ARTICOL SPECIAL
Imperiul Asirian
ISTORIA Imperiului Asirian stă sub semnul cuceririlor militare, asociate deseori cu un tratament sadic aplicat captivilor. Religia avea o influență majoră asupra vieții asirienilor, iar războiul era considerat o parte importantă a practicii lor religioase. Istoricul W. Wright afirmă: „Preocuparea principală a națiunii era războiul, iar preoții instigau fără încetare la luptă. Ei trăiau mai ales din prăzile de război, din care primeau întotdeauna un anumit procent înainte ca alții să-și revendice partea, fiindcă acest popor de jefuitori era extrem de religios”. (Ancient Cities, 1886, p. 25)
Atât Biblia, cât și istoria laică menționează că între Israel și Asiria au existat contacte frecvente. La un moment dat, Israelul a fost obligat să-i plătească tribut regelui Asiriei. Apoi, în 740 î.e.n., a fost cucerită Samaria, capitala regatului de nord, iar mii de israeliți au fost duși în exil. Faptul că Iehova a permis să se întâmple acest lucru arată cât de mult decăzuse Israelul apostat. Însă, când Sanherib a încercat să adauge și Ierusalimul pe lista cuceririlor sale, un înger al lui Iehova a ucis 185 000 de soldați asirieni într-o singură noapte. (Is 36:1–37:38) Așa cum au prezis profeții lui Iehova, Asiria a ajuns cu timpul o ruină și a fost succedată pe scena lumii de Imperiul Babilonian. (Is 23:13; Țe 2:13)
Pictură realizată de arheologul A. Layard care înfățișează grandoarea palatului regelui Assurnasirpal al II-lea din Nimrud (Calah)
Acest uriaș taur înaripat cu cap de om împodobea odinioară palatul lui Sargon al II-lea
Detaliu de pe un zid al palatului lui Assurnasirpal al II-lea din Nimrud. Vânătoarea de lei era un sport preferat de regii asirieni; orașul Ninive a fost numit „ascunzișul leilor” (Na 2:11)
Scenă de la curtea regelui Assurnasirpal al II-lea: regele împreună cu un slujitor și un spirit protector; basorelief din palatul de la Nimrud (Calah), expus la British Museum. Religia juca un rol-cheie în politica Asiriei
Regele Assurnasirpal al II-lea înfățișat avântându-se în luptă; zeul său Asur zboară înaintea lui și trage cu arcul. Basorelief expus la British Museum
Regele Assurnasirpal al II-lea înconjurat de simboluri ale dumnezeilor săi. Coiful cu coarne îl reprezintă pe Asur; discul înaripat este simbolul zeului-soare Șamaș; luna nouă îl simbolizează pe zeul-lună Sin; linia bifurcată este fulgerul lui Adad; steaua o reprezintă pe Iștar
Emisarul lui Sanherib îl batjocorește pe Iehova și cere capitularea Ierusalimului
Prisma lui Sanherib (Prisma lui Taylor, de la British Museum), unul dintre ultimele documente ale regelui, în care acesta se laudă cu invadarea lui Iuda, fără a menționa însă nenorocirea care s-a abătut asupra armatei sale
Brutalitatea asirienilor înfățișată pe zidurile palatelor lor. În stânga, caldeeni jupuiți de vii, cărora le este smulsă limba. În dreapta și jos, prizonieri din Lachiș jupuiți de vii și trași în țeapă
Așa cum au prezis profețiile biblice, Ninive (movila Kuyunjik din prim-plan) a devenit ‘o cetate devastată’. (Na 2:10)
O tăbliță din Cronica babiloniană (deasupra) oferă detalii despre jefuirea de către babilonieni a acestui oraș, care fusese măreț odinioară (Cronica babiloniană B.M. [British Museum] 21901, cunoscută drept Cronica lui Gadd sau Cronica distrugerii orașului Ninive)