Lume

În Scripturile grecești creștine, termenul „lume” reprezintă o redare a termenului grecesc kósmos, al cărui sens de bază este acela de „ordine” sau „structură”. Potrivit unui erudit, kósmos se referea inițial la „procesul de combinare a unor elemente diferite sau la rezultatul acestui proces”. Prin urmare, termenul poate fi folosit pentru a descrie organizarea soldaților pentru luptă, pregătirea unui fel de mâncare sau compunerea unui cântec. În plus, întrucât ordinea și simetria sunt deseori asociate cu frumusețea, grecii utilizau termenul kósmos și cu referire la podoabe, îndeosebi la cele purtate de femei. (1Pe 3:3) De fapt, cuvântul „cosmetică” provine din acest termen grecesc. În scrierile grecești antice, kósmos a fost folosit și cu sensul de „univers”. (Compară cu Fa 17:24 [și nota de studiu], unde este posibil ca Pavel să fi folosit termenul cu acest sens.) Mai târziu, el a fost utilizat și cu referire la omenire.

În Scripturile grecești creștine, kósmos se referă în principal la omenire. În funcție de context, el înseamnă: 1) Omenirea ca întreg, indiferent de starea morală sau de modul de viață al indivizilor care o compun. (Mt 5:14; 26:13; Ioa 3:16 și nota de studiu; Ro 5:12; 1Io 4:14) 2) Societatea umană organizată – mediul în care se desfășoară existența umană – în care se naște și trăiește o persoană. (Lu 9:25 și nota de studiu; Ioa 16:21 și nota de studiu; 1Ti 6:7; Iac 2:5; 1Io 3:17) (Când are acest sens, kósmos este similar uneori cu termenul grecesc aiṓn, tradus prin „sistem”. Vezi SISTEM(E).) 3) Toți oamenii care nu sunt slujitori aprobați ai lui Iehova; societatea umană nedreaptă, înstrăinată de Dumnezeu. (Mt 4:8; Ioa 15:19 și nota de studiu; 17:14 și nota de studiu; 1Co 2:12 și nota de studiu; Ev 11:7; 2Pe 2:5; 3:6; 1Io 5:19) În toate aceste cazuri, kósmos își păstrează și sensul de bază, acela de „ordine” sau „structură”, având în vedere că omenirea prezintă o anumită structură, fiind alcătuită din diverse culturi, triburi, națiuni și sisteme economice. (Re 7:9; 14:6)