Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE
Watchtower
BIBLIOTECĂ ONLINE
Română
  • BIBLIA
  • PUBLICAȚII
  • ÎNTRUNIRI
  • g 6/06 pag. 3
  • Copii terorizaţi

Nu este disponibil niciun material video.

Ne pare rău, a apărut o eroare la încărcarea materialului video.

  • Copii terorizaţi
  • Treziți-vă! – 2006
  • Materiale similare
  • Sub ameninţarea terorismului
    Treziți-vă! – 2001
  • Va dispărea vreodată terorismul?
    Alte subiecte
  • „Era o zi ca oricare alta“
    Treziți-vă! – 2011
  • În sfârşit, pace pe pământ!
    Treziți-vă! – 2006
Vedeți mai multe
Treziți-vă! – 2006
g 6/06 pag. 3

Copii terorizaţi

Îi zăreşti în amurg pe drumurile din nordul Ugandei. Înainte de lăsarea întunericului, mii de copii desculţi ies din sate şi o pornesc pe jos spre oraşe mai mari, precum Gulu, Kitgum şi Lira. Ajunşi aici, se împrăştie intrând prin clădiri, autogări, parcuri sau curţi. Când soarele răsare, îi vezi pe drum întorcându-se acasă. De ce fac ei acest lucru neobişnuit?

UNII îi numesc „navetişti de noapte“. Însă aceşti copii nu merg la oraş să muncească în schimbul trei. Ei pleacă de acasă deoarece, după lăsarea întunericului, casele lor devin un loc periculos.

De aproape 20 de ani, forţele de gherilă năvălesc în aşezările rurale şi răpesc copii. În fiecare an, ei fură de lângă părinţii lor sute de băieţi şi fete, după care dispar în jungla deasă. Copiii sunt răpiţi mai ales noaptea. Rebelii îşi formează astfel o „rezervă“ de tineri soldaţi, hamali şi sclave pentru dorinţele lor sexuale. Dacă aceşti copii nu cooperează, răpitorii le pot tăia nasul sau buzele. Moartea care îi aşteaptă pe cei ce încearcă să fugă este prea groaznică pentru a putea fi descrisă în cuvinte.

Există şi alte victime tinere ale terorismului. În Sierra Leone, mulţi adolescenţi nu erau decât nişte copilaşi care abia învăţaseră să meargă când mai mulţi bărbaţi cu macete i-au mutilat tăindu-le mâinile şi picioarele. Mai sunt şi băieţii şi fetiţele din Afghanistan care se joacă cu mine în formă de fluture. Ei îşi pierd degetele şi ochii când aceste „jucării“ colorate le explodează în mână.

Însă alţi tineri, şi ei victime ale terorismului, au o cu totul altă soartă. De exemplu, în 1995, în urma unui atentat terorist, în oraşul Oklahoma (SUA) au murit 168 de oameni, dintre care 19 erau copii, unii chiar bebeluşi. Când bomba a explodat, micuţii au pierit instantaneu. Ca o lumânare ce se stinge în bătaia unei rafale de vânt, aşa s-au stins şi ei din viaţă. Atacul terorist le-a răpit dreptul de a fi copii, de a se juca, de a râde şi chiar de a se cuibări în braţele mamei şi a tatălui lor.

Am amintit aici evenimente recente. Însă actele teroriste violente chinuiesc omenirea de secole, aşa cum vom vedea în articolul care urmează.

SE PREGĂTESC PENTRU MOARTEA UNUI COPIL

„Azi dimineaţă, fiul meu de 11 ani m-a întrebat când l-am trezit: «A avut loc deja atacul terorist de azi?»“ Aceste cuvinte scrise de David Grossman le găsim în cartea lui despre actele violente ce tulbură liniştea ţării sale. El scrie în continuare: „Fiul meu e speriat“.

În ultimii ani, au murit atât de mulţi copii în atacurile teroriste, încât unii părinţi se pregătesc pentru moartea violentă a micuţilor lor. „N-am să uit niciodată ce mi-au zis doi tineri despre planurile lor de viitor“, scrie Grossman. „Se gândeau să se căsătorească şi să aibă trei copii. Nu doi, ci trei. În cazul în care le murea unul, rămâneau totuşi cu doi.“

N-au zis însă ce s-ar fi întâmplat dacă mureau doi dintre copii sau . . . chiar toţi trei.a

a Citatele sunt extrase din cartea Death as a Way of Life, de David Grossman.

    Publicații în limba română (1970-2026)
    Deconectare
    Conectare
    • Română
    • Partajează
    • Preferințe
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Condiții de utilizare
    • Politică de confidențialitate
    • Setări de confidențialitate
    • JW.ORG
    • Conectare
    Partajează