NETOFA

Netofatiți, [dintr-o rădăcină care înseamnă „a picura; a cădea”]

Netofa era o mică localitate în Iuda. E posibil să corespundă cu Khirbet Bedd Faluh, aflat la circa 4 km S-S-E de Betleem. Biblia se referă mai degrabă la locuitorii săi, netofatiții. Se pare că netofatiții au fost inițial înrudiți cu cei ce s-au stabilit în Betleem (1Cr 2:54).

Maharai și Heleb (Heled; Heldai), doi dintre vitejii care au devenit căpetenii în armata lui David, erau netofatiți (2Sa 23:8, 28, 29; 1Cr 11:26, 30; 27:13, 15). Când a avut loc deportarea în masă a poporului în Babilon, unii netofatiți au fost lăsați în Iuda și l-au susținut pe guvernatorul Ghedalia (2Re 25:23; Ier 40:8). Unii descendenți ai netofatiților ce fuseseră exilați în Babilon s-au întors împreună cu Zorobabel în 537 î.e.n. (Ezr 2:1, 2, 22; Ne 7:26). Câțiva leviți care locuiau în așezările netofatiților au venit la Ierusalim pentru inaugurarea zidului reconstruit (1Cr 9:14, 16; Ne 12:27, 28).