ACOR

[Nenorocire; Ostracizare]

Vale sau câmpie joasă care forma o porțiune din hotarul nord-estic al teritoriului tribului lui Iuda (Ios 15:7). Valea se numea Acor, care înseamnă „nenorocire, ostracizare“, deoarece aici au fost omorâți cu pietre Acan și familia lui. Acan furase și ascunsese unele lucruri din prada luată de la Ierihon, atrăgând astfel nenorocirea asupra națiunii Israel, care a fost înfrântă când a atacat prima dată Aiul (Ios 7:5–26).

Unii au identificat valea Acor cu Wadi el Qilt, o vale torențială îngustă și adâncă, cu pereți abrupți, aflată în apropiere de Ierihon. Totuși, potrivit descrierii din Iosua 15:7, se pare că valea Acor se afla mai la sud. În plus, cuvintele din Isaia 65:10 dau de înțeles că această vale era un loc mai larg. Pe baza acestor detalii, se presupune că valea Acor ar corespunde cu el-Buqeiʽa (Biqʽat Hureqanya), un platou, sau bazin, de mică altitudine și arid, care se întinde la nord și la sud de Wadi Qumran (Nahal Qumeran), în apropiere de extremitatea nord-vestică a Mării Moarte. Săpăturile arheologice făcute aici au scos la lumină ruinele unor orașe sau fortărețe antice, precum și un sistem de diguri.

În Osea 2:15, Iehova a făcut referire la ieșirea din Egipt din „zilele tinereții“ Israelului și, profețind eliberarea dintr-o captivitate ulterioară, a promis că „valea Acor“, altădată un loc al nenorocirii, avea să devină o „poartă a speranței“. Într-o profeție similară de restabilire, Dumnezeu a prezis că valea Acor, deși o vale aridă, avea să devină „un loc de odihnă pentru vite“ (Is 65:10).