ABIȘAI

[posibil: Tatăl este (există)]

Fiu al Țeruiei, sora lui David (sau, posibil, sora sa vitregă), și fratele lui Ioab și al lui Asael. (2Sa 2:18; 1Cr 2:15, 16)

Datorită curajului său, Abișai a ajuns să fie mai respectat decât vitejii a căror căpetenie era. Renumele său rivaliza chiar cu renumele celor mai viteji trei războinici ai lui David, deoarece a ucis singur cu sulița 300 de dușmani. Totuși, Abișai „n-a ajuns la rangul primilor trei”. (2Sa 23:18, 19)

Abișai l-a susținut cu loialitate pe unchiul său David în toate campaniile militare. Însă el avea o fire impulsivă și crudă, iar uneori a trebuit să fie înfrânat. De exemplu, când a pătruns într-o noapte cu David în tabăra lui Saul, care dormea, Abișai l-ar fi țintuit la pământ pe ‘unsul lui Iehova’ cu sulița acestuia, dacă David nu l-ar fi oprit. (1Sa 26:6-9) Mai târziu, în perioada în care Absalom s-a răzvrătit, Abișai a trebuit să fie împiedicat de două ori să-l execute pe Șimei, care îl blestemase pe rege. Totuși, David nu l-a putut împiedica pe Abișai să ia parte la uciderea lui Abner. (2Sa 3:30; 16:9-11; 19:21-23)

Abișai s-a remarcat prin inițiativa de a ucide 18 000 de edomiți și prin victoria repurtată într-o altă ocazie împotriva amoniților. El a participat și la înăbușirea revoltei inițiate de Șeba, un beniaminit netrebnic. Iar, în ultima luptă a lui David menționată în Biblie, dacă Abișai nu ar fi intervenit, regele ar fi fost ucis de un filistean cu o statură neobișnuit de mare. (1Cr 18:12; 19:11-15; 2Sa 20:1, 6; 21:15-17)