„Treziţi-vă! mi-a salvat viaţa“

„Pe 11 noiembrie, în jurul orei 10.00 seara, am început să simt o durere în piept“, povesteşte Arthur, din Suva, Fiji. „Credeam că era vorba de nişte arsuri la stomac. Soţia mea, Esther, era convinsă că avusesem un infarct, întrucât, îmi spunea ea, simptomele mele erau asemănătoare celor descrise în revista Treziţi-vă! din 8 decembrie 1996, cu titlul «Infarctul: Ce se poate face?», pe care tocmai o citise.

Am vorbit cu medicul meu la telefon, iar el m-a sfătuit să iau nişte medicamente pentru arsuri, să mă duc la culcare şi să vin la el a doua zi dimineaţa. Totuşi, durerea nu m-a lăsat. Atunci am rugat-o pe Esther să aducă revista Treziţi-vă! şi să citească chenarul intitulat «Simptomele infarctului». După ce mi l-a citit, am fost de acord să merg la spital.

Examenele medicale au arătat că avusesem un infarct şi, prin urmare, am fost internat. Cinci zile nu am avut voie să mă mişc aproape deloc şi mi s-a recomandat odihnă totală. Medicul cardiolog mi-a spus că am fost norocos că am depistat infarctul.

Pe 9 ianuarie 1997 am fost supus unei intervenţii chirurgicale pe cord deschis în Sydney, Australia. «Boala coronariană aterosclerotică a fost într-un stadiu incredibil de avansat», era scris în fişa de raport a chirurgului. Starea arterelor coronare arăta că mă îndreptam spre un infarct grav, care ar fi survenit în câteva luni în cazul în care infarctul din 11 noiembrie ar fi trecut nedepistat.

Pot spune fără să greşesc că Treziţi-vă! mi-a salvat viaţa, întrucât eu aş fi considerat în mod sigur infarctul meu drept nişte arsuri puternice la stomac.“

Revista Treziţi-vă! se străduieşte să prezinte informaţii oportune şi de actualitate în legătură cu o gamă foarte largă de subiecte. Dacă doriţi să primiţi cu regularitate această revistă, spuneţi-le Martorilor lui Iehova, când vă vor vizita data viitoare, să vi le aducă cu regularitate sau scrieţi la cea mai convenabilă adresă dintre cele menţionate la pagina 5.