FAPTELE
Note de studiu – capitolul 25
provinciei: Este vorba despre provincia romană Iudeea, al cărei guvernator își avea reședința la Cezareea. Expresia grecească tradusă prin a preluat guvernarea se referă la instalarea lui Festus în funcția de guvernator al provinciei.
Cezarului: Sau „împăratului”. Împăratul roman din acea perioadă a fost Nero. El a domnit între anii 54 e.n. și 68 e.n., când s-a sinucis, în jurul vârstei de 31 de ani. Toate mențiunile la Cezar din capitolele 25 la 28 din Faptele se referă la Nero. (Vezi notele de studiu de la Mt 22:17; Fa 17:7 și Glosarul.)
Fac apel la Cezar!: Aceasta este cea de a treia ocazie menționată în Biblie în care Pavel se folosește de drepturile sale de cetățean roman. (Pentru celelalte două mențiuni, vezi notele de studiu de la Fa 16:37; 22:25.) Apelul la Cezar putea fi făcut nu numai după pronunțarea sentinței, ci și înainte, în orice moment al procesului. Festus a arătat că nu voia să hotărască singur în acest caz, iar un proces la Ierusalim nu prezenta nici cea mai mică garanție a unei sentințe juste. De aceea, Pavel a făcut o cerere oficială pentru a fi judecat de cea mai înaltă instanță din imperiu. Se pare că, în anumite cazuri, apelul putea fi respins, de exemplu în cazul unui hoț, al unui pirat sau al unui sediționist prins în flagrant. Acesta trebuie să fi fost motivul pentru care Festus s-a consultat „cu consilierii săi” înainte de a aproba apelul. (Fa 25:12) Următoarea audiere, prilejuită de vizita lui Irod Agripa II, l-a ajutat pe Festus să strângă informații mai exacte cu privire la cazul lui Pavel înainte de a-l trimite „Augustului”, adică lui Nero. (Fa 25:12-27; 26:32; 28:19) Apelul făcut de Pavel a avut și alt scop: Pavel a ajuns la Roma, în conformitate cu dorința pe care și-o exprimase anterior. (Fa 19:21) Promisiunea profetică pe care Isus i-a făcut-o lui Pavel, precum și mesajul transmis ulterior printr-un înger au constituit dovezi ale intervenției divine în desfășurarea evenimentelor. (Fa 23:11; 27:23, 24)
Agripa: Adică Irod Agripa II. El a fost strănepotul lui Irod cel Mare și fiul lui Irod Agripa I și al soției sale Cypros. (Fa 12:1; vezi Glosarul, „Irod”)
Berenice: Sora lui Irod Agripa II. Circula zvonul potrivit căruia Agripa ar fi avut o relație incestuoasă cu Berenice. Mai târziu, ea a devenit amanta lui Titus, înainte ca el să devină împărat roman.
bătrânii: Se referă aici la conducătorii națiunii evreiești, care sunt menționați deseori împreună cu preoții principali și cu scribii. (Vezi nota de studiu de la Mt 16:21.)
Augustului: Titlu conferit împăratului roman. Cuvântul grecesc Sebastós înseamnă „demn de venerație”, „venerat”, „august” și este traducerea titlului latinesc Augustus. Unele traduceri folosesc expresii precum „Maiestatea Sa Împăratul” sau „Maiestatea Sa Imperială”. În acest context, se referă la titlul împăratului Nero (54-68 e.n.), al patrulea succesor după Octavian (Octavianus), primul care a deținut acest titlu. (Vezi nota de studiu de la Lu 2:1.)