Cîntarea 135
Iehova‚ locuinţa noastră
1. Iehova‚-n multe generaţii‚
Ai fost refugiu pentru mulţi.
A ta înaltă maiestate
Era ’nainte de-a fi munţi.
Un Dumnezeu pe veşnicie‚
Eşti tu‚ în ani fără sfîrşit.
Deşi-n ţărînă-ai dus pe oameni‚
Iubirea ta ne-a dezrobit.
2. Ce lung ne pare un mileniu‚
Dar pentru tine-i ca o zi.
Căci omu-i doar ca iarba verde
Ce-ndată se va ofili.
Doar şaptezeci sînt anii noştri‚
Iar optzeci dacă tari sîntem.
În ei necazul stăpîneşte
Şi parte de dureri avem.
3. Învaţă-ne să numărăm deci
A’ noastre zile‚ spre-a trăi.
Noi‚ căutînd înţelepciune‚
Cu mulţumiri te vom slăvi.
Asupra sclavilor tăi fie‚
Iehova‚ prietenia ta.
O‚ întăreşte-ne tu mîna
Şi-activitatea tot aşa.