Nori din care se extrage apă
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN AMERICA DE SUD
CERCETĂTORII din Chile au adaptat cu succes o străveche tehnică arabă prin care se extrage apă din ceaţă. „Măslinii din deşertul Oman, se explică în gazeta Health InterAmerica, sunt alimentaţi de secole cu apa rezultată din ceaţa care se depune pe frunze şi care picură în mici rezervoare construite la baza copacilor.“ În loc de măslini, cercetătorii instalează nişte plase mari în zonele deşertice montane acoperite cu regularitate de ceaţa suflată dinspre ocean. Aceste plase, care se aseamănă cu nişte imense fileuri de volei, captează particulele de apă din ceaţă. Ele se scurg într-un jgheab care se goleşte într-o conductă ce transportă apa într-un rezervor.
Chungungo, un sătuc aflat în deşertul de pe coasta nordică a statului Chile, a dovedit că acest sistem funcţionează. În urmă cu patrusprezece ani, se spune în IDRC Reports, o revistă publicată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pe plan Internaţional din Canada, locuitorii din Chungungo nu aveau nici o sursă locală de apă potabilă. Camioanele aduceau câte 5 000 de litri de apă pe zi, şi fiecare familie trebuia să se descurce cu 3 până la 14 litri în fiecare zi. În prezent însă, graţie celor 75 de plase colectoare instalate la poalele munţilor unde se întinde satul, o uimitoare cantitate de 11 000 de litri de apă se revarsă în Chungungo, asigurându-i fiecărui sătean câte 30 de litri de apă pe zi. Dr. Robert Schemenauer, specialist în fizica norilor, spune că sistemul de captare a apei din ceaţă a contribuit la sănătatea sătenilor. „Toţi mănâncă legume şi fructe din propriile grădini şi livezi.“
Apa extrasă din ceaţă nu numai că este sănătoasă, dar este şi ieftină. O instalaţie obişnuită, spune dr. Schemenauer, costă aproximativ 75 000 de dolari americani în comparaţie cu milioanele de dolari necesari pentru construirea unui baraj. Cercetătorii spun că, deşi multe alte zone aride de pe glob ar putea trage foloase de pe urma acestui sistem, organizaţiile internaţionale nu sunt foarte dornice să accepte această alternativă la resursele de apă.
[Legenda fotografiilor de la pagina 23]
Stânga: Plase situate pe vârful munţilor, care colecteză particulele de apă din ceaţă
Jos: Fotografie de aproape a unei plase
[Provenienţa fotografiilor]
Fotografii: IDRC