„Nu au fost invitaţi toţi la ospăţ“

Human Development Report 1998, un raport anual întocmit de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), s-a concentrat asupra consumului de produse exploziv şi fără precedent ce are loc acum în lume. În acesta se arăta că, la nivel mondial, în prezent cheltuim de şase ori mai mult pe bunuri economice decât am cheltuit în 1950 şi de două ori mai mult decât am cheltuit în 1975. În pofida acestui consum exploziv, directorul executiv al UNDP, James Gustave Speth, afirmă: „Nu au fost invitaţi toţi la ospăţ“.

Să luăm un exemplu: Cei 20 la sută dintre cei mai bogaţi din populaţia lumii mănâncă de şapte ori mai mult peşte decât cei 20 la sută dintre cei mai săraci oameni din lume. De asemenea, cei mai bogaţi oameni de pe glob consumă de 11 ori mai multă carne, folosesc de 17 ori mai multă energie electrică, beneficiază de 49 de ori de mai multe linii telefonice, folosesc de 77 de ori mai multă hârtie şi deţin de 149 de ori mai multe maşini decât cei mai săraci oameni din lume.

Comentând pe marginea acestor statistici, postul de radio al Naţiunilor Unite a făcut observaţia că, pentru a încetini scăderea resurselor naturale ale pământului, lumea industrializată trebuie să-şi schimbe obiceiurile în ce priveşte consumul. În acelaşi timp, ţările mai bogate trebuie să-şi împartă într-o mai mare măsură bogăţia cu ţările sărace, astfel încât şi acestea din urmă să poată beneficia într-o măsură mai mare de resursele pământului. Câtă bogăţie ar fi necesar să se împartă?

Domnul Speth estimează că, dacă ţările industrializate şi-ar dubla nivelul actual de asistenţă pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, şi anume de la 50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari pe an, toţi săracii de pe glob ar putea avea parte de hrană, îngrijire medicală, instruire şi adăpost. Cincizeci de miliarde de dolari în plus s-ar putea să vi se pară o sumă mare. Dar domnul Speth ne reaminteşte: „Este suma pe care o cheltuiesc europenii anual pe ţigări şi este jumătate din suma pe care o cheltuiesc în ziua de azi Statele Unite pe băuturi alcoolice“.

Este evident, aşadar, că eforturile conjugate de a împărţi în mod egal resursele acestei planete ar contribui mult la înlăturarea sărăciei, care este atât de dureroasă. Ce anume este necesar pentru ca toate acestea să devină realitate? Un funcţionar al ONU a făcut următoarea remarcă: „De fapt este necesară transformarea inimilor, a minţilor şi a dorinţelor“. Majoritatea oamenilor sunt de acord cu acest lucru, dar în acelaşi timp îşi dau seama că organizaţiile de azi care se ocupă cu elaborarea de noi strategii, indiferent cât de bine intenţionate ar fi, nu pot face astfel de schimbări, ca să nu mai vorbim de înlăturarea completă a unor însuşiri cum ar fi lăcomia.

Cu toate acestea, există o speranţă pentru oamenii pe care îi interesează viitorul familiei umane şi al planetei noastre. Este încurajator să ştim că Creatorul pământului promite că va rezolva în mod eficient problemele omului. Psalmistul a prezis: „Pământul şi-a dat roadele; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne va binecuvânta. Va fi belşug de grâne în ţară până pe vârful munţilor“ (Psalmii 67:6; 72:16). Da, atunci locuitorii pământului vor fi „invitaţi toţi la ospăţ“!