Un crab cu un gust deosebit

De la corespondentul nostru din Insulele Solomon

CRABUL cocotierilor — nu-i aşa că sună „exotic“?a Nu îl întâlnim decât în câteva locuri, printre care şi insulele New Georgia, care aparţin Insulelor Solomon.

„Crabii cocotierilor? Exact, îi găsiţi în cocotieri — explică localnicii —, numai că trebuie să-i căutaţi noaptea.“ Aceşti crabi nocturni îşi petrec ziua în scobiturile adânci din trunchiurile putrezite ale copacilor din subarboretul dens al junglei. Ieşind noaptea, ei se hrănesc cu . . . aţi ghicit . . . nuci de cocos, cărora le sparg coaja cu cleştii lor puternici, însă mănâncă şi nenumărate plante verzi mai moi. Cel care vrea să vadă această creatură interesantă trebuie să caute urmele care-i trădează prezenţa: bucăţile de coji lăsate la intrarea în scorburile negre din trunchiurile putrezite ale copacilor căzuţi la pământ.

Insularii ne explică cum, pe parcursul lunilor iunie şi iulie, crabii se ascund în vizuina lor din pământ, iar acolo, după ce îşi scot învelişul exterior, înainte de a ieşi la suprafaţă, le creşte o crustă nouă, mai mare. Întrucât unii crabi ai cocotierilor trăiesc până la 50 de ani, vă puteţi imagina dimensiunile uriaşe la care pot ajunge. În timp ce îi priveam, a ieşit din vizuină un crab care măsura aproximativ 50 de centimetri între membrele perechi.b

Din nefericire, vizuina în care năpârlesc, care le oferă o siguranţă aparentă, nu îi apără împotriva vânătorului, care îşi dă seama că adâncitura de formă circulară din pământ indică intrarea în vizuină. Cu o mişcare rapidă, creatura lipsită de apărare este scoasă afară, pentru ca, în cele din urmă, să ajungă pe masa unui amator de mâncăruri fine. Restaurantele din Asia pun mare preţ pe acest crab, îndeosebi pe carnea din apendicele lui caudal moale, rotund şi vulnerabil.

De aceea, aici, în Insulele Solomon, posibilitatea dispariţiei crabilor cocotierilor constituie un real motiv de îngrijorare. Departamentul Pisciculturii stabileşte limite pentru numărul de femele ouătoare şi pentru mărimea la care poate fi exportat acest crab. Unii au sugerat înfiinţarea unor ferme de creştere a crabilor care, la maturizare, să poată fi duşi în habitatul lor natural. Însă ar fi necesară multă muncă de cercetare, întrucât nu se cunosc prea multe referitor la obiceiurile lor de reproducere.

Diminuarea populaţiei de crabi ai cocotierilor subliniază o dată în plus necesitatea unui sistem mondial care să restabilească un mediu înconjurător echilibrat. Într-un astfel de mediu, fiecare vieţuitoare din uimitoarea diversitate a creaturilor pământeşti ale Creatorului îşi poate aduce contribuţia la împlinirea profeţiei din Psalmul 148:5–10: „Să laude Numele DOMNULUI, căci El a poruncit şi au fost create . . . Lăudaţi pe DOMNUL de pe pământ, voi, . . . târâtoare şi păsări înaripate“.

[Note de subsol]