Blana vidrei de mare

MULTE mamifere acvatice care trăiesc în ape reci au sub piele un strat gros de grăsime, care le ajută să-și păstreze căldura corporală. Vidra de mare însă folosește altă metodă de izolare termică: o blană deasă.

Gândiți-vă: Blana vidrei este mai deasă decât cea a oricărui alt mamifer, având aproximativ 155 000 de fire pe centimetru pătrat. Când vidra înoată, între fire, aproape de corp, rămâne un strat de aer. Acest strat are rol izolator, împiedicând apa rece să intre în contact direct cu pielea și să reducă temperatura corpului.

Oamenii de știință sunt de părere că pot învăța ceva studiind blana vidrei. S-au efectuat mai multe experimente cu diverse blănuri artificiale, factorii variabili fiind lungimea firului de păr și distanța dintre fire. Cercetătorii au ajuns la concluzia că „cu cât este mai deasă blana și cu cât este mai lung firul de păr, cu atât blana rămâne mai uscată, iar suprafața ei este mai hidrofugă”. Simplu spus, vidra de mare se poate mândri cu o hăinuță de blană cu adevărat călduroasă.

Cercetătorii speră ca studiile lor să ajute la proiectarea și realizarea unor materiale textile hidrofuge mai performante. În urma acestor experimente, unii se întreabă dacă nu cumva ar fi mai bine ca scafandrii care fac scufundări în ape reci să poarte un costum umed de blană, asemănător cu cel al vidrei de mare.

Ce credeți? A apărut vidra de mare, cu blana ei izolatoare termic, prin evoluție? Sau este opera unui Proiectant?