O viaţă solitară

„S-A născut într-un sat neînsemnat, fiu al unei ţărănci. A copilărit însă într-un alt sat, unde a lucrat ca tâmplar până la vârsta de treizeci de ani. Apoi, timp de trei ani, a fost predicator itinerant.

Niciodată nu a scris vreo carte. Niciodată nu a deţinut vreo funcţie. Niciodată nu a avut familie, nici nu a posedat vreo casă. Nu a urmat cursuri universitare. Niciodată nu a vizitat vreun mare oraş. Niciodată nu s-a îndepărtat mai mult de trei sute de kilometri de locul natal. Nu a făcut nici unul dintre lucrurile, în general, asociate faimei. Singura lui scrisoare de recomandare a fost el însuşi.

Avea doar treizeci şi trei de ani când valul opiniei publice s-a îndreptat împotriva lui. Prietenii l-au părăsit. A fost predat duşmanilor săi şi a fost supus batjocurilor în timpul unui proces. A fost ţintuit pe un [stâlp] între doi tâlhari. În timp ce era pe moarte, executorii au tras la sorţi pentru cămaşa sa, singura lui proprietate de pe pământ. După ce a murit, a fost pus într-un mormânt împrumutat de la un prieten milos.

S-au scurs nouăsprezece secole, însă şi astăzi el rămâne figura centrală a rasei umane şi conducătorul progresului omenirii. Toate armatele care au mărşăluit de-a lungul timpului, toate navele care au navigat de-a lungul timpului, toate parlamentele care au ţinut sesiuni de-a lungul timpului, şi toţi regii care au domnit de-a lungul timpului, toate acestea puse laolaltă nu au influenţat atât de puternic viaţa omului pe această planetă ca acea viaţă solitară.“ a — Un comentariu anonim despre viaţa lui Isus Cristos.

[Notă de subsol]