Întrebări de la cititori

● Cum se înţeleg cuvintele exprimate în Faptele Apostolilor 12:15 în legătură cu apostolul Petru: „Este îngerul lui“?

Nu putem spune cu siguranţă acest lucru, deoarece în relatare nu sînt făcute referiri mai apropiate cu privire la semnificaţie. Vorbitorul s–a gîndit probabil la un înger sfînt care l–ar reprezenta pe Petru şi pe care unii l–ar desemna, probabil, un înger ocrotitor.

Regele Irod Agripa I îl arestase pe Petru şi–l aruncase în închisoare. Apostolul era acolo „legat cu două lanţuri, între doi soldaţi, iar străierii (erau) în faţa uşii“. Noaptea, Petru a fost eliberat de îngerul lui Iehova şi a pornit spre casa Mariei, mama lui Ioan Marcu. (Fapte 12:3–12).

“Cînd a bătut în uşa de la intrare, a ieşit o slujitoare numită Roda ca să răspundă şi cînd a recunoscut vocea lui Petru, de bucurie n–a deschis poarta, ci a alergat înăuntru şi a dat ştire că Petru se află în faţa intrării. Ei i–au spus: ‘Eşti necugetată!’ Ea însă îi asigura cu tărie că este el. Atunci ei au început să spună: ‘Este îngerul lui’“ (Fapte 12:13–15).

Roda a fost, probabil, o creştină şi l–a cunoscut pe Petru. Ce au putut înţelege ucenicii din cuvintele ei agitate şi uluitoare?

Cuvîntul grecesc aggelos pe care l–au întrebuinţat ei, înseamnă textual „sol“. Acest cuvînt este aplicat uneori şi la soli omeneşti, dar în Biblie este desemnat un sol spiritual din cer, un înger (Iac. 2:25; Gal. 1:8). Avînd în vedere ambele posibilităţi care se pot aplica, unii comentatori explică că ucenicii ar fi înţeles că la poartă ar fi stat un bărbat pe care Petru l–ar fi trimis cu o veste din închisoare, deci un sol omenesc. Dar aceasta pare îndoielnic, căci cum ar fi putut trimite Petru, care era străjuit atît de straşnic, un sol? Si această părere nu ar armoniza nici cu relatarea care spune că Roda ar fi recunoscut glasul lui Petru.

Alţi comentatori ai creştinătăţii explică că ucenicii s–ar fi gîndit că Petru a murit şi că ar fi fost de faţă „spiritul decorporalizat“ al lui Petru. Insă această nu poate fi explicaţia corectă, căci acei ucenicii ştiau că omul nu posedă un suflet nemuritor care să trăiască pe mai departe după moartea corpului. El este un suflet (1 Cor. 15:45).

Putea să fi fost un sol spiritual, un înger? Dumnezeu întrebuinţase adesea îngeri care să intre în legătură cu închinătorii săi şi să–i călăuzească. Aşa a vorbit, spre exemplu, Iacov despre „îngerul care m–a izbăvit din toate nenorocirile“ (Gen. 48:16). Evreilor le era cunoscut acest lucru. Pare să fi fost şi o părere general răspîndită (care ce–i drept, nu s–a sprijinit direct pe Biblie), că asupra fiecărui israelit veghea un înger, de genul unui înger ocrotitor.

Nu putem spune în ce măsură evreii creştini din casa Mariei au cunoscut această părere şi o acceptau. Dar sigur este că ei ştiau că Isus spusese despre urmaşii lui: „Vedeţi să nu desconsideraţi pe nici unul dintre aceşti micuţi, căci vă spun că îngerii lor din cer privesc tot timpul faţă Tatălui meu care este în cer“ (Mat. 18:10). După ce ucenicii făcuseră faţă nedumeririi iniţiale, au tras, probabil, în mod fals, concluzia că Iehova ar fi trimis un sol îngeresc care să–l reprezinte pe Petru şi care vorbească exact aşa ca el.