Are numele într-adevăr vreo importanţă?

ACEASTA este întrebarea pe care o pun mulţi oameni atunci cînd se discută despre numele lui Dumnezeu. „Dumnezeu este Dumnezeu,“ spun ei. „Atunci de ce mai este necesar un nume?“

The Illustrated Dictionary (Dicţionarul biblic ilustrat), publicat în 1980 de „Tyndale House Publishers,“ face următorul comentariu cu privire la semnificaţia numelui în timpurile biblice: „Un studiu asupra cuvîntului ‘nume’ în Vechiul Testament ne dezvăluie ce semnificaţie deosebită avea acest cuvînt în limba ebraică. Numele nu este doar o etichetă, ci semnifică adevărata personalitate a celui căruia îi aparţine. Numele poate deriva de la împrejurările naşterii persoanei respective (Geneza 5:29), sau reflectă caracterul acesteia (Geneza 27:36), iar cînd cineva îşi pune ‘numele’ pe un lucru sau pe o altă persoană, aceasta din urmă intră sub influenţa sau protecţia celui dintîi.“

Apoi, referitor la numele lui Dumnezeu, Dicţionarul afirmă: „Aşadar Yahweh, spre deosebire de Elohim [Dumnezeu], este un substantiv propriu, numele unei Persoane, chiar dacă acea Persoană este divină. Ca atare, acest nume îşi are propriul său cadru ideologic: el îl prezintă pe Dumnezeu ca Persoană şi astfel îl aduce în legătură cu alte persoane, cu persoane umane (. . .) şi Dumnezeu vorbeşte patriarhilor ca unor prieteni.“

Deci singurul mod prin care cineva se poate apropia de Dumnezeu ca să-şi facă o relaţie personală cu el, este de a-i cunoaşte numele, Yahweh sau Iehova şi de a învăţa să folosească plin de respect acest nume atunci cînd îi aduce închinare (Ioan 17:26). Într-adevăr, aceste persoane vor intra sub influenţa şi protecţia sa, deoarece Iehova însuşi a spus: „Îl voi proteja deoarece a ajuns să-mi cunoască numele.“ Psalmii 91:14.