Întrebări de la cititori
● La ce se referă „cununa vieţii“ menţionată la Iacob 1:12, şi despre cine se poate spune că va cîştiga această coroană?
Iacob 1:12 sună astfel: Fericit este omul care suportă încercarea, pentru că fiind aprobat va primi cununa vieţii pe care le–a promis–o Iehova celor care continuă să–l iubească.“
Expresia „cununa vieţii“ s–a explicat că ar însemna cea mai înaltă formă de viaţă, viaţă nemuritoare cum este aceea pe care o primesc la întîia înviere continuatorii unşi ai lui Christos. (1 Cor. 15:53, 54; Apoc. 20:4, 6) Este mai presus de orice îndoială că o asemenea viaţă va fi o coroană pentru cei care o vor poseda şi că ea este forma cea mai înaltă a vieţii. Dar a avut oare Iacov în vedere o asemenea formă supremă de viaţă atunci cînd a folosit cuvîntul „cunună“?
Se pare că nu trebuie să–i alăturăm neapărat ideea de ceva suprem expresiei „cununa vieţii“. Cuvîntul grecesc din original este stephanos. Acesta derivă de la o rădăcină de cuvînt care înseamnă „a încercuri“ şi astfel este utilizat pentru a se referi la o coroană, la o ghirlandă, la un premiu sau la o răsplată pe care o primeşte cineva care iese învingător într–o încercare. Astfel apostolul Pavel scrie la 2 Timotei 4:7, 8: „Mi–am alergat pînă la capăt alergarea . . Din acest moment îmi este rezervată cununa dreptăţii pe care Domnul, Judecătorul cel drept, mi–o va da ca răsplată în ziua aceea.“ El nu se referea la dreptatea supremă ci la premiul, la răsplata dreptăţii pe care avea s–o primească. (Compară cu Filipeni 4:1; 1 Tes. 2:19, 20) Si astfel şi la Iacob 1:12 „cununa vieţii“ nu este decît premiul sau darul vieţii primit pentru suportarea greutăţilor. Despre „mulţimea mare“ a supravieţuitorilor necazului se poate spune că dacă suportă în mod credincios, vor primi „cununa vieţii“, revenindu–le ca răsplată viaţa eternă pe pămînt. — Apoc. 7:9, 10.
La Apocalips 2:10 găsim o expresie asemănătoare care se referă la premiul vieţii. Cei care îl primesc sînt oameni care au suportat în mod credincios, pînă la moarte. In acest caz, însă, cei cărora li se adresează expresia sînt creştinii unşi care primesc viaţă nemuritoare în ceruri (Apocalips 2:26, 27) Cuvintele de la Iacob 1:12 se poate spune că mai degrabă expun un principiu general decît că se referă la o anumită clasă de oameni, cum este în cazul cuvintelor din Apocalips 2:10.