Introducerea eficientă a textelor biblice

SCRIPTURILE constituie fundamentul instruirii pe care o primim la întrunirile congregaţiei. Textele biblice sunt punctele-cheie ale argumentelor pe care le folosim în ministerul de teren. Efectul pe care-l vor produce versetele în discuţia noastră depinde, în parte, de eficienţa cu care le prezentăm.

Nu e suficient doar să facem referire la un verset şi să invităm pe cineva să-l citească. Când îl prezinţi, străduieşte-te să atingi următoarele două obiective: 1) să stârneşti interesul şi 2) să îndrepţi atenţia asupra motivului pentru care foloseşti versetul respectiv. Aceste obiective pot fi realizate prin mai multe metode.

Pune o întrebare. Această metodă va fi cu atât mai eficientă cu cât cei din auditoriu nu cunosc încă răspunsul. Străduieşte-te să formulezi întrebarea în aşa fel încât să-i determini pe oameni să gândească. Isus aşa proceda. Când fariseii l-au abordat în templu, testându-i în public cunoştinţele din Scripturi, Isus i-a întrebat: „«Ce credeţi despre Cristosul? Al cui fiu este el?» Ei i-au zis: «Al lui David». El le-a zis: «Atunci cum se face că David, prin inspiraţie, îl numeşte „Domn“?»“. După aceste cuvinte, el a citat Psalmul 110:1. Fariseii au tăcut mâlc. Mulţimea însă îl asculta pe Isus cu plăcere. — Mat. 22:41–46.

În ministerul de teren, ai putea folosi întrebări introductive de genul: „Şi dumneavoastră, şi eu avem un nume propriu. Oare Dumnezeu să nu aibă şi el un nume? Putem găsi răspunsul în Psalmul 83:18“. „Va exista vreodată un singur guvern pentru toată omenirea? Observaţi ce spune în acest sens Daniel 2:44.“ „Vorbeşte într-adevăr Biblia despre condiţiile existente astăzi? Comparaţi ce se spune în 2 Timotei 3:1–5 cu ceea ce vedeţi că se întâmplă în jurul dumneavoastră.“ „Vor dispărea vreodată suferinţa şi moartea? Răspunsul Bibliei poate fi găsit în Revelaţia 21:4, 5.“

Într-o cuvântare, folosirea atentă a întrebărilor menite să introducă anumite texte biblice îi poate face pe cei din auditoriu să privească dintr-o perspectivă nouă versetele citite, chiar dacă le sunt bine cunoscute. Întrebarea este însă: Vor face ei acest lucru? Depinde de cât de interesante li se vor părea întrebările pe care li le pui. Şi chiar dacă subiectul îi interesează, s-ar putea totuşi ca mintea să le hoinărească atunci când citeşti anumite versete pe care le-au auzit de mai multe ori. Pentru a evita această situaţie, trebuie să-ţi pregăteşti bine materialul, astfel încât să-i faci o prezentare cât mai atrăgătoare.

Prezintă o problemă. Ai putea să menţionezi o problemă şi apoi să atragi atenţia asupra unui verset care oferă soluţia. Nu-i da auditoriului impresia că vei prezenta mai multe explicaţii decât o vei face. Uneori, textul biblic oferă doar o rezolvare parţială a problemei. Totuşi, în timp ce-l citeşti, invită-ţi publicul să observe soluţia dată de verset la problemă.

În mod asemănător, ai putea să enunţi un principiu referitor la conduita sfântă şi apoi să te foloseşti de o relatare biblică pentru a arăta cât este de înţelept să respectăm acest principiu. Când un verset conţine două sau mai multe idei-cheie legate de subiectul discutat, unii oratori îşi invită ascultătorii să le identifice. Dacă o problemă pare prea dificilă, ţi-ai putea ajuta auditoriul să gândească prezentându-i mai multe posibilităţi de rezolvare. Apoi, lasă-l să observe singur soluţia din verset şi din aplicarea lui.

Fă referire la Biblie ca la o autoritate în materie. Dacă ai reuşit deja să stârneşti interesul auditoriului faţă de subiect şi ai menţionat unu sau mai multe aspecte ale acestuia, ai putea să introduci un text biblic prin cuvintele: „Remarcaţi ce spune Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la acest subiect“. Expresii de acest gen arată că ideile pe care urmează să le citeşti sunt demne de încredere.

Iehova s-a folosit de bărbaţi ca Ioan, Luca, Pavel şi Petru pentru a scrie anumite părţi ale Bibliei. Dar ei sunt simpli redactori, Iehova este Autorul! Mai ales când te adresezi unor oameni care nu studiază Sfintele Scripturi, introducerile de genul „Petru a scris“ sau „Pavel a spus“ s-ar putea să nu fie eficiente. Ar trebui să foloseşti o introducere care să arate că sursa acestor cuvinte este însuşi Dumnezeu. Este demn de remarcat că, în unele ocazii, Iehova l-a instruit pe Ieremia să introducă anumite proclamaţii prin cuvintele: „Ascultaţi cuvântul lui Iehova“ (Ier. 7:2; 17:20; 19:3; 22:2, NW). Chiar dacă nu folosim numele lui Iehova când prezentăm un verset, ar fi bine ca, înainte de a încheia discuţia, să menţionăm că lucrurile scrise în Biblie sunt cuvintele lui Dumnezeu.

Ţine cont de context. Pentru a hotărî cum să introduci un verset, trebuie să-i cunoşti bine contextul. În unele situaţii, ai putea să te referi direct la acesta; totuşi, contextul exercită şi în alte moduri influenţă asupra a ceea ce spui. Ai prezenta, de exemplu, cuvintele rostite de Iov, un om cu teamă de Dumnezeu, la fel cum ai prezenta afirmaţiile făcute de falşii lui consolatori? Cartea Faptele este scrisă de Luca. Însă Luca i-a citat, de exemplu, pe Iacov, Petru, Pavel, Filip, Ştefan, precum şi pe Gamaliel şi pe alţi evrei care nu erau creştini. El i-a citat şi pe îngeri. Cui îi vei atribui textul pe care-l citezi? Nu uita, de exemplu, că nu toţi psalmii au fost compuşi de David şi că nu toată cartea Proverbele a fost scrisă de Solomon. De asemenea, este bine să ştii cui i s-a adresat scriitorul biblic şi care este în mare subiectul discutat.

Prezintă informaţii suplimentare. Ele sunt deosebit de eficiente pentru a demonstra că situaţiile existente în timpurile biblice sunt asemănătoare celor despre care vorbeşti. Alteori, informaţiile suplimentare sunt necesare pentru clarificarea unui anumit text. De exemplu, dacă trebuie să foloseşti versetele din Evrei 9:12, 24 într-o cuvântare referitoare la răscumpărare, ar fi bine să-ţi introduci lectura textului oferind câteva informaţii despre camera cea mai lăuntrică a tabernacolului care, potrivit Scripturilor, simbolizează locul în care a intrat Isus când s-a urcat la cer. Ai grijă să nu foloseşti însă prea multe detalii şi să pui în plan secundar textul pe care-l prezinţi.

Pentru a-ţi îmbunătăţi modul de introducere a textelor biblice, observă cum procedează oratorii cu experienţă. Remarcă diferitele metode pe care le folosesc. Analizează eficienţa acestora. Când pregăteşti o cuvântare, identifică versetele-cheie şi gândeşte-te ce urmăreşti să obţii prin intermediul unora. Pentru mai multă eficienţă, pregăteşte cu grijă câte o introducere la fiecare verset. Procedează la fel cu toate textele biblice pe care vrei să le foloseşti. Făcând îmbunătăţiri la acest aspect al prezentării tale, îţi vei concentra mai mult atenţia asupra Cuvântului lui Dumnezeu.