Cîntarea 217
Să cîştigăm prietenia lui Iehova
1. Iehova‚ cui vei da prietenia ta?
Cui vei permite-n cortul tău ca oaspete să stea?
‘La cel ce-mi va servi ireproşabil şi
Fidelitate-n faptă şi cuvînt va dovedi.’
Cine va cîştiga prietenia ta?
Şi cine-ntr-adevăr pe muntele tău sfînt va sta?
Cel ce-şi va controla vorbirea sa‚ pe nimeni spre-a nu leza.
(Refren)
2. Iehova‚ cine-n veci cu tin’ va locui?
Şi cine-al tău prieten deci putea-va deveni?
Cel ce cuvîntul dat mereu şi-a respectat
Şi fi’nd integru‚ coapsa cu-adevărul şi-a-mbrăcat.
Iehova‚ mult dorim prietenia ta.
Tot ce ne ceri cuvîntu-ţi însuşi ne va arăta.
Vrem să ne corectăm‚ să te-ascultăm‚ prieten să te păstrăm.
(Refren)
3. Iehova‚ noi dorim cu tine-a locui‚
Căci pacea ta întrece tot ce am putea gîndi.
Prin Fiul tău slăvit Tu ai restabilit
A ta-nchinare şi mulţi o exercită smerit.
O‚ Dumnezeu Prea’nalt‚ cu dragoste păzim
Prietenia-ţi scumpă‚ viaţa paşnic s-o trăim.
Şi ca popor unit noi am venit la al tău munte slăvit.
(REFREN)
Prieteni noi dorim Iehova-n veci să-ţi fim.