Ce se întâmplă cu noi când murim?

DUPĂ cum ştii, oamenii îmbătrânesc, se îmbolnăvesc şi mor. Chiar şi unii copii mor. Ar trebui să-ţi fie frică de moarte sau de cineva care a murit? — Ştii ce se întâmplă cu noi când murim? —

În zilele noastre nici un om care a murit nu s-a întors la viaţă ca să ne spună ce se întâmplă după moarte. Dar, când Isus, Marele Învăţător, a fost pe pământ, a existat un asemenea om. Relatarea despre el ne ajută să înţelegem ce se întâmplă cu oamenii când mor. Omul despre care vom vorbi era un prieten al lui Isus şi locuia în Betania, un orăşel din apropierea Ierusalimului. Se numea Lazăr şi avea două surori: Marta şi Maria. Să vedem ce ne spune Biblia despre el.

Într-o zi, Lazăr s-a îmbolnăvit foarte rău. Isus se afla atunci departe de Betania. De aceea, Marta şi Maria au trimis pe cineva să-l înştiinţeze pe Isus că fratele lor era bolnav. Ele ştiau că, dacă ar fi venit, Isus l-ar fi vindecat pe fratele lor. Deşi nu era medic, Isus primise de la Dumnezeu putere să vindece orice boală. — Matei 15:30, 31.

Între timp, boala lui Lazăr s-a agravat. Lazăr a murit înainte ca Isus să ajungă la el. Deşi ştia că murise, Isus le-a spus discipolilor că Lazăr dormea şi că el îl va trezi. Dar discipolii nu l-au înţeles. De aceea, Isus le-a spus direct: „Lazăr a murit“. Ce ar trebui să înţelegem din cuvintele lui? — Că moartea este ca un somn adânc. Este un somn atât de adânc, încât cel care a murit nici măcar nu visează.

După câteva zile, Isus a mers să le viziteze pe Marta şi pe Maria. Casa lor era plină cu prieteni, veniţi să le consoleze pentru moartea fratelui lor. Când Marta a aflat că Isus era în drum spre ele, a ieşit să-l întâmpine. Maria a venit şi ea în urma ei. Era foarte tristă şi, plângând, a căzut la picioarele lui Isus. Prietenii care o însoţeau plângeau şi ei.

Marele Învăţător i-a întrebat unde l-au dus pe Lazăr. Atunci mulţimea l-a dus la peştera în care fusese pus Lazăr. Când Isus i-a văzut pe toţi oamenii plângând, a început şi el să plângă. Ştia ce dureros este să-ţi moară cineva drag.

La intrarea în peşteră era pusă o piatră. Isus le-a spus: „Luaţi piatra“. Ce-au făcut atunci oamenii? — Marta nu credea că era bine s-o dea la o parte. De aceea a zis: „Doamne, deja trebuie să miroasă, căci este a patra zi“.

Dar Isus i-a răspuns: „Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea gloria lui Dumnezeu?“ El voia să spună că Marta va vedea ceva ce-l va onora pe Dumnezeu. Ce intenţiona Isus să facă? Când piatra a fost dată la o parte, Isus l-a glorificat cu voce tare pe Iehova. Apoi a strigat: „Lazăr, vino afară!“ Ce s-a întâmplat atunci? Putea oare Lazăr să iasă de acolo? —

Ce zici, poţi să trezeşti pe cineva din somn? — Da, dacă-l strigi. Dar poţi să trezeşti pe cineva care doarme în moarte? — Nu. Oricât de tare l-ai striga, n-o să te audă. Nici un om nu poate să trezească un mort.

Dar Isus nu era un om obişnuit. El primise de la Dumnezeu o putere neobişnuită. De aceea, când Isus l-a strigat pe Lazăr, s-a întâmplat ceva extraordinar. Acest om mort de patru zile a ieşit din peşteră! Fusese readus la viaţă! Respira, umbla şi vorbea din nou. Da, Isus l-a sculat pe Lazăr din moarte. — Ioan 11:1–44.

Acum, gândeşte-te: Ce s-a întâmplat cu Lazăr când a murit? S-a desprins cumva de trup o parte din el — sufletul sau spiritul — ca să trăiască în altă parte? A mers oare la cer sufletul lui Lazăr? A stat el patru zile în cer alături de Dumnezeu şi de sfinţii îngeri? —

Nu, nicidecum! Aminteşte-ţi că Isus a spus despre Lazăr că doarme. Ce faci când dormi? Când dormi foarte adânc, nu ştii ce se întâmplă în jurul tău, nu-i aşa? — Iar când te trezeşti, nu ştii cât ai dormit decât dacă te uiţi la ceas.

La fel se întâmplă şi cu morţii. Ei nu ştiu nimic, nu simt nimic şi nu pot face nimic. Aşa s-a întâmplat şi cu Lazăr. Moartea este ca un somn adânc, iar cel ce a murit nu-şi aminteşte nimic. În Biblie se spune: „Cei morţi nu ştiu nimic“. — Eclesiastul 9:5, 10.

Dar mai gândeşte-te la ceva: Dacă Lazăr ar fi stat în cer patru zile, n-ar fi povestit el cum a fost acolo? — Şi dacă ar fi fost în cer, i-ar fi cerut Isus să se întoarcă pe pământ din acel loc sublim? — Bineînţeles că nu!

Totuşi, mulţi oameni spun că avem un suflet, care continuă să trăiască după ce corpul moare. Ei susţin că sufletul lui Lazăr a continuat să trăiască undeva. Biblia însă nu spune aşa ceva. Ea afirmă că Dumnezeu l-a făcut pe primul om, Adam, „un suflet viu“. Adam era un suflet. În Biblie se mai spune că, după ce a păcătuit, Adam a murit. El a devenit un „suflet mort“ şi s-a întors în ţărâna din care fusese creat. Biblia mai spune că toţi urmaşii lui Adam au moştenit păcatul şi moartea. — Geneza 2:7; 3:17–19; Numeri 6:6; Romani 5:12.

Este clar deci că oamenii nu au un suflet separat de corp. Fiecare dintre noi este un suflet. Şi, întrucât oamenii au moştenit păcatul de la primul om, Adam, Biblia spune: „Sufletul care păcătuieşte va muri“. — Ezechiel 18:4.

Unora le este frică de morţi şi nu trec pe lângă cimitire de teamă că sufletele morţilor le-ar putea face rău. Dar poate un om mort să-i facă rău unui om viu? — Nu, nu poate.

Unii oameni chiar cred că spiritele morţilor îi vizitează pe cei vii. De aceea fac pomeni pentru morţi. Însă aceşti oameni nu cred cu adevărat ce spune Dumnezeu despre starea morţilor. Dacă credem ce spune Dumnezeu, nu trebuie să ne fie teamă de morţi. Şi, dacă-i suntem cu adevărat recunoscători lui Dumnezeu că trăim, vom face lucruri plăcute lui.

Dar poate că te întrebi: Îi va readuce Dumnezeu la viaţă pe copiii care au murit? Vrea el cu adevărat lucrul acesta? În capitolul următor vom analiza acest subiect.