ILIE

[Dumnezeul meu este Iehova]

1. Unul dintre cei mai mari profeți ai Israelului. Din câte se pare, Ilie era din Tișbe, un sat localizat de unii erudiți în ținutul Galaadului, la est de râul Iordan. (1Re 17:1) El și-a început îndelungata carieră de profet în Israel în timpul domniei regelui Ahab (care a urcat pe tron în c. 940 î.e.n.), slujind în această calitate și pe parcursul domniei fiului lui Ahab, Ahazia (care a devenit rege în c. 919 î.e.n.). (1Re 22:51) Ilie este menționat pentru ultima oară ca profet (de data aceasta ca profet pentru Iuda) spre sfârșitul domniei de opt ani a lui Ioram, regele lui Iuda, care și-a început domnia în 913 î.e.n. (2Cr 21:12-15; 2Re 8:16)

Prin Ilie, Iehova a susținut închinarea curată într-o perioadă în care decăderea spirituală și morală a Israelului atinsese cote alarmante. Regele Ahab, fiul lui Omri, păstrase închinarea la vițel instituită de Ieroboam, dar, și mai grav, se căsătorise cu Izabela, fiica regelui sidonian Etbaal. Influențat de această femeie, Ahab a promovat pe scară largă închinarea la Baal, păcătuind astfel mai mult decât toți regii anteriori ai Israelului. Preoții și profeții lui Baal s-au înmulțit în țară, iar corupția a ajuns la un nivel fără precedent. Întrucât îl ura pe Iehova, Izabela i-a persecutat și i-a ucis pe profeți, iar cei care au rămas au fost nevoiți să se ascundă în peșteri. (1Re 16:30-33; 18:13)

Hrănit de corbi. Relatarea biblică îl menționează prima dată pe Ilie în contextul în care Iehova îl trimite să-i anunțe pe israeliți că urmau să fie pedepsiți pentru păcatele lor. Primele cuvinte consemnate ale lui Ilie sunt: „Viu este Iehova, Dumnezeul Israelului, căruia îi slujesc”. El a explicat că Iehova, Dumnezeul cel viu, a decretat ca, pentru o perioadă de timp, să nu cadă nici ploaie, nici rouă, decât la cuvântul său (al lui Ilie). Această perioadă s-a dovedit a fi de trei ani și șase luni. (1Re 17:1; Iac 5:17) După acest anunț, Iehova i-a spus să meargă în valea Cherit, la est de Iordan, pe teritoriul tribului lui Gad. Aici, în mod miraculos, corbii i-au adus de mâncare. El a băut apă din pârâu, care, în cele din urmă, a secat. Iehova a continuat să-l îndrume, trimițându-l în afara teritoriului Israelului, în orașul fenician Sarepta, care la vremea aceea ținea de Sidon. Acolo, lângă orașul Sidon – unde domnea Etbaal, socrul regelui Ahab (1Re 16:31) –, Ilie a întâlnit o văduvă care voia să pregătească ultima masă pentru ea și fiul ei din puțina făină și puținul ulei ce îi mai rămăseseră. El i-a cerut o turtă mică din făină și i-a promis că Iehova îi va purta de grijă în timpul secetei. Femeia a înțeles că Ilie este un om al lui Dumnezeu, i-a dat ce a cerut și a fost binecuvântată. (Compară cu Mt 10:41, 42.) În perioada în care Ilie a locuit în casa văduvei, fiul ei a murit. Ilie s-a rugat lui Dumnezeu, iar el l-a readus la viață. Aceasta a fost prima înviere consemnată în Biblie și al treilea dintre cele opt miracole înfăptuite de Ilie. (1Re 17)

Cum le-a arătat Ilie israeliților că Iehova este adevăratul Dumnezeu?

În acest timp, Ahab l-a căutat pe Ilie peste tot, fără îndoială ca să-l omoare, dar nu l-a găsit. (1Re 18:10) În cele din urmă, Dumnezeu i-a poruncit lui Ilie să se prezinte înaintea lui Ahab. Ilie s-a dus și i-a cerut regelui să organizeze o întâlnire cu cei 450 de profeți ai lui Baal și cei 400 de profeți ai stâlpului sacru (Așera). Ahab i-a adunat pe profeți la muntele Carmel, nu departe de Marea Mediterană. (Vezi imaginea cu muntele Carmel din articolul special „Activitatea profeților Ilie și Elisei”.) Înaintea poporului, Ilie a propus un test care să dovedească cine este adevăratul Dumnezeu. Dumnezeul care mistuia taurul adus pe altarul lui trebuia să fie recunoscut de toți. Poporul a fost de acord. Mai întâi a fost invocat Baal, dar în zadar: n-a căzut foc din cer și nu s-a întâmplat nimic care să demonstreze că Baal este un dumnezeu viu, cu toate că profeții lui s-au rugat încontinuu, chiar făcându-și tăieturi, potrivit ritualului lor. O bună parte din zi, sub un soare arzător, ei au dansat sărind în jurul altarului. În tot acest timp, Ilie și-a bătut joc de ei fără milă, ceea ce i-a făcut și mai frenetici. (1Re 18:18-29)

Apoi a venit rândul lui Ilie. Folosind 12 pietre, el a reparat altarul ce fusese dărâmat, probabil la porunca Izabelei. După aceea, Ilie a pus poporul să toarne apă de trei ori peste jertfă și peste altar; chiar și șanțul din jurul altarului, care delimita o suprafață în formă de pătrat cu latura de 32 m, s-a umplut cu apă. (1Re 18:30-35) Cam la vremea când se aducea ofranda de cereale de seară, Ilie i-a adresat o singură rugăciune lui Iehova, iar El a trimis foc din cer, care a mistuit atât jertfa, cât și lemnele și pietrele altarului și a secat apa din șanț. (1Re 18:36-38) Văzând aceasta, poporul a căzut cu fața la pământ și a zis: „Iehova este adevăratul Dumnezeu! Iehova este adevăratul Dumnezeu!”. Atunci Ilie a poruncit ca toți cei 450 de profeți ai lui Baal să fie omorâți în valea Chison. Apoi, Ilie s-a rugat lui Iehova, care a pus capăt secetei făcând să cadă o ploaie torențială. După aceea, cu puterea primită de la Iehova, Ilie a alergat înaintea carului lui Ahab până la Izreel, parcurgând probabil 30 km. (1Re 18:39-46)

Fuge de Izabela. Când a aflat de moartea profeților lui Baal, regina Izabela a jurat că-l va omorî pe Ilie. Înspăimântat, el a fugit circa 150 km spre sud-vest, până la Beer-Șeba, aflată la vest de capătul sudic al Mării Moarte. (Vezi harta din articolul special „Activitatea profeților Ilie și Elisei”.) Ilie și-a lăsat slujitorul acolo, după care a mers mai departe în pustiu, rugându-se să moară. În pustiu i s-a arătat îngerul lui Iehova, care l-a pregătit pentru lunga călătorie până la Horeb (Sinai), „muntele adevăratului Dumnezeu”. Cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea oferită de înger, Ilie a mers 40 de zile, parcurgând peste 300 km. La Horeb, Iehova i-a vorbit lui Ilie după ce și-a demonstrat într-un mod impresionant puterea printr-un vânt, un cutremur și un foc. Iehova nu era în acele demonstrații de putere; el nu este un dumnezeu al naturii sau o personificare a forțelor naturii. Aceste fenomene naturale au fost doar manifestări ale forței sale active. Cel Atotputernic i-a arătat lui Ilie că activitatea sa de profet nu se încheiase. Ilie credea că este singurul închinător din Israel al adevăratului Dumnezeu. Însă Iehova i-a corectat modul de gândire, spunându-i că mai erau 7 000 de bărbați care nu se închinaseră la Baal. Apoi l-a trimis pe Ilie să-și continue misiunea și i-a indicat cu numele trei persoane care trebuiau să fie unse, sau numite să îndeplinească anumite sarcini pentru Iehova: pe Hazael, ca viitor rege al Siriei, pe Iehu, ca viitor rege al Israelului, și pe Elisei, ca succesor al său. (1Re 19:1-18)

Îl numește pe Elisei succesorul său. După aceea, Ilie s-a dus la Abel-Mehola, orașul natal al lui Elisei. El l-a găsit pe Elisei arând un teren și și-a aruncat veșmântul de profet peste el, drept dovadă că l-a uns, sau l-a numit succesor al său. Din acel moment, Elisei a devenit slujitorul lui Ilie și l-a însoțit pretutindeni. Fără îndoială, el era cu Ilie când profetul a anunțat un mesaj de condamnare împotriva lui Ahab. Acest rege lacom, închinător al lui Baal, își însușise în mod ilegal o vie (care era moștenirea lui Nabot, izreelitul) permițându-i soției sale, Izabela, să se folosească de acuzații false, martori falși și judecători nedrepți pentru a-l omorî pe Nabot. Ilie l-a întâlnit pe Ahab în această vie și i-a spus că sângele său avea să fie lins de câini în același loc în care aceștia linseseră sângele lui Nabot. De asemenea, a prezis că la fel se va întâmpla și cu Izabela. (1Re 19:19; 21:1-26)

După aproximativ trei ani, Ahab a murit în luptă. Carul său de război a fost spălat la bazinul Samariei, iar câinii au lins sângele lui Ahab. Însă Izabela a fost omorâtă mai târziu, probabil după 15 ani. Ahab a fost succedat la tron de fiul său Ahazia. Acesta a umblat pe căile rele ale tatălui său, deoarece, când s-a rănit accidental, l-a întrebat pe Baal-Zebub, dumnezeul fals al Ecronului, dacă se va vindeca. Ilie i-a transmis cuvântul lui Iehova: pentru că a procedat așa, avea să moară negreșit. Drept urmare, Ahazia a trimis pe rând trei grupuri de soldați ca să-l aducă pe Ilie, fiecare grup fiind format din 50 de bărbați și o căpetenie. La cuvântul lui Ilie, a coborât foc din cer, care a mistuit primele două grupuri. Dar cea de-a treia căpetenie l-a implorat să meargă cu ea, iar profetul s-a dus să anunțe personal judecata împotriva lui Ahazia. (1Re 22:1, 37, 38; 2Re 1:1-17)

Este succedat de Elisei. În cele din urmă, a sosit momentul ca Ilie să-i predea mantia de profet lui Elisei, pe care îl numise succesor al său în urmă cu câțiva ani și pe care îl instruise bine. Acest lucru s-a întâmplat când în Israel domnea regele Ioram, fratele și succesorul lui Ahazia. Cu acea ocazie, Ilie s-a dus la Betel, de acolo la Ierihon și apoi a coborât la Iordan, Elisei însoțindu-l în tot acest timp. La Iordan, Elisei a fost răsplătit pentru fidelitatea sa: a văzut un car de foc și niște cai de foc și pe Ilie urcând la cer într-o vijelie. Elisei a luat veșmântul de profet, care a căzut de pe Ilie, și peste el a venit „o măsură dublă” (asemenea părții duble pe care o primea un fiu întâi născut) din spiritul lui Ilie, un spirit de curaj și de „zel pentru Iehova, Dumnezeul armatelor”. (2Re 2:1-13; 1Re 19:10, 14; compară cu De 21:17)

Ilie nu a murit atunci și nici nu s-a dus în domeniul spiritual invizibil, ci a fost transferat în alt loc pentru o nouă misiune profetică. (Ioa 3:13) Lucrul acesta reiese din faptul că Elisei nu și-a jelit stăpânul. După mai mulți ani de la înălțarea sa într-o vijelie, îl găsim pe Ilie încă viu și activ ca profet, de data aceasta profet pentru regele lui Iuda. Întrucât regele Ioram al lui Iuda avea o conduită nelegiuită, Ilie i-a trimis o scrisoare în care anunța un mesaj de condamnare de la Iehova, mesaj care s-a împlinit la scurt timp după aceea. (2Cr 21:12-15; vezi CER [Înălțarea la cer])

Miracole. În Biblie, lui Ilie îi sunt atribuite opt miracole: 1) a făcut să nu mai plouă, 2) a făcut ca făina și uleiul văduvei din Sarepta să se înmulțească în mod constant, 3) l-a înviat pe fiul văduvei, 4) ca răspuns la rugăciunea sa, a căzut foc din cer, 5) ca răspuns la rugăciunea sa, a început să plouă, iar seceta a încetat, 6) a făcut să cadă foc din cer peste o căpetenie a regelui Ahazia și peste cei 50 de oameni ai săi, 7) a făcut să cadă foc din cer peste o a doua căpetenie și peste cei 50 de oameni ai săi și 8) a despărțit râul Iordan, lovindu-l cu mantia sa de profet. Și ridicarea sa la cer a fost un miracol, dar aceasta a reprezentat o acțiune directă a lui Dumnezeu, nu rezultatul unei rugăciuni sau al unei declarații făcute de Ilie.

Ilie a fost un apărător energic al închinării adevărate. El a luptat cu toată puterea împotriva închinării la Baal practicate în Israel. Lucrarea începută de el a fost continuată de Elisei, în timp ce executarea Izabelei și distrugerea închinării sidoniene la Baal au fost duse la bun sfârșit de Iehu. În zilele lui Ilie, 7 000 de oameni, inclusiv Obadia, administratorul casei lui Ahab, i-au rămas fideli lui Iehova, iar profetul Ilie trebuie să-i fi întărit foarte mult pe unii dintre ei. Ilie l-a numit pe Elisei succesorul său, dar cel care i-a uns pe Hazael și pe Iehu a fost Elisei.

Apostolul Pavel s-a gândit fără îndoială la Ilie când a vorbit despre „Samuel și ceilalți profeți” care „prin credință . . . au înfăptuit dreptatea” și când a afirmat că „unele femei și-au primit morții prin înviere”. Prin urmare, Ilie face parte din ʻnorulʼ de martori fideli din vechime. (Ev 11:32-35; 12:1) Și discipolul Iacov l-a menționat pe acest profet. Referindu-se la marea putere pe care o au rugăciunile slujitorilor drepți ai lui Iehova, el l-a dat ca exemplu pe Ilie, „un om cu sentimente ca ale noastre”. (Iac 5:16-18)

O lucrare ce prefigura lucruri viitoare. La aproximativ 450 de ani după Ilie, Maleahi a prezis că profetul Ilie avea să apară „înainte să vină ziua cea mare și înfricoșătoare a lui Iehova”. (Mal 4:5, 6) Prin urmare, evreii din zilele lui Isus așteptau venirea lui Ilie. (Mt 17:10) Unii credeau că era Isus. (Mt 16:14) Alții credeau că era Ioan Botezătorul, care, la fel ca Ilie, purta un veșmânt de păr și o centură de piele în jurul mijlocului. Dar el a negat că era Ilie. (2Re 1:8; Mt 3:4; Ioa 1:21) Îngerul care i s-a arătat lui Zaharia, tatăl lui Ioan, nu a spus că fiul lui va fi Ilie, ci că va avea „spiritul și . . . puterea lui Ilie” și „va pregăti un popor pentru Iehova”. (Lu 1:17) Isus a spus că Ioan și-a îndeplinit misiunea, dar evreii nu l-au recunoscut. (Mt 17:11-13) După moartea lui Ioan, Ilie a apărut într-o viziune împreună cu Moise cu ocazia transfigurării lui Isus. Lucrul acesta arăta că lucrarea înfăptuită de Ilie mai prefigura ceva din viitor. (Mr 9:1-8)

2. Fiu al lui Ieroham, din tribul lui Beniamin; locuia în Ierusalim și era capul casei sale părintești. (1Cr 8:1, 27, 28)

3. Preot levit dintre „fiii lui Harim” (1Cr 24:8; Ezr 2:1, 2, 39), care s-a numărat printre cei ce au dat ascultare avertismentului lui Ezra de a-și alunga soțiile străine. (Ezr 10:21, 44)

4. Descendent al lui Elam, care s-a numărat printre cei ce au dat ascultare îndemnului lui Ezra de a-și alunga soțiile străine. (Ezr 10:26, 44)