CANA

[Trestie; Trestie mirositoare]

1. Vale torențială ce marca hotarul dintre teritoriul lui Efraim și cel al lui Manase (Ios 16:8; 17:9). De regulă, această vale este asociată cu Wadi Qanah (Nahal Qana). Micul curs de apă ce curge pe aici izvorăște din regiunea deluroasă, de la câțiva kilometri sud-vest de Nablus (Nabulus). Asemenea cursului de apă din Wadi Ishkar, curge pe direcția sud-vest, după care se unește cu râul Yarkon (Nahal Yarqon), care se varsă în Marea Mediterană, la nord de Tel Aviv-Yafo. Totuși, unii erudiți cred că e posibil ca în zilele lui Iosua torentul Qanah să fi avut alt curs inferior și să se fi vărsat direct în Mediterană, undeva la circa 10 km mai spre nord.

2. Oraș de hotar al lui Așer (Ios 19:24, 28). Este în general identificat cu actualul Qana, aflat la circa 12 km E-S-E de Tir.

3. [probabil din ebr. qanéh, care înseamnă „trestie”; prin urmare, Locul trestiilor] Orașul de unde era Natanael (Ioa 21:2). La numai trei zile după ce Natanael i-a fost prezentat lui Isus și a devenit discipolul său, Isus a participat la un ospăț de nuntă în Cana, la care au fost prezenți și mama și frații lui. Cu acea ocazie, Isus a făcut primul său miracol, transformând apa într-un vin de calitate. Din Cana, Isus, familia lui și discipolii „au coborât la Capernaum” (Ioa 1:43–49; 2:1–12). Mai târziu, când Isus se afla din nou în Cana, un slujitor al regelui a venit la el și l-a implorat „să coboare” la Capernaum ca să-i vindece fiul, care era pe moarte. Isus l-a vindecat pe băiat fără a se deplasa la Capernaum (Ioa 4:46–54).

În toate ocurențele, orașul este numit „Cana Galileii”, fără îndoială pentru a se distinge de Cana de pe teritoriul lui Așer (Ios 19:28). Locul unde, potrivit tradiției, s-ar fi aflat Cana este Kafr Kanna, un oraș situat la 6,5 km N-E de Nazaret. Izvoarele de aici asigură apă din abundență. Totuși, lexicografii consideră că este puțin probabil ca numele „Kanna” să derive din „Cana”, îndeosebi din cauza consoanei duble „n”. Se crede, și asta din motive întemeiate, că identificarea cu Kafr Kanna s-a făcut în principal deoarece acesta este un loc accesibil pelerinilor veniți de la Nazaret, fapt pentru care identificarea cu Kafr Kanna a fost susținută de tradiția bisericii.

Alți erudiți susțin identificarea cu Khirbet Qana, aflat la circa 13 km N de Nazaret, ipoteză în sprijinul căreia există o multitudine de dovezi. Aici se găsesc ruinele unui sat antic. Ele se află pe un deal de la marginea câmpiei Asochis, numită în prezent el-Battuf (Biqʽat Bet Netofa). În apropiere este o câmpie mlăștinoasă unde cresc trestii din abundență, ceea ce face ca numele „Cana” să fie foarte potrivit. Și astăzi denumirea arabă a acestui loc este Qana el-Jelil, echivalentul pentru Cana Galileii. Josephus, istoric evreu din secolul I, spunea că a poposit „în târgul [său] din Galileea, numit Cana” și apoi menționa „întinsa câmpie numită Asochis, unde era reședința [sa]” (Autobiografie, 86; 207). Mărturia acestui istoric susține identificarea orașului Cana Galileii mai degrabă cu Khirbet Qana decât cu Kafr Kanna. Deși la Khirbet Qana nu există niciun izvor, există vestigii ale unor rezervoare străvechi. De asemenea, aici s-au găsit mici fragmente din vase de lut și monede despre care se crede că datează din secolul I e.n. (IMAGINE, vol. 2, p. 738, engl.).

În vechime, pe lângă Khirbet Qana trecea un drum care cobora spre țărmul Mării Galileii și continua de-a lungul coastei până la Capernaum, oraș aflat la circa 206 m sub nivelul mării; de aici și expresia „a coborî la Capernaum” (Ioa 4:47). Pe acest drum, distanța de la Cana la Capernaum era de aproximativ 40 km.