Cântarea nr. 116
Lumina străluceşte tot mai tare
1. Profeţii-n trecut căutau pe Cristos,
Speranţa creaţiei ce geme,
Căci spiritul sfânt a prezis că prin el
Salvarea veni-va la vreme.
Şi timpu-a sosit: azi domneşte Cristos!
Ştim clar că prezent e Cel Uns.
Profunde-adevăruri ni s-au revelat
Ce nici îngerii nu le-au pătruns!
REFREN
Cărarea-i tot mai luminoasă,
Umblăm pe ea ca-n miez de zi.
Cel Sfânt adevărul ne-arată,
Mereu ne va călăuzi.
2. Cristos a numit un sclav bun şi fidel,
Ce hrana la timp o împarte,
Făcând ca lumina să crească treptat
În inimi doar lui devotate.
Cu paşi tot mai siguri noi înaintăm,
Umblăm în lumină vestind,
Iar ţie, Iehova, vrem să-ţi mulţumim,
Tu, Izvorul luminii fiind!
REFREN
Cărarea-i tot mai luminoasă,
Umblăm pe ea ca-n miez de zi.
Cel Sfânt adevărul ne-arată,
Mereu ne va călăuzi.
(Vezi şi Rom. 8:22; 1 Cor. 2:10; 1 Pet. 1:12.)