NOB

Oraș aflat pe teritoriul lui Beniamin, în apropiere de Ierusalim. Deși există unele incertitudini cu privire la locul exact unde s-a aflat, din Neemia 11:31, 32 și Isaia 10:28–32 reiese că Nobul era situat lângă Anatot și, posibil, în apropierea unui deal de unde se putea vedea Ierusalimul. Unii erudiți presupun că Nobul corespunde cu un loc de pe Ras el Mushraf (Muntele Scopus), aflat la circa 1,5 km N-E de Muntele Templului, din Ierusalim. În acest caz, Nobul s-a aflat chiar la nord de Muntele Măslinilor.

Când fugea de Saul, David a mers la Nob, „orașul preoților“, și a primit de la marele preot Ahimelec câteva pâini de prezentare ca hrană pentru oamenii lui, precum și sabia lui Goliat, care era păstrată aici. S-ar putea ca tabernacolul să fi fost mutat la Nob când Șilo a primit o judecată nefavorabilă din partea lui Dumnezeu. (Compară cu 1Sa 14:3; Ps 78:60; Ier 7:12–14.) Mai târziu, Saul l-a acuzat pe Ahimelec de uneltire deoarece îl ajutase pe David și i-a poruncit lui Doeg, edomitul, să-l omoare pe marele preot, precum și pe ceilalți 84 de preoți. Apoi Doeg a ucis bărbații, femeile, copiii și animalele din Nob. Singurul care a scăpat cu viață a fost Abiatar, fiul lui Ahimelec (1Sa 21:1–9; 22:6–23).

Nob a fost unul dintre locurile menționate în legătură cu înaintarea asirienilor spre Ierusalim (Is 10:24, 32). După întoarcerea din exilul babilonian, orașul a fost repopulat de beniaminiți (Ne 11:31, 32).