Plantele — o inestimabilă sursă de medicamente

Specialiştii au ajuns la concluzia că 25% dintre produsele farmaceutice pe care oamenii le folosesc cu încredere au fost la origine, în întregime sau în parte, substanţe chimice din plante. Acest fapt este deseori menţionat de cei ce pledează pentru remedii naturale.

Majoritatea cercetărilor făcute pe plantele cu efect terapeutic vizează extragerea principiilor active din ele. Exemplul clasic este aspirina, un derivat al salicinei ce se găseşte în scoarţa de salcie albă.

Odată extrase, substanţele active din plante pot fi administrate în cantităţi suficiente şi în doze exacte. O lucrare de referinţă afirmă: „Pentru a obţine efectele benefice ale aspirinei sau ale digitalinei, o substanţă de care ar putea depinde viaţa, e mai uşor să iei o pastilă decât să mănânci cantitatea necesară de scoarţă de salcie, respectiv de degeţel-roşu, din care se extrag aceste substanţe“.

Însă izolarea principiilor active dintr-o plantă medicinală poate avea şi dezavantaje. De pildă, e posibil să se piardă toate proprietăţile nutritive, precum şi posibilele proprietăţi medicinale conferite plantei de celelalte substanţe ale ei. În plus, unele microorganisme care cauzează boli au devenit rezistente la medicamente.

Un exemplu ce ilustrează neajunsurile extragerii componentelor active dintr-o plantă medicinală este chinina, o substanţă obţinută din scoarţa arborelui de chinină. Chinina distruge o foarte mare parte dintre paraziţii ce provoacă malaria; însă, pe măsură ce aceştia sunt distruşi, paraziţii care rămân proliferează excesiv. O lucrare de referinţă arată că „această rezistenţă a devenit o problemă îngrijorătoare pentru medicină“.

[Legenda fotografiilor de la pagina 15]

Aspirina se obţine din scoarţă de salcie albă

[Provenienţa unei fotografii]

USDA-NRCS PLANTS Database/Herman, D.E. et al. 1996. North Dakota tree handbook

[Legenda fotografiilor de la pagina 15]

Arbore de chinină

[Provenienţa unei fotografii]

Prin amabilitatea lui Satoru Yoshimoto