CEZAREEA

[a Cezarului]

Un important oraș-port construit de Irod cel Mare pe coasta Mării Mediterane spre sfârșitul secolului I î.e.n. Locul a fost cunoscut inițial cu numele „Turnul lui Strato (Straton)”, nume despre care se crede că a fost dat în cinstea unui conducător sidonian. Numele „Cezareea” s-a păstrat în numele arab „Qaisariye” (în prezent Horvat Qesari, în ebraică). Orașul se află la circa 40 km S de muntele Carmel și la circa 87 km N-N-V de Ierusalim.

Scrierile istoricului evreu Josephus constituie principala sursă de informații cu privire la construirea și la istoria timpurie a orașului. Irod cel Mare a primit locul pe care a fost construit orașul de la Cezar August (acesta i-a dăruit atunci și Samaria și alte orașe). După ce a reconstruit Samaria, pe care a numit-o Sebaste, Irod cel Mare și-a îndreptat atenția spre zona de coastă și a început să construiască la Turnul lui Strato un oraș și un port impresionant. Lucrările de construcție au durat 10-12 ani și, potrivit unor istorici, au fost finalizate în jurul anului 10 î.e.n. În onoarea lui Cezar August, Irod a dat orașului numele „Cezareea”, iar portului numele „Sebastos” (termenul grecesc pentru August). Stilul arhitectonic și materialele de construcție confereau orașului o frumusețe aparte. Printre edificiile sale se numărau un templu, un teatru și un amfiteatru enorm. Un apeduct alimenta orașul cu apă potabilă, iar un sistem de canalizare subteran permitea evacuarea apei reziduale în mare. Însă cea mai mare realizare a fost construirea portului artificial al orașului.

După înlăturarea de la putere a lui Arhelaus (fiul lui Irod cel Mare), Cezareea a devenit reședința oficială a procuratorilor romani care guvernau provincia Iudeea. Cartea Faptele Apostolilor face în mod frecvent referire la acest oraș, atât ca port, cât și ca reședință a guvernatorului provinciei.

După o activitate misionară fructuoasă în Samaria, Filip a început ‘să anunțe vestea bună’ în toate orașele de pe coastă, începând de la Asdod până la Cezareea, aflată la circa 90 km nord (Fa 8:5-8, 40). La scurt timp după aceea, a avut loc convertirea lui Pavel. Acesta a început să predice în Ierusalim, însă, întrucât unii evrei au pus la cale un complot împotriva lui, discipolii l-au condus pe noul lor frate la portul din Cezareea și de acolo l-au trimis la Tars, orașul său natal (Fa 9:28-30).

Având în vedere că în Cezareea se afla baza militară a trupelor romane din provincia Iudeea, nu este de mirare că aici locuia și centurionul roman Corneliu. Deși în Cezareea trăiau foarte mulți evrei, majoritatea locuitorilor erau neevrei. În anul 36 e.n., Dumnezeu l-a îndrumat pe Petru să meargă în acest oraș pentru a-i depune mărturie lui Corneliu, precum și rudelor și prietenilor apropiați ai acestuia. Ei au fost botezați, fiind primii oameni din națiuni necircumciși care au devenit membri ai congregației creștine (Fa 10:1-48).

Cezareea a fost orașul unde s-a retras Irod Agripa I după încercarea nereușită de a-l ține pe Petru în închisoare. Aici a primit delegați de la Tir și de la Sidon, iar la scurt timp după aceea (44 e.n.) a murit ca urmare a judecății divine nefavorabile (Fa 12:18-23). Pavel a trecut prin Cezareea când s-a întors în Palestina din a doua și din a treia sa călătorie misionară (Fa 18:21, 22; 21:7, 8). Când a trecut a două oară prin oraș, el și însoțitorii lui au fost găzduiți de evanghelizatorul Filip, care e posibil să se fi stabilit în Cezareea după ce și-a încheiat turul de predicare. De la Cezareea, Pavel a urcat la Ierusalim însoțit de unii discipoli din oraș, deși, în Cezareea, apostolul fusese avertizat de profetul Agab cu privire la pericolul ce îl aștepta la Ierusalim (Fa 21:10-16).

La Ierusalim, evreii au complotat să-l omoare pe Pavel, astfel că apostolul, care se afla în arest, a fost adus la Cezareea cu o escortă militară numeroasă și predat guvernatorului Felix pentru a fi judecat (Fa 23:23, 24). Spre deosebire de Ierusalim, unde mulți își manifestau violent prejudecățile religioase și creau tulburare, în Cezareea domnea ordinea. Acest lucru se datora, probabil, puternicei influențe romane exercitate în oraș și faptului că aici se găsea principala garnizoană a trupelor romane. Guvernatorul Festus, care i-a succedat lui Felix, i-a obligat pe împotrivitorii evrei din Ierusalim să vină la Cezareea pentru a-și prezenta acuzațiile împotriva lui Pavel. De fapt, Pavel a făcut atunci apel la Cezar tocmai ca să evite un proces la Ierusalim (Fa 25:1-12). În timp ce aștepta să fie dus la Roma, Pavel a putut să depună o mărturie convingătoare despre creștinism în fața lui Festus și a oaspeților săi, regele Agripa II și sora acestuia Berenice (Fa 25:13, 22-27; 26:1-32). De la Cezareea, Pavel a fost îmbarcat ca deținut pe o corabie și a ajuns în cele din urmă la Roma (Fa 27:1, 2).

În timpul domniei lui Nero, între locuitorii evrei și sirieni ai Cezareei au apărut mari disensiuni. Se crede că incidentele de acolo au constituit scânteia ce a declanșat revolta care a dus, în cele din urmă, la distrugerea Ierusalimului în 70 e.n.

În 1961, în teatrul din Cezareea s-a descoperit o piatră cu o inscripție în latină ce conține numele lui Ponțiu Pilat; aceasta este prima inscripție descoperită pe care apare numele guvernatorului Pilat.