GHEZER

[Bucată; Parte]

Oraș regal situat în câmpia de coastă a Palestinei, la marginea dinspre regiunea deluroasă. Ghezerul este menționat prima dată în Biblie în relatarea despre încercarea nereușită a regelui acestui oraș de a apăra Lachisul de armata israelită condusă de Iosua (Ios 10:33; 12:7, 8, 12). Ghezerul le-a fost dat efraimiților, devenind unul dintre orașele lor de hotar (Ios 16:3; 1Cr 7:28). Aceștia însă nu i-au alungat pe toți canaaniții care locuiau acolo (Ios 16:10; Ju 1:29). Ulterior, orașul le-a fost repartizat chehatiților ca oraș levitic (Ios 21:20, 21; 1Cr 6:66, 67).

Ghezerul este menționat și în legătură cu războaiele purtate pe timpul lui David împotriva filistenilor. Biblia spune că David „i-a înfrânt pe filisteni de la Gheba până la Ghezer“ (2Sa 5:25; 1Cr 14:16). Tot la Ghezer, într-o luptă cu filistenii, s-a remarcat Sibecai, hușatitul, care l-a ucis pe Sipai, un refaimit (1Cr 20:4). Mai târziu, din motive nespecificate, Ghezerul a fost atacat de regele Egiptului. Acesta a incendiat orașul și i-a ucis pe canaaniții ce locuiau acolo, după care l-a dat ca zestre soției lui Solomon. Solomon a reconstruit orașul și, probabil, l-a fortificat (1Re 9:15–17).

Ghezerul este menționat frecvent și în texte laice. Pe zidurile templului din Karnak este consemnată cucerirea Ghezerului de către Tutmes III (Thutmosis III). Orașul figurează și în consemnările de pe Tăblițele de la Amarna, fiind menționat cu numele de cel puțin nouă ori. Numele apare și pe stela faraonului Meneptah, care se lăuda că ‘a cucerit Ghezerul’.

Erudiții consideră că Ghezerul corespunde cu actualul Tell Jezer (Abu Shusheh; Tel Gezer), aflat cam la jumătatea drumului dintre Ierusalim și Tel Aviv-Yafo (Iope). Orașul se găsea deci în apropierea unui alt drum important, o rută comercială și militară, care timp de milenii a legat Egiptul de Mesopotamia. Tell Jezerul se găsește pe o culme a Șefelei, ceea ce înseamnă că orașul Ghezer avea o poziție strategică, de unde puteau fi supravegheate ambele drumuri.

Primele săpături arheologice la acest tell s-au făcut la începutul secolului al XX-lea. Cu timpul, acesta a devenit cel mai explorat sit din Palestina. Printre descoperirile de aici se numără o poartă și un zid de apărare de pe vremea lui Solomon. Acestea au fost construite pe un strat de dărâmături, care, presupun unii erudiți, au rezultat în urma incendierii Ghezerului de către faraon. Arhitectura acestei porți se aseamănă atât de mult cu cea a porților descoperite la Hațor și la Meghido, încât se consideră că toate trei au fost construite după aceleași proiecte. În straturile mai vechi s-au găsit foarte multe fragmente ceramice filistene. Însă cea mai importantă descoperire făcută la Tell Jezer este probabil „calendarul de la Ghezer“, o tăbliță ce conține, din câte se pare, câteva exerciții de memorare ale unui elev. Această tăbliță s-a dovedit a fi de mare valoare întrucât le oferă cercetărilor din prezent informații despre sezoanele agricole din Israelul antic, precum și despre limba și scrierea ebraică din epoca lui Solomon.