Copiii de mâine?

Suntem în anul 2050. Într-⁠o clinică de fertilitate, Melissa priveşte cu atenţie la ceea ce este afişat pe monitorul unui calculator. Ea stă pe gânduri. La urma urmei, alegerea unui copil e o chestiune serioasă, o decizie care nu se ia în pripă. Pe monitor se poate vedea imaginea unei adolescente zâmbitoare, căreia Melissa şi soţul ei, Curtis, i-⁠au pus deja numele Alice. Imaginea şi informaţiile tipărite alături dezvăluie o mulţime de lucruri despre viitoarea Alice, atât trăsături fizice, cât şi capacităţi intelectuale.

Alice nu s-⁠a născut încă. Viitoarea adolescentă se află în stadiul de embrion, păstrat în siguranţă într-⁠o încăpere din apropiere, la –200°C, alături de nenumăraţi alţi embrioni. Caracteristicile genetice ale fiecărui embrion au fost scanate şi introduse în calculator pentru a-⁠i ajuta pe părinţi să aleagă embrionul care să fie implantat în uterul Melissei.

Întrucât Melissa şi Curtis vor o fetiţă, embrionii masculini nu sunt luaţi în considerare. Părinţii examinează apoi embrionii rămaşi căutând unele caracteristici cum ar fi cele legate de starea sănătăţii, aspectul exterior şi temperament. În cele din urmă, Melissa şi Curtis îşi aleg copilul. Nouă luni mai târziu, ei sunt bucuroşi că li s-⁠a născut fetiţa aleasă de ei: o Alice adevărată, vie.

ACEASTĂ scurtă istorioară prezintă ideea dintr-⁠o relatare scrisă de Lee Silver, profesor de biologie moleculară la Universitatea Princeton, din New Jersey (SUA). Aşa apreciază el că vor sta lucrurile peste câteva decenii. Ideile sale se bazează pe actualele cercetări şi pe tehnologia modernă. Deja embrionii umani pot fi testaţi pentru depistarea anumitor boli genetice. Iar cu mai bine de 20 de ani în urmă s-⁠a născut primul copil „creat în eprubetă“, cum se mai zice. Fiind concepută pe o placă Petri, acea fetiţă a fost prima fiinţă umană concepută în afara uterului matern.

Numele dat de dr. Silver copilului din istorioara noastră, şi anume Alice, ne aminteşte probabil de bine cunoscuta poveste Alice în ţara minunilor. De fapt, viitorul pe care mulţi îl aşteaptă este o ţară a minunilor. Într-⁠un editorial apărut în prestigioasa revistă Nature se spunea: „Puterea tot mai mare pe care o are genetica moleculară ne deschide perspectiva de a fi capabili să schimbăm natura speciei noastre“.

În următorul articol vom vorbi despre câteva progrese înregistrate în domeniul biotehnologiei şi ne vom concentra mai mult asupra perspectivelor de „îmbunătăţire“ a umanităţii. Ne vor afecta viaţa noastră şi pe cea a copiilor noştri toate aceste cercetări care se fac azi în laboratoare? Mulţi sunt de părere că da.