IEȘURUN

[Cel drept].

Titlu onorific pentru Israel. În Septuaginta (redactată în greacă), termenul „Ieșurun” a dobândit o conotație afectivă, fiind redat prin „cel preaiubit”, „cel iubit”. Denumirea „Ieșurun” ar fi trebuit să le amintească israeliților că erau poporul de legământ al lui Iehova și, prin urmare, că aveau obligația de a rămâne drepți. (De 33:5, 26; Is 44:2) În Deuteronomul 32:15, termenul „Ieșurun” este folosit cu sens ironic. În loc să trăiască la înălțimea numelui său de „Ieșurun”, Israelul devenise îndărătnic, îl părăsise pe Creatorul lui și își disprețuise Salvatorul.