhivele Tribunalului şi ale Gestapoului“, a spus ea, „sprijină, cu siguranţă, aceste cifre mai mari.“
Dar care sînt aceste cifre? „Au fost întemniţaţi aproximativ 10 000 şi toţi aceştia au primit, per total, 20 000 de ani închisoare. Unul din doi Martori germani a fost întemniţat, şi unul din patru şi-a pierdut viaţa.“
„În pofida tuturor măsurilor luate“, a spus ea în continuare, „Martorii se întruneau în lagăre şi se rugau împreună, produceau literatură şi au făcut chiar prozeliţi. Fiind susţinuţi de fraternitatea lor şi, spre deosebire de ceilalţi deţinuţi, pe deplin conştienţi de motivele pentru care existau aceste lagăre şi pentru care ei erau nevoiţi să sufere astfel, Martorii s-au dovedit a fi un grup mic, dar remarcabil, de deţinuţi, care aveau ca semn de recunoaştere un triunghi violet şi erau renumiţi pentru curajul şi convingerile lor.“
Dr. King a mai făcut următoarea apreciere: „Principiile teologice erau respectate: Martorii au rămas «neutri», cinstiţi, demni de toată încrederea şi, ca atare, oricît ar părea de ironic, erau deseori folosiţi ca servitori de către ofiţerii S.S. (organizaţia care administra lagărele de concentrare). Un ofiţer S.S. a spus că numai unui Martor al lui Iehova i se putea încredinţa sarcina de a-şi bărbieri stăpînul cu un brici care putea fi folosit ca armă criminală, fără teama că briciul va fi folosit în scopuri violente.“
După ce spune că regimul nazist a înfricoşat alte secte încît acestea au făcut compromis cu el, dr. King a afirmat: „Numai împotriva Martorilor nu a avut succes guvernul, fiindcă, deşi îi uciseseră cu miile, lucrarea (de predicare a Regatului lui Iehova) a continuat şi, în mai 1945, mişcarea Martorilor lui Iehova era tot vie, în timp ce partidul naţional-socialist nu mai era. Numărul Martorilor crescuse, fără ca aceştia să facă vreun compromis. Mişcarea căpătase martiri şi obţinuse victoria într-o nouă bătălie a războiului lui Iehova Dumnezeu.“
[Notă de subsol]
a „Die Ernsten Bibelforscher im Dritten Reich“, în Vierteljahrshefte für Zeitgeschichte, volumul 17, München, 1969.