Crăciunul: Adevăruri sau mituri?
„DACĂ îi întrebaţi pe catolicii fideli de ce este celebrat Crăciunul la data de 25 decembrie, cel puţin nouă din zece, unii surprinşi, alţii amuzaţi, vor răspunde: «De ce? Deoarece aceasta este ziua în care s-a născut Isus!» Dacă îl întrebaţi însă pe unul dintre Martorii lui Iehova de ce nu respectă această sărbătoare, el va răspunde în mod invariabil: «Deoarece acesta nu este menţionat în Evanghelii.»“
Aşa începea un articol referitor la Crăciun apărut în cotidianul italian Il Mattino, din Napoli. Dar care punct de vedere este corect? „Tot ce trebuie să faceţi, adăuga ziarul, este să răsfoiţi evangheliile lui Matei şi Luca (singurii care relatează Naşterea Domnului) pentru a descoperi că al doilea răspuns este cel corect.“
Astfel de articole nu mai sînt ceva neobişnuit. Mijloacele de comunicare în masă prezintă frecvent conceptele obişnuite referitoare la Crăciun drept mituri. De exemplu, în decembrie 1990, The Press, cotidianul Bisericii lui Cristos din Noua Zeelandă, a prezentat articolul „Cele şase mituri ale Crăciunului“. El spunea:
„MITUL 1. Santa Claus, care trăieşte la Polul Nord, trece în zbor în jurul pămîntului în Ajunul Crăciunului pentru a le oferi daruri copilaşilor care sînt buni. Ei bine, oricine ştie de glumă, dar aici nu există nici un sîmbure de adevăr. Atîtea case doar într-o singură noapte, atîtea prăjituri şi cămine? Şi ce se întîmplă dacă nu există horn? Nu, această poveste nu mai ţine. ...
MITUL 2. Ziua de 25 decembrie este ziua de naştere a lui Cristos. Greu de crezut. Evanghelia lui Luca spune că atunci cînd Isus s-a născut în Betleem, păstorii erau afară pe cîmp şi îşi supravegheau turmele noaptea. În acea regiune a Palestinei temperatura în decembrie este în medie de 7°C în timpul zilei şi mult mai scăzută noaptea. Ploile sînt frecvente şi reci, iar în zonele muntoase uneori ninge. Păstorii trebuiau să fie acolo unde erau oile întotdeauna la acea dată din an — într-un adăpost închis. ...
MITUL 3. Primul Crăciun s-a ţinut în Betleem, cînd s-a născut Cristos. În realitate, se pare că el a provenit din Roma, cea mai timpurie relatare despre sărbătorirea datînd din anul 336 e.n. El s-a răspîndit spre Est şi Vest pînă cînd, pe la mijlocul secolului al V-lea, a fost adoptat de Biserica din Ierusalim.
De fapt, începutul Crăciunului a venit întrucîtva treptat şi problema consta pur şi simplu în schimbarea numelui celebrării: timp de secole înainte de Cristos, la sfîrşitul lunii decembrie se ţineau festivităţi şi petreceri păgîne identice făcînd parte din celebrarea solstiţiului de iarnă din emisfera nordică ...
Includerea naşterii lui Cristos în aceste petreceri păgîne nu a întîmpinat evident nici o opoziţie din partea conducătorilor bisericii, care păreau mai puţin interesaţi de adevăr sau de puritatea teologică decît de şansa de a-şi mări turma şi astfel, propria putere. ...
Nu este de mirare că puritanii din Scoţia, Anglia şi Noua Anglie au încercat pe parcursul secolului al XVII-lea să desfiinţeze Crăciunul, condamnîndu-l ca fiind o continuare a «vanităţii şi exceselor la care s-au dedat păgînii».
Astfel acele aclamaţii anuale de «a-l introduce pe Cristos înapoi în sărbătoarea Crăciunului» sună într-adevăr foarte sec: adevărul este că el nu a fost niciodată dispus să facă parte din acesta.
MITUL 4. Obiceiul de a oferi cadouri cu ocazia Crăciunului continuă practica stabilită prin darurile date lui Isus, daruri ce au constat în aur, tămîie şi mir. De fapt oamenii făcuseră schimb de daruri în zilele de 25 şi 26 decembrie timp de secole înainte de Cristos ca o parte a acelor celebrări solstiţiale. Vechii romani schimbau daruri ca o parte a festivalului lor închinat soarelui, Saturnaliile.
În orice caz, magii i-au oferit daruri lui Isus, şi nu unii altora, în armonie cu ceea ce se obişnuia atunci cînd se vizitau oameni însemnaţi. În definitiv, evanghelia lui Matei arată că interesul lor faţă de Isus era referitor la calitatea sa de viitor rege al iudeilor.
MITUL 5. Atît cei «trei bărbaţi înţelepţi», cît şi păstorii i-au adus omagii lui Isus în timp ce el era aşezat în iesle. Oricine desenează acele scene atrăgătoare referitoare la naşterea Domnului reprezentîndu-i pe păstori şi pe bărbaţii înţelepţi mergînd împreună la grajd, nu-şi citesc Biblia prea atent.
Evanghelia lui Matei spune clar că atunci cînd «bărbaţii înţelepţi» l-au găsit pe Isus, el era în acest moment într-o casă — şi, foarte probabil, aceasta s-a întîmplat după mai bine de doi ani de cînd s-a născut el.
În plus, cînd Matei descrie vizita magilor, el se referă la Isus ca la un copil, şi nu ca la un bebeluş. El nu mai era în scutece la această vîrstă, iar păstorii se întorseseră de mult timp la turmele lor.
Să analizăm, de asemenea, faptul că atunci cînd Irod a căutat să-l asasineze pe Mesia, el a utilizat data furnizată de magi şi a ordonat ca toţi copiii de parte bărbătească pînă la vîrsta de doi ani să fie ucişi.
Ar fi dat el un astfel de ordin oribil — ca să nu spunem extrem de neobişnuit — dacă ştia că persoana urmărită de el avea doar cîteva săptămîni? ...
De fapt, nicăieri Biblia nu sugerează cîţi magi erau acolo. Cuvîntul grecesc utilizat în evanghelie este magoi, din care derivă cuvîntul „magic“. ...
MITUL 6. Crăciunul este un timp de pace pe pămînt şi de bunăvoinţă faţă de toţi oamenii. O idee nobilă, într-adevăr, dar nu aceasta este ceea ce spune Biblia. ...
Traducerea interliniară a evangheliei lui Luca în greaca originală arată că mulţimile de îngeri care s-au arătat păstorilor au spus în realitate: «şi pe pămînt pace printre oamenii bunăvoinţei».
Şi aceasta este diferenţa. O zi de beţie, de îmbuibare, de super-comercializare pe an nu face din cineva creştin; pacea, spune Biblia, nu vine la cei care celebrează o falsă zi de naştere a lui Isus, ci ea vine la cei care respectă învăţăturile sale — tot anul.“