Este posibilă o lume fără războaie?

IMAGINAŢI-VĂ că nu veţi mai vedea şi nu veţi mai trăi groaznica realitate a războiului şi a consecinţelor lui. Imaginaţi-vă că niciodată nu veţi mai auzi bubuitul armelor de foc şi al bombelor, că niciodată nu veţi mai vedea mulţimi de refugiaţi care, pe jumătate morţi de foame, încearcă să scape, că niciodată nu vă veţi mai întreba dacă voi sau cineva drag vouă va muri în vreun conflict crud şi fără sens. Cât de minunat ar fi să trăim într-o lume fără războaie!

„O perspectivă puţin probabilă“, poate veţi spune. Cu toate acestea, cu numai câţiva ani în urmă, imaginea unei lumi paşnice strălucea puternic. În anii 1990—1991, multe persoane spuneau că naţiunile se aflau în pragul unei noi ere a securităţii şi cooperării. Reflectând atmosfera acestor timpuri, George Bush, preşedintele de atunci al Statelor Unite, a vorbit de nenumărate ori despre apariţia unei „noi ordini mondiale“.

De unde acest optimism? Războiul rece s-a sfârşit. Timp de peste 40 de ani, ameninţarea unui război nuclear a atârnat înspăimântător deasupra omenirii, asemenea unei săbii suspendate de un fir subţire. Dar, odată cu căderea comunismului şi cu fărâmiţarea Uniunii Sovietice, ameninţarea unui holocaust nuclear părea să se evapore. Lumea a respirat uşurată.

Mai exista un alt motiv important pentru care oamenii priveau viitorul cu încredere, motiv pentru care mulţi o mai fac şi astăzi. Timp de patru decenii, rivalitatea dintre Est şi Vest a făcut ca Naţiunile Unite să fie ceva mai mult decât o simplă societate de dezbateri. Însă sfârşitul războiului rece le-a permis Naţiunilor Unite să-şi ducă la îndeplinire ceea ce şi-au propus: să contribuie la pacea şi securitatea internaţională.

În ultimii ani, ONU şi-a intensificat eforturile de a descuraja războiul. Echipate cu trupe ale ţărilor membre, în cei 4 ani care au precedat anul 1994, Naţiunile Unite s-au implicat în mai multe operaţiuni pentru menţinerea păcii decât au făcut-o în cei 44 de ani precedenţi. În lumea întreagă, aproximativ 70 000 de civili şi membri ai personalului militar au fost angajaţi în 17 operaţiuni. Până în 1994, în decurs de numai doi ani, cheltuielile făcute pentru menţinerea păcii au ajuns la suma de 3,3 miliarde de dolari.

Boutros Boutros-Ghali, secretar general ONU, a scris recent: „Există indicii că sistemul pentru securitate colectivă stabilit la San Francisco cu aproape 50 de ani în urmă [la fondarea ONU] a început, în sfârşit, să funcţioneze aşa cum era preconizat . . . Suntem pe cale să realizăm un sistem internaţional funcţionabil“. În pofida acestor realizări, imaginea unei noi ordini mondiale dispare rapid. Ce anume face ca speranţele făuririi unei lumi fără războaie să fie tot mai întunecate? Avem vreun motiv să credem că va exista vreodată pace pe tot pământul? Următorul articol va răspunde la aceste întrebări.

[Provenienţa ilustraţiilor de la pagina 3]

Avioane de luptă: foto USAF

Arme de apărare antiaeriană: foto U.S. National Archives