REVELAȚIA LUI IOAN (APOCALIPSA)

1 O revelație* de la Isus Cristos, pe care i-a dat-o Dumnezeu+ ca să le arate sclavilor săi+ lucrurile care trebuie să se întâmple în curând. Isus l-a trimis pe îngerul său și, prin intermediul lui, i-a prezentat-o în simboluri* sclavului său Ioan,+ 2 care a depus mărturie despre cuvântul lui Dumnezeu și despre mărturia lui Isus Cristos, da, despre toate lucrurile pe care le-a văzut. 3 Fericit este cel care citește cu voce tare și fericiți sunt cei care aud cuvintele acestei profeții și respectă lucrurile scrise în ea,+ căci timpul fixat este aproape.

4 Ioan către cele șapte congregații+ din provincia Asia:

Să aveți bunătate nemeritată și pace de la „Cel care este, care era și care vine”,+ de la cele șapte spirite+ care sunt înaintea tronului său 5 și de la Isus Cristos, Martorul fidel,+ întâiul născut din morți+ și Conducătorul regilor pământului!+

Ale celui care ne iubește+ și ne-a eliberat de păcatele noastre prin sângele său+ – 6 și a făcut din noi un regat+ și preoți+ pentru Dumnezeul și Tatăl său – , da, ale lui să fie gloria și puterea pentru totdeauna! Amin!

7 Iată că el vine cu norii+ și orice ochi îl va vedea, chiar și cei ce l-au străpuns. Și toate triburile pământului se vor bate în piept de durere din cauza lui.+ Da, amin!

8 „Eu sunt Alfa și Omega*”,+ spune Iehova* Dumnezeu, „Cel care este, care era și care vine, Cel Atotputernic”.+

9 Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș cu voi la necazuri,+ la regat+ și la perseverență+ în calitate de continuator al lui Isus,+ mă aflam pe insula numită Patmos pentru că am vorbit despre Dumnezeu și am depus mărturie despre Isus. 10 Prin inspirație* am ajuns în ziua Domnului și am auzit în spatele meu un glas puternic, ca de trompetă, 11 care zicea: „Scrie într-un sul ce vezi și trimite-l celor șapte congregații: din Efes,+ din Smirna,+ din Pergam,+ din Tiatira,+ din Sardes,+ din Filadelfia+ și din Laodiceea”.+

12 M-am întors să văd cine îmi vorbea și, când m-am întors, am văzut șapte lampadare de aur,+ 13 iar în mijlocul lampadarelor pe cineva ca un fiu al omului,+ îmbrăcat cu un veșmânt care îi ajungea până la glezne și având în jurul pieptului un brâu de aur. 14 Capul și părul lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, iar ochii lui erau ca o flacără de foc.+ 15 Picioarele lui erau ca arama pură+ care strălucește în cuptor, iar glasul lui era ca vuietul multor ape. 16 În mâna dreaptă avea șapte stele+ și din gura lui ieșea o sabie cu două tăișuri, lungă și ascuțită;+ fața îi era ca soarele când strălucește cu putere.+ 17 Când l-am văzut, am căzut ca mort la picioarele lui.

El și-a pus mâna dreaptă pe mine și a zis: „Nu-ți fie teamă! Eu sunt Cel dintâi+ și Cel din urmă,+ 18 cel viu;+ am fost mort,+ dar iată că sunt viu pentru totdeauna, da, veșnic,+ și am cheile morții și ale Mormântului*.+ 19 Scrie deci ceea ce ai văzut, ceea ce se întâmplă acum și ceea ce se va întâmpla după aceea. 20 Iată care este secretul sacru al celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și al celor șapte lampadare de aur: Cele șapte stele reprezintă îngerii celor șapte congregații, iar cele șapte lampadare reprezintă cele șapte congregații.+

2 Îngerului+ congregației din Efes+ scrie-i: Iată ce spune cel care ține cele șapte stele în mâna dreaptă și care umblă printre cele șapte lampadare de aur:+ 2 «Cunosc faptele tale, truda ta și perseverența ta. Știu că nu-i tolerezi pe oamenii răi și că i-ai pus la încercare pe cei care zic că sunt apostoli,+ dar nu sunt, și ai constatat că sunt mincinoși. 3 De asemenea, manifești perseverență, ai suportat multe de dragul numelui meu+ și n-ai obosit.+ 4 Dar iată ce am împotriva ta: ai pierdut iubirea pe care o aveai la început.

5 De aceea, amintește-ți de unde ai căzut, căiește-te+ și fă faptele pe care le-ai făcut la început. Dacă nu te căiești,+ voi veni la tine și voi îndepărta lampadarul tău+ din locul lui. 6 Totuși, ai acest lucru bun: urăști faptele sectei nicolaiților,+ pe care le urăsc și eu. 7 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul:+ Celui care învinge+ îi voi da voie să mănânce din pomul vieții,+ care este în paradisul lui Dumnezeu».

8 Îngerului congregației din Smirna scrie-i: Iată ce spune «Cel dintâi și Cel din urmă»,+ care a fost mort și a revenit la viață:+ 9 «Cunosc necazul și sărăcia ta – deși ești bogat+ – , precum și blasfemia celor care susțin că sunt iudei și care, în realitate, nu sunt, ci sunt o sinagogă a lui Satan.+ 10 Nu te teme de lucrurile pe care le vei suferi.+ Iată că Diavolul va continua să-i arunce pe unii dintre voi în închisoare ca să fiți puși la încercare în mod deplin și veți avea un necaz de zece zile. Dovedește-te fidel până la moarte și îți voi da coroana vieții.+ 11 Cine are urechi să audă+ ce le spune congregațiilor spiritul: Cel care învinge+ nu va fi nicidecum atins de moartea a doua».+

12 Îngerului congregației din Pergam scrie-i: Iată ce spune cel care are sabia cu două tăișuri, lungă și ascuțită:+ 13 «Știu unde locuiești, acolo unde este tronul lui Satan. Totuși, ai rămas loial numelui meu*+ și nu ți-ai renegat credința în mine+ nici chiar în zilele lui Antipa, martorul meu fidel,+ care a fost omorât+ lângă voi, acolo unde locuiește Satan.

14 Dar am câteva lucruri împotriva ta: îi ai acolo pe cei ce urmează învățătura lui Balaam,+ care l-a învățat pe Balac+ să pună o piatră de poticnire înaintea israeliților*, pentru ca ei să mănânce lucruri jertfite idolilor și să comită imoralitate sexuală*.+ 15 Și îi mai ai și pe cei care urmează învățătura sectei nicolaiților.+ 16 De aceea, căiește-te! Dacă nu, voi veni repede la tine și voi purta război împotriva lor cu sabia lungă a gurii mele.+

17 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul:+ Celui care învinge+ îi voi da din mana ascunsă+ și îi voi da și o pietricică albă, iar pe pietricică este scris un nume nou, pe care nimeni nu-l cunoaște, decât cel care îl primește».

18 Îngerului congregației din Tiatira+ scrie-i: Iată ce spune Fiul lui Dumnezeu, cel care are ochii ca o flacără de foc+ și picioarele ca arama pură:+ 19 «Îți cunosc faptele, iubirea, credința, serviciul și perseverența și știu că faptele tale din ultimul timp sunt mai multe decât cele pe care le-ai făcut la început.

20 Dar iată ce am împotriva ta: o tolerezi pe femeia aceea, Izabela,+ care susține că este profetesă și care îi învață și îi induce în eroare pe sclavii mei, făcându-i să comită imoralitate sexuală*+ și să mănânce lucruri jertfite idolilor. 21 I-am dat timp să se căiască, dar ea nu vrea să se căiască de imoralitatea ei sexuală*. 22 Iată! Sunt gata să o arunc pe patul de boală, iar peste cei care comit adulter cu ea voi aduce un mare necaz dacă nu se căiesc de faptele la care i-a îndemnat ea. 23 Pe copiii ei îi voi omorî cu o boală ucigătoare, astfel că toate congregațiile vor ști că eu sunt cel care cercetează gândurile cele mai adânci* și inima. Și îi voi da fiecăruia dintre voi după faptele lui.+

24 Însă vouă, tuturor celorlalți din Tiatira, care nu urmați această învățătură și n-ați cunoscut așa-numitele „lucruri profunde ale lui Satan”,+ vă zic: Nu pun peste voi altă povară. 25 Totuși, țineți cu tărie la ce aveți, până vin eu.+ 26 Celui care învinge și respectă căile mele până la sfârșit îi voi da autoritate peste națiuni+ – 27 așa cum am primit și eu autoritate de la Tatăl meu – și el îi va păstori pe oameni cu un toiag de fier,+ iar ei vor fi făcuți bucăți ca niște vase de lut. 28 Și îi voi da și steaua dimineții.+ 29 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul».

3 Îngerului congregației din Sardes scrie-i: Iată ce spune cel care are cele șapte spirite ale lui Dumnezeu+ și cele șapte stele:+ «Cunosc faptele tale și știu că îți merge numele* că ești viu, dar ești mort.+ 2 Trezește-te*+ și întărește ceea ce a rămas și este pe punctul de a muri, fiindcă am văzut că lucrările tale nu sunt pe deplin înfăptuite* înaintea Dumnezeului meu. 3 De aceea, amintește-ți mereu ce ai primit și ai auzit, păstrează lucrul acesta și căiește-te.+ Dacă nu te trezești, voi veni ca un hoț+ și nu vei ști nicidecum la ce oră voi veni peste tine.+

4 Totuși, în Sardes ai câțiva* care nu și-au pângărit veșmintele;+ ei vor umbla cu mine în veșminte albe,+ pentru că sunt demni de lucrul acesta. 5 Cel care învinge+ va fi deci îmbrăcat în veșminte albe+ și eu nu-i voi șterge nicidecum numele din cartea vieții,+ ci îi voi recunoaște numele înaintea Tatălui meu și înaintea îngerilor săi.+ 6 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul».

7 Îngerului congregației din Filadelfia scrie-i: Iată ce spune cel care este sfânt+ și adevărat,+ care are cheia lui David+ și care deschide în așa fel încât nimeni nu poate să închidă și închide în așa fel încât nimeni nu poate să deschidă: 8 «Cunosc faptele tale. Iată că am pus înaintea ta o ușă deschisă,+ pe care nimeni n-o poate închide. Și știu că, deși nu ai decât puțină putere, ai respectat cuvântul meu și nu mi-ai renegat numele. 9 Iată că pe cei din sinagoga lui Satan care spun că sunt iudei și totuși nu sunt,+ ci mint, da, iată că îi voi face să vină și să se plece* înaintea picioarelor tale și îi voi face să știe că te-am iubit. 10 Întrucât ai păzit cuvântul despre perseverența mea*,+ și eu te voi păzi în ora încercării,+ care va veni peste întregul pământ locuit ca să-i pună la încercare pe locuitorii pământului. 11 Eu vin repede!+ Continuă să ții cu tărie la ce ai, pentru ca nimeni să nu-ți ia coroana.+

12 Pe cel care învinge îl voi face un stâlp în templul Dumnezeului meu și el nu va ieși nicidecum de acolo. Voi scrie pe el numele Dumnezeului meu+ și numele orașului Dumnezeului meu, Noul Ierusalim,+ care coboară din cer, de la Dumnezeul meu, precum și noul meu nume.+ 13 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul».

14 Îngerului congregației din Laodiceea+ scrie-i: Iată ce spune cel ce este Amin,+ martorul+ fidel și adevărat,+ începutul creației lui Dumnezeu:+ 15 «Cunosc faptele tale și știu că nu ești nici rece, nici fierbinte. Aș vrea să fii rece sau fierbinte. 16 Astfel, pentru că ești căldicel și nu ești nici fierbinte,+ nici rece,+ te voi vărsa din gura mea. 17 Pentru că zici: „Sunt bogat,+ am strâns bogății și n-am nevoie de nimic”, dar nu știi că ești nenorocit, vrednic de plâns, sărac, orb și gol, 18 te sfătuiesc să cumperi de la mine aur purificat în foc ca să ajungi bogat, veșminte albe ca să fii îmbrăcat și să nu ți se vadă rușinea goliciunii,+ precum și alifie cu care să-ți ungi ochii+ ca să vezi.+

19 Pe toți cei pentru care am afecțiune îi mustru și îi disciplinez.+ Fii deci zelos și căiește-te!+ 20 Iată că stau la ușă și bat. Dacă cineva îmi aude glasul și deschide ușa, voi intra în casa lui și voi lua cina cu el și el cu mine. 21 Celui care învinge+ îi voi da voie să se așeze cu mine pe tronul meu,+ așa cum și eu am învins și m-am așezat+ cu Tatăl meu pe tronul său. 22 Cine are urechi să audă ce le spune congregațiilor spiritul»”.

4 După aceea m-am uitat și iată: o ușă deschisă în cer! Primul glas pe care l-am auzit vorbindu-mi era ca sunetul unei trompete; el a zis: „Urcă aici și îți voi arăta lucrurile care trebuie să se întâmple”. 2 Imediat după aceea am ajuns sub puterea spiritului. Și iată că în cer era un tron, iar pe tron stătea cineva.+ 3 Cel care stătea pe el semăna la înfățișare cu o piatră de jasp+ și cu o piatră de sardiu*, iar de jur împrejurul tronului era un curcubeu care semăna cu un smarald.+

4 De jur împrejurul tronului erau 24 de tronuri, iar pe aceste tronuri am văzut stând 24 de bătrâni+ care erau îmbrăcați în veșminte albe și care aveau coroane de aur pe cap. 5 De la tron ieșeau fulgere,+ voci și tunete.+ Șapte lămpi de foc ardeau înaintea tronului; acestea reprezintă cele șapte spirite ale lui Dumnezeu.+ 6 Înaintea tronului era ceva ce semăna cu o mare de sticlă,+ asemenea cristalului.

În mijlocul tronului* și în jurul tronului erau patru creaturi vii,+ pline de ochi în față și în spate. 7 Prima creatură vie era ca un leu,+ a doua creatură vie era ca un taur tânăr,+ a treia creatură vie+ avea o față ca de om, iar a patra creatură vie+ era ca o acvilă în zbor.+ 8 Fiecare dintre cele patru creaturi vii avea șase aripi, care erau pline de ochi de jur împrejur și dedesubt.+ Ele spun fără încetare, zi și noapte: „Sfânt, sfânt, sfânt este Iehova*+ Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este și care vine!”.+

9 Ori de câte ori creaturile vii îi aduc glorie, onoare și mulțumiri Celui care stă pe tron, Celui care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic,+ 10 cei 24 de bătrâni+ îngenunchează înaintea Celui care stă pe tron și se închină Celui care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic. Ei își aruncă coroanele înaintea tronului, zicând: 11 „Tu ești demn, Iehova*, Dumnezeul nostru, să primești gloria,+ onoarea+ și puterea,+ pentru că tu ai creat toate lucrurile+ și datorită voinței tale au venit în existență și au fost create!”.

5 În mâna dreaptă a Celui care stă pe tron+ am văzut un sul scris pe ambele părți*, bine sigilat cu șapte sigilii. 2 Și am văzut un înger puternic care proclama cu glas tare: „Cine este demn să deschidă sulul și să-i rupă sigiliile?”. 3 Dar nimeni din cer, de pe pământ sau de sub pământ n-a putut să deschidă sulul și să se uite în el. 4 Și am plâns mult, pentru că nimeni n-a fost găsit demn să deschidă sulul și să se uite în el. 5 Însă unul dintre bătrâni mi-a zis: „Nu mai plânge. Iată că Leul din tribul lui Iuda,+ rădăcina+ lui David,+ a învins+ și poate să deschidă sulul și cele șapte sigilii ale lui”.

6 Și am văzut că lângă tron* și în mijlocul celor patru creaturi vii și al bătrânilor+ stătea în picioare un miel+ care părea să fi fost înjunghiat+ și care avea șapte coarne și șapte ochi; ochii reprezintă cele șapte spirite ale lui Dumnezeu+ care au fost trimise pe tot pământul. 7 El s-a dus imediat și a luat sulul din mâna dreaptă a Celui care stă pe tron.+ 8 Când a luat sulul, cele patru creaturi vii și cei 24 de bătrâni+ au îngenuncheat înaintea Mielului; aceștia aveau o harpă fiecare și cupe de aur pline cu tămâie. (Tămâia reprezintă rugăciunile sfinților.)+ 9 Ei cântau o cântare nouă:+ „Tu ești demn să iei sulul și să-i desfaci sigiliile, fiindcă ai fost înjunghiat și cu sângele tău ai cumpărat pentru Dumnezeu+ oameni din orice trib, limbă, popor și națiune+ 10 și ai făcut din ei un regat+ și preoți pentru Dumnezeul nostru;+ și ei vor domni ca regi+ peste pământ”.

11 M-am uitat și am auzit glasul multor îngeri, aflați în jurul tronului, al creaturilor vii și al bătrânilor; numărul lor era miriade de miriade* și mii de mii.+ 12 Ei ziceau cu glas tare: „Mielul care a fost înjunghiat+ este demn să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, onoarea, gloria și lauda!”.+

13 Și am auzit toate creaturile din cer, de pe pământ, de sub pământ+ și de pe mare, da, pe toate acestea, zicând: „Ale Celui care stă pe tron+ și ale Mielului+ să fie lauda, onoarea,+ gloria și puterea pentru totdeauna, da, veșnic!”.+ 14 Și cele patru creaturi vii ziceau: „Amin!”, iar bătrânii au îngenuncheat și s-au închinat.

6 Când Mielul+ a desfăcut unul dintre cele șapte sigilii,+ m-am uitat și am auzit-o pe una dintre cele patru creaturi vii+ zicând cu glas ca de tunet: „Vino!”. 2 M-am uitat și iată: un cal alb!+ Cel ce stătea pe el avea un arc. I s-a dat o coroană+ și a ieșit înaintând victorios ca să-și desăvârșească victoria.+

3 Când Mielul a desfăcut al doilea sigiliu, am auzit-o pe a doua creatură vie+ zicând: „Vino!”. 4 Și a ieșit alt cal, de culoarea focului. Celui ce stătea pe el i s-a dat voie să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se omoare unii pe alții. Și i s-a dat o sabie mare.+

5 Când Mielul a desfăcut al treilea sigiliu,+ am auzit-o pe a treia creatură vie+ zicând: „Vino!”. M-am uitat și iată: un cal negru! Cel ce stătea pe el avea în mână o balanță. 6 Și am auzit ceva ca un glas din mijlocul celor patru creaturi vii, care zicea: „O măsură* de grâu pentru un dinar*+ și trei măsuri de orz pentru un dinar! Să nu risipești uleiul de măsline și vinul!”.+

7 Când Mielul a desfăcut al patrulea sigiliu, am auzit glasul celei de-a patra creaturi vii+ zicând: „Vino!”. 8 M-am uitat și iată: un cal gălbui! Cel ce stătea pe el se numea Moartea. Mormântul* îl urma îndeaproape. Și li s-a dat autoritate peste a patra parte a pământului, ca să omoare cu o sabie lungă, cu lipsă de alimente,+ cu boli ucigătoare și prin fiarele pământului.+

9 Când Mielul a desfăcut al cincilea sigiliu, am văzut dedesubtul altarului+ sufletele*+ celor ce fuseseră omorâți din cauza cuvântului lui Dumnezeu și din cauza mărturiei pe care o depuseseră.+ 10 Ei au strigat cu glas tare: „Până când, Domn Suveran, sfânt și adevărat,+ te vei reține să-i judeci pe locuitorii pământului și să răzbuni sângele nostru?”.+ 11 Fiecăruia dintre ei i s-a dat o robă albă+ și li s-a spus să se mai odihnească puțin, până se va completa numărul tovarășilor lor de sclavie și al fraților lor, care aveau să fie omorâți așa cum fuseseră omorâți ei.+

12 Apoi am văzut când Mielul a desfăcut al șaselea sigiliu și a fost un mare cutremur de pământ. Soarele s-a făcut negru ca pânza de sac din păr*, luna s-a făcut toată ca sângele+ 13 și stelele cerului au căzut pe pământ ca atunci când cad smochinele necoapte dintr-un smochin scuturat de un vânt puternic. 14 Cerul a dispărut ca un sul care este înfășurat,+ iar toți munții și toate insulele au fost îndepărtate din locurile lor.+ 15 Atunci regii pământului, demnitarii, comandanții militari, cei bogați, cei puternici, orice sclav și orice om liber s-au ascuns în peșteri și printre stâncile munților.+ 16 Și le spuneau munților și stâncilor: „Cădeți peste noi+ și ascundeți-ne de fața Celui care stă pe tron+ și de mânia Mielului,+ 17 pentru că a venit ziua cea mare a mâniei lor!+ Și cine poate să stea în picioare?”.+

7 Apoi am văzut patru îngeri care stăteau în picioare în cele patru colțuri ale pământului și țineau strâns cele patru vânturi ale pământului, pentru ca niciun vânt să nu sufle peste pământ, peste mare sau peste vreun copac. 2 Și am văzut un alt înger, care urca de la răsăritul soarelui* și avea un sigiliu al Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare către cei patru îngeri cărora li s-a dat voie să vatăme pământul și marea: 3 „Nu vătămați nici pământul, nici marea, nici copacii până nu-i vom sigila+ pe frunte pe sclavii Dumnezeului nostru!”.+

4 Și am auzit numărul celor care au fost sigilați: 144 000,+ sigilați din toate triburile fiilor lui Israel:+

9 După aceea m-am uitat și iată: o mare mulțime, pe care niciun om nu putea s-o numere, din toate națiunile, triburile, popoarele și limbile.+ Ei stăteau în picioare înaintea tronului și înaintea Mielului, erau îmbrăcați în robe albe+ și aveau în mâini ramuri de palmier.+ 10 Și strigau cu glas tare: „Salvarea o datorăm Dumnezeului nostru, care stă pe tron,+ și Mielului!”.+

11 Toți îngerii stăteau în picioare în jurul tronului, al bătrânilor+ și al celor patru creaturi vii; ei au căzut cu fața la pământ înaintea tronului și s-au închinat lui Dumnezeu, 12 zicând: „Amin! Ale Dumnezeului nostru să fie lauda, gloria, înțelepciunea, mulțumirile, onoarea, puterea și tăria pentru totdeauna, da, veșnic!+ Amin!”.

13 Atunci unul dintre bătrâni m-a întrebat: „Cine sunt aceștia îmbrăcați în robe albe+ și de unde au venit?”. 14 Imediat i-am zis: „Domnul meu, tu știi!”. Și el mi-a zis: „Aceștia sunt cei care vin din necazul cel mare.+ Ei și-au spălat robele și le-au albit în sângele Mielului.+ 15 De aceea sunt ei înaintea tronului lui Dumnezeu și zi și noapte îndeplinesc pentru el un serviciu sacru în templul său. Cel care stă pe tron+ își va întinde cortul peste ei.+ 16 Nu vor mai suferi de foame, nici de sete și nu-i va mai bate nici soarele, nici vreo căldură dogoritoare,+ 17 pentru că Mielul,+ care este lângă tron*, îi va păstori+ și îi va călăuzi la izvoarele apelor vieții.+ Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor”.+

8 Când Mielul+ a desfăcut al șaptelea sigiliu,+ în cer s-a făcut tăcere cam o jumătate de oră. 2 Și i-am văzut pe cei șapte îngeri+ care stau în picioare înaintea lui Dumnezeu; și li s-au dat șapte trompete.

3 Un alt înger, care avea un vas de aur pentru tămâie, a venit și s-a oprit lângă altar.+ Și i s-a dat multă tămâie+ ca s-o ofere pe altarul de aur+ dinaintea tronului, în timp ce se înălțau rugăciunile tuturor sfinților. 4 Fumul tămâii arse de înger* s-a ridicat înaintea lui Dumnezeu împreună cu rugăciunile+ sfinților. 5 Dar imediat îngerul a luat vasul pentru tămâie, l-a umplut cu foc de la altar și a aruncat focul pe pământ. Și au fost tunete, voci, fulgere+ și un cutremur de pământ. 6 Cei șapte îngeri cu cele șapte trompete+ s-au pregătit să sune din ele.

7 Primul a sunat din trompetă. Și au fost grindină și foc amestecate cu sânge, iar acestea au fost aruncate pe pământ.+ O treime din pământ a ars, o treime din copaci au ars și toate plantele verzi au ars.+

8 Al doilea înger a sunat din trompetă. Și ceva ca un munte mare în flăcări a fost aruncat în mare.+ O treime din mare a devenit sânge,+ 9 o treime din viețuitoarele* din mare au murit+ și o treime din corăbii au naufragiat.

10 Al treilea înger a sunat din trompetă. Și din cer a căzut o stea mare, care ardea ca o lampă; a căzut peste o treime din râuri și peste izvoarele de apă.+ 11 Numele stelei este Pelin. O treime din ape s-au prefăcut în pelin și mulți oameni au murit din cauza apelor, pentru că deveniseră amare.+

12 Al patrulea înger a sunat din trompetă. Și au fost lovite o treime din soare,+ o treime din lună și o treime din stele, pentru ca o treime din ele să se întunece+ și să nu fie lumină o treime din zi și, tot așa, din noapte.

13 M-am uitat și am auzit o acvilă care zbura prin mijlocul cerului; ea zicea cu glas tare: „Vai, vai, vai+ de locuitorii pământului din cauza celorlalte sunete de trompetă, ale celor trei îngeri care urmează să sune din trompetă!”.+

9 Al cincilea înger a sunat din trompetă.+ Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pământ; și i* s-a dat cheia abisului.+ 2 Ea a deschis abisul și din groapă s-a ridicat un fum ca fumul unui cuptor mare, iar fumul din groapă a întunecat soarele+ și, la fel, aerul. 3 Din fum au ieșit pe pământ lăcuste+ și li s-a dat putere*, aceeași putere pe care o au scorpionii pământului. 4 Li s-a spus să nu vatăme iarba pământului, nici vreo plantă verde și nici vreun copac, ci numai pe oamenii care n-au pe frunte sigiliul lui Dumnezeu.+

5 Și lăcustelor nu li s-a dat voie să-i omoare, ci să-i chinuie cinci luni, iar chinul lor a fost asemenea chinului pe care îl provoacă un scorpion+ când înțeapă un om. 6 În zilele acelea, oamenii vor căuta moartea, dar nicidecum n-o vor găsi; vor vrea să moară, dar moartea va fugi de ei.

7 Lăcustele semănau cu niște cai pregătiți de luptă,+ iar pe capete aveau ceva ca niște coroane de aur. Fața lor era ca fața de om, 8 iar părul lor era ca părul de femeie. Dinții lor erau ca dinții de leu+ 9 și aveau platoșe ca platoșele de fier. Zgomotul aripilor lor era ca zgomotul unor care trase de cai ce se avântă în luptă.+ 10 De asemenea, aveau cozi cu ace ca scorpionii și în cozi le stătea puterea* de a-i vătăma pe oameni cinci luni.+ 11 Peste ele aveau un rege, pe îngerul abisului.+ Numele lui în ebraică este Abadon*, iar în greacă, Apolion*.

12 Primul vai a trecut. Iată că după aceste lucruri vin încă două vaiuri.+

13 Al șaselea înger+ a sunat din trompetă.+ Și am auzit un glas dintre coarnele altarului de aur,+ care este înaintea lui Dumnezeu, 14 zicându-i celui de-al șaselea înger care avea trompeta: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legați la marele fluviu Eufrat!”.+ 15 Și cei patru îngeri, care fuseseră pregătiți pentru ora, ziua, luna și anul acela, au fost dezlegați ca să omoare o treime din oameni.

16 Trupele de cavalerie numărau două miriade de miriade* de călăreți; am auzit numărul lor. 17 Iată cum erau caii și călăreții pe care i-am văzut în viziune: aveau platoșe roșii ca focul, albastre ca hiacintul și galbene ca sulful, iar capetele cailor erau ca niște capete de leu+ și din gurile lor ieșeau foc, fum și sulf. 18 O treime din oameni au fost omorâți prin aceste trei plăgi: focul, fumul și sulful care ieșeau din gurile lor. 19 Căci puterea* cailor este în gurile lor, dar și în cozile lor, căci cozile lor sunt ca niște șerpi și au capete, iar cu acestea vatămă.

20 Însă ceilalți oameni, care n-au fost omorâți prin aceste plăgi, nu s-au căit de lucrările mâinilor lor; ei n-au încetat să se închine la demoni și la idolii de aur, de argint, de aramă, de piatră și de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.+ 21 Ei nu s-au căit de omorurile lor, nici de practicile lor spiritiste, nici de imoralitatea lor sexuală*, nici de furturile lor.

10 Și am văzut un alt înger puternic care cobora din cer, înveșmântat* cu un nor; pe cap avea un curcubeu, fața lui era ca soarele,+ iar picioarele, ca niște stâlpi de foc. 2 În mână avea un sul mic ce fusese desfăcut. El și-a pus piciorul drept pe mare, iar pe cel stâng pe pământ 3 și a strigat cu glas tare, așa cum răcnește leul.+ Când a strigat, s-a auzit glasul a șapte tunete.+

4 Când cele șapte tunete au vorbit, eu mă pregăteam să scriu, dar am auzit un glas din cer+ care a zis: „Ține secrete* lucrurile spuse de cele șapte tunete și nu le scrie!”. 5 Îngerul pe care l-am văzut stând în picioare pe mare și pe pământ și-a ridicat mâna dreaptă spre cer 6 și a jurat pe Cel care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic,+ care a creat cerul și tot ce este în el, pământul și tot ce este pe el și marea și tot ce este în ea:+ „Timpul de așteptare s-a terminat. 7 În zilele când al șaptelea înger+ se va pregăti să sune din trompetă,+ secretul sacru+ pe care Dumnezeu l-a anunțat ca veste bună sclavilor săi profeți+ va fi dus la îndeplinire”.

8 Și am auzit din nou glasul din cer,+ care mi-a zis: „Du-te și ia sulul deschis din mâna îngerului care stă în picioare pe mare și pe pământ”.+ 9 M-am dus la înger și i-am spus să-mi dea sulul. El mi-a zis: „Ia-l și mănâncă-l!+ El îți va face stomacul amar, dar în gura ta va fi dulce ca mierea”. 10 Am luat sulul din mâna îngerului și l-am mâncat.+ În gura mea a fost dulce ca mierea,+ dar, după ce l-am mâncat, stomacul mi s-a făcut amar. 11 Și mi s-a zis: „Trebuie să profețești din nou despre popoare, națiuni, limbi și mulți regi”.

11 Și mi s-a dat o trestie ca un toiag*+ în timp ce mi s-a zis: „Ridică-te și măsoară sanctuarul templului lui Dumnezeu, altarul și pe cei care se închină în el. 2 Dar curtea din afara sanctuarului templului las-o deoparte și n-o măsura, pentru că a fost dată națiunilor, iar ele vor călca în picioare orașul sfânt+ 42 de luni.+ 3 Pe cei doi martori ai mei îi voi face să profețească 1 260 de zile, îmbrăcați în pânză de sac”. 4 Ei sunt simbolizați de cei doi măslini+ și de cele două lampadare+ și stau în picioare înaintea Domnului pământului.+

5 Dacă cineva vrea să le facă rău, din gura lor iese foc, care îi mistuie pe dușmanii lor. Da, dacă cineva vrea să le facă rău, așa trebuie să fie omorât. 6 Ei au autoritate să închidă cerul+ ca să nu cadă ploaie+ în zilele în care profețesc și au autoritate să prefacă apele în sânge+ și să lovească pământul cu tot felul de plăgi ori de câte ori doresc.

7 Când vor termina de depus mărturie, fiara care se ridică din abis va purta război împotriva lor, îi va învinge și îi va omorî.+ 8 Cadavrele lor vor fi pe drumul principal al marelui oraș, numit în mod simbolic Sodoma și Egipt, unde și Domnul lor a fost țintuit pe stâlp. 9 Și oameni din diferite popoare, triburi, limbi și națiuni le vor privi cadavrele trei zile și jumătate+ și nu vor permite să li se pună cadavrele în mormânt. 10 Locuitorii pământului se vor bucura de moartea lor, vor sărbători și își vor trimite daruri unii altora, pentru că acești doi profeți i-au chinuit pe locuitorii pământului.

11 După cele trei zile și jumătate, în ei a intrat spirit de viață de la Dumnezeu+ și s-au ridicat în picioare, iar cei care i-au văzut au fost cuprinși de o mare teamă. 12 Și ei au auzit un glas puternic din cer care le-a zis: „Urcați aici!”. Atunci ei au urcat la cer într-un nor, iar dușmanii lor i-au văzut*. 13 În ceasul acela a fost un mare cutremur de pământ, iar o zecime din oraș a căzut. În cutremur au murit 7 000 de oameni, iar ceilalți s-au înspăimântat și i-au dat glorie Dumnezeului cerului.

14 Al doilea vai+ a trecut. Iată că al treilea vai vine repede!

15 Al șaptelea înger a sunat din trompetă.+ În cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Regatul lumii a devenit Regatul Domnului nostru+ și al Cristosului său+ și El va domni ca rege pentru totdeauna, da, veșnic!”.+

16 Cei 24 de bătrâni+ care stăteau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu au căzut cu fața la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu, 17 zicând: „Îți mulțumim, Iehova* Dumnezeu, Cel Atotputernic, Cel care ești+ și care erai, pentru că ai luat marea ta putere și ai început să domnești ca rege!+ 18 Dar națiunile s-au mâniat și atunci a venit mânia ta și a venit timpul fixat ca morții să fie judecați, ca să-i răsplătești+ pe sclavii tăi profeți,+ pe sfinți și pe cei ce se tem de numele tău, mici și mari, și să-i distrugi pe cei ce distrug pământul”.+

19 Și sanctuarul templului lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a văzut arca legământului său în sanctuarul templului său.+ Și au fost fulgere, voci, tunete, un cutremur de pământ și o ploaie mare de grindină.

12 Apoi în cer s-a văzut un semn mare: o femeie+ înveșmântată cu soarele, având luna sub picioare și pe cap o coroană de 12 stele. 2 Ea era însărcinată și striga în dureri și în chinurile nașterii.

3 Și în cer s-a văzut un alt semn. Iată: un balaur mare de culoarea focului,+ cu șapte capete și zece coarne și cu șapte diademe pe capete; 4 coada lui trage o treime din stelele+ cerului și el le-a aruncat pe pământ.+ Și balaurul stătea înaintea femeii,+ care se pregătea să nască, pentru ca, atunci când avea să nască, să-i devoreze copilul.

5 Ea a dat naștere unui fiu,+ un copil de sex bărbătesc, care va păstori toate națiunile cu un toiag de fier.+ Copilul ei a fost dus imediat la Dumnezeu și la tronul său. 6 Femeia a fugit în pustiu, unde avea un loc pregătit de Dumnezeu și unde avea să fie hrănită 1 260 de zile.+

7 Și în cer a izbucnit un război: Mihael*+ și îngerii lui s-au luptat cu balaurul, iar balaurul și îngerii lui au luptat, 8 dar n-au învins* și nici nu s-a mai găsit loc pentru ei în cer. 9 Astfel, balaurul cel mare,+ șarpele cel vechi,+ cel numit Diavol+ și Satan,+ care induce în eroare întregul pământ locuit,+ a fost aruncat jos. A fost aruncat pe pământ,+ iar îngerii lui au fost aruncați împreună cu el. 10 Și am auzit un glas puternic în cer, care zicea:

„Acum au venit salvarea,+ puterea și Regatul Dumnezeului nostru,+ precum și autoritatea Cristosului său, pentru că acuzatorul fraților noștri, care îi acuza zi și noapte înaintea Dumnezeului nostru,+ a fost aruncat jos! 11 Și ei l-au învins+ datorită sângelui Mielului+ și datorită mesajului pe care l-au anunțat*+ și nu și-au iubit sufletul*+ nici chiar în fața morții. 12 De aceea, bucurați-vă, ceruri și voi, care locuiți în ele! Dar vai de voi, pământ și mare,+ pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o mânie mare, știind că nu mai are decât puțin timp!”.+

13 Când a văzut că a fost aruncat pe pământ,+ balaurul a persecutat-o pe femeia+ care a dat naștere copilului de sex bărbătesc. 14 Dar femeii i-au fost date cele două aripi ale unei acvile mari+ ca să zboare în pustiu, la locul pregătit pentru ea, unde avea să fie hrănită un timp, timpuri și o jumătate de timp*,+ departe de fața șarpelui.+

15 Și șarpele a vărsat din gură apă ca un fluviu după femeie, ca să fie înghițită de fluviu. 16 Dar pământul a venit în ajutorul femeii și pământul și-a deschis gura și a înghițit fluviul pe care balaurul l-a vărsat din gură. 17 Și balaurul s-a mâniat pe femeie și s-a dus să poarte război cu cei rămași din descendența* ei,+ care respectă poruncile lui Dumnezeu și cărora li s-a încredințat lucrarea de depunere a mărturiei despre Isus.+

13 Și el* s-a oprit pe nisipul mării.

Și am văzut ridicându-se din mare+ o fiară+ cu zece coarne și șapte capete. Pe coarnele ei erau zece diademe, dar pe capetele ei erau nume blasfematoare. 2 Fiara pe care am văzut-o era ca un leopard, dar picioarele ei erau ca de urs, iar gura ei era ca gura de leu. Balaurul+ i-a dat fiarei puterea, tronul și o mare autoritate.+

3 Și am văzut că unul dintre capetele ei părea rănit de moarte, dar rana ei de moarte s-a vindecat+ și tot pământul a urmat cu admirație fiara. 4 Oamenii s-au închinat balaurului pentru că el i-a dat fiarei autoritatea; și s-au închinat fiarei spunând: „Cine este ca fiara și cine poate lupta împotriva ei?”. 5 Și fiarei i s-a dat o gură care rostea lucruri mari și blasfemii, precum și autoritate să acționeze 42 de luni.+ 6 Ea și-a deschis gura și a rostit blasfemii+ împotriva lui Dumnezeu ca să blasfemieze numele său și locuința sa, da, pe cei care locuiesc în cer.+ 7 Și i s-a permis să poarte război cu sfinții și să-i învingă+ și i s-a dat autoritate peste orice trib, popor, limbă și națiune. 8 Toți locuitorii pământului i se vor închina. De la întemeierea lumii, numele niciunuia dintre ei nu a fost scris în sulul vieții+ aparținând Mielului, care a fost înjunghiat.+

9 Dacă cineva are urechi, să audă.+ 10 Dacă cineva trebuie să meargă în captivitate, va merge în captivitate. Dacă cineva va omorî cu sabia*, să fie omorât cu sabia.+ De aceea sfinții+ au nevoie de perseverență+ și credință.+

11 Apoi am văzut altă fiară, ridicându-se din pământ. Ea avea două coarne ca de miel, dar a început să vorbească asemenea unui balaur.+ 12 Ea exercită toată autoritatea primei fiare+ sub privirile ei. Și face ca pământul și locuitorii lui să se închine primei fiare, a cărei rană de moarte s-a vindecat.+ 13 Ea face semne mari, făcând chiar să coboare foc din cer pe pământ, sub privirile oamenilor.

14 Prin semnele pe care i s-a permis să le facă sub privirile fiarei, ea îi induce în eroare pe locuitorii pământului, spunându-le să facă o imagine+ a fiarei care a avut rana de sabie, dar care și-a revenit.+ 15 Și i s-a permis să dea suflare* imaginii fiarei, pentru ca imaginea fiarei să vorbească și să pună să fie omorâți toți cei care refuză să se închine imaginii fiarei.

16 Ea îi constrânge pe toți oamenii – mici și mari, bogați și săraci, liberi și sclavi – să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte,+ 17 pentru ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât cel ce are semnul, adică numele+ fiarei sau numărul numelui ei.+ 18 Pentru aceasta este nevoie de înțelepciune: Cine are perspicacitate să calculeze numărul fiarei, fiindcă este un număr de om*. Numărul ei este 666.+

14 Apoi m-am uitat și iată că Mielul+ stătea pe muntele Sion+ și cu el erau 144 000,+ care aveau scrise pe frunte numele său și numele Tatălui său.+ 2 Și am auzit venind din cer un sunet ca vuietul multor ape și ca zgomotul unui tunet puternic. Sunetul pe care l-am auzit era ca al unor cântăreți care se acompaniază la harpă. 3 Ei cântă înaintea tronului și înaintea celor patru creaturi vii+ și a bătrânilor+ ceea ce pare a fi o cântare nouă.+ Nimeni nu putea să învețe această cântare decât cei 144 000,+ care au fost cumpărați de pe pământ. 4 Ei sunt cei care nu s-au pângărit cu femei; de fapt, sunt virgini.+ Ei sunt cei care îl urmează neîncetat pe Miel oriunde merge.+ Au fost cumpărați+ dintre oameni ca prime roade+ pentru Dumnezeu și pentru Miel, 5 iar în gura lor nu s-a găsit înșelătorie; ei sunt fără pată.+

6 Și am văzut alt înger, care zbura prin mijlocul cerului* cu o veste bună veșnică pentru a o anunța locuitorilor pământului, la orice națiune, trib, limbă și popor.+ 7 El zicea cu glas tare: „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-i glorie, pentru că a sosit ora judecății sale!+ Închinați-vă Celui care a făcut cerul și pământul, marea+ și izvoarele de apă!”.

8 Și a urmat alt înger, al doilea, care zicea: „A căzut!+ A căzut Babilonul cel Mare,+ cetatea care a făcut ca toate națiunile să bea din vinul pasiunii ei*, vinul imoralității ei sexuale*!”.+

9 Și a urmat alt înger, al treilea, care zicea cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei+ și imaginii ei și primește un semn pe frunte sau pe mână,+ 10 va bea și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, care este turnat nediluat în paharul mâniei Sale,+ și va fi chinuit cu foc și sulf+ sub privirile îngerilor sfinți și sub privirile Mielului. 11 Fumul chinului* lor se va ridica pentru totdeauna, da, veșnic.+ Cei ce se închină fiarei și imaginii ei și primesc semnul numelui ei+ nu vor avea odihnă nici ziua, nici noaptea. 12 De aceea au nevoie de perseverență sfinții,+ cei care respectă poruncile lui Dumnezeu și țin cu tărie la credința+ în* Isus”.

13 Și am auzit un glas din cer, care zicea: „Scrie: Fericiți sunt cei care mor de acum înainte în unitate cu Domnul!+ Da – spune spiritul – să se odihnească de munca lor grea, fiindcă lucrurile pe care le-au făcut îi însoțesc”.

14 Apoi m-am uitat și iată: un nor alb. Pe nor stătea cineva care semăna cu un fiu al omului;+ el avea o coroană de aur pe cap și o seceră ascuțită în mână.

15 Din sanctuarul templului a ieșit alt înger, care striga cu glas tare către cel ce stătea pe nor: „Folosește-ți secera și seceră! A sosit ora secerișului, căci secerișul pământului este întru totul copt!”.+ 16 Și cel care stătea pe nor și-a trecut secera peste pământ și pământul a fost secerat.

17 Și din sanctuarul templului, care este în cer, a ieșit alt înger; avea și el o seceră ascuțită.

18 De la altar a ieșit alt înger, care avea autoritate asupra focului. El a strigat cu glas tare către cel care avea secera ascuțită: „Folosește-ți secera ascuțită și culege ciorchinii viței-de-vie a pământului, pentru că strugurii ei s-au copt!”.+ 19 Îngerul și-a trecut secera peste pământ, a cules vița-de-vie a pământului și a aruncat-o în marele teasc al mâniei lui Dumnezeu.+ 20 Strugurii au fost călcați în teasc în afara orașului, iar din teasc a ieșit sânge până la frâiele cailor, pe o distanță de 1 600 de stadii*.

15 Și am văzut în cer un alt semn, mare și minunat: șapte îngeri+ cu șapte plăgi. Acestea sunt ultimele, pentru că prin ele ia sfârșit mânia lui Dumnezeu.+

2 Și am văzut ceva ca o mare de sticlă,+ amestecată cu foc. Cei care au ieșit victorioși+ asupra fiarei, a imaginii ei+ și a numărului numelui ei+ stăteau în picioare lângă marea de sticlă și aveau harpele lui Dumnezeu. 3 Ei cântau cântarea lui Moise,+ sclavul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului:+

„Mari și minunate sunt lucrările tale,+ Iehova* Dumnezeu, Cel Atotputernic!+ Drepte și adevărate sunt căile tale,+ Rege al eternității!+ 4 Cine nu se va teme de tine, Iehova*, și nu va glorifica numele tău? Pentru că numai tu ești loial!+ Toate națiunile vor veni și se vor închina înaintea ta,+ pentru că hotărârile tale drepte au fost dezvăluite”.

5 Apoi m-am uitat și sanctuarul cortului mărturiei+ a fost deschis în cer,+ 6 iar din sanctuar au ieșit cei șapte îngeri cu cele șapte plăgi,+ îmbrăcați în in curat și strălucitor și având în jurul pieptului brâie de aur. 7 Una dintre cele patru creaturi vii le-a dat celor șapte îngeri șapte cupe de aur pline cu mânia lui Dumnezeu,+ cel care trăiește pentru totdeauna, da, veșnic. 8 Sanctuarul s-a umplut de fum datorită gloriei lui Dumnezeu+ și datorită puterii sale și nimeni n-a putut să intre în sanctuar până nu s-au terminat cele șapte plăgi+ ale celor șapte îngeri.

16 Și am auzit un glas puternic din sanctuar+ care le spunea celor șapte îngeri: „Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu!”.+

2 Primul s-a dus și și-a vărsat cupa pe pământ.+ Și oamenii care aveau semnul fiarei+ și se închinau imaginii ei+ au fost loviți cu o ulcerație gravă și vătămătoare.+

3 Al doilea și-a vărsat cupa în mare,+ iar marea s-a prefăcut în sânge+ ca sângele unui mort și orice viețuitoare* a murit, da, tot ce este în mare.+

4 Al treilea și-a vărsat cupa în râuri și în izvoarele de apă,+ iar ele s-au prefăcut în sânge.+ 5 Și l-am auzit pe îngerul apelor zicând: „Tu, Cel care ești și care erai,+ Cel loial,+ tu ești drept, pentru că ai dat aceste hotărâri judecătorești!+ 6 Căci ei au vărsat sângele sfinților și al profeților,+ iar tu le-ai dat să bea sânge.+ Asta merită!”.+ 7 Și am auzit altarul zicând: „Da, Iehova* Dumnezeu, Cel Atotputernic,+ adevărate și drepte sunt hotărârile tale judecătorești!”.+

8 Al patrulea și-a vărsat cupa pe soare,+ iar soarelui i s-a permis să-i pârjolească pe oameni cu foc. 9 Oamenii au fost pârjoliți de căldura dogoritoare, dar au blasfemiat numele lui Dumnezeu, care are autoritate peste aceste plăgi. Nu s-au căit și nu i-au dat glorie.

10 Al cincilea și-a vărsat cupa pe tronul fiarei. Regatul ei s-a întunecat,+ iar oamenii au început să-și muște limba de durere, 11 dar l-au blasfemiat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor și a ulcerațiilor lor și nu s-au căit de faptele lor.

12 Al șaselea și-a vărsat cupa pe marele fluviu Eufrat,+ iar apa lui a secat,+ ca să fie pregătită calea pentru regii+ de la răsăritul soarelui*.

13 Și am văzut ieșind din gura balaurului,+ din gura fiarei și din gura profetului fals trei declarații inspirate necurate*, care semănau cu niște broaște. 14 Acestea sunt, de fapt, declarații inspirate de demoni; ele fac semne+ și se duc la regii întregului pământ locuit ca să-i adune pentru războiul+ zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic.+

15 „Iată că eu vin ca un hoț!+ Fericit este cel care rămâne treaz+ și își păzește veșmintele, ca să nu umble gol și să nu i se vadă rușinea!”+

16 Și ele i-au adunat în locul care în ebraică se numește Armaghedon*.+

17 Al șaptelea și-a vărsat cupa în aer. Atunci un glas puternic a ieșit din sanctuar,+ de la tron, zicând: „S-a împlinit!”. 18 Și au fost fulgere, voci și tunete și a fost un mare cutremur de pământ; de când sunt oamenii pe pământ n-a mai fost un cutremur de o asemenea intensitate și amploare.+ 19 Atunci cetatea cea mare+ s-a despicat în trei părți și orașele națiunilor au căzut. Dumnezeu și-a amintit de Babilonul cel Mare+ ca să-i dea paharul cu vinul mâniei sale clocotitoare*.+ 20 De asemenea, toate insulele au dispărut, iar munții nu s-au mai găsit.+ 21 Apoi din cer au căzut peste oameni pietre mari de grindină, care cântăreau cam un talant* fiecare,+ iar oamenii l-au blasfemiat pe Dumnezeu din cauza plăgii de grindină,+ pentru că plaga era neobișnuit de mare.

17 Unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte cupe+ a venit și mi-a spus: „Vino și îți voi arăta judecata marii prostituate care stă pe multe ape.+ 2 Regii pământului au comis imoralitate sexuală* cu ea,+ iar locuitorii pământului s-au îmbătat cu vinul imoralității ei sexuale*”.+

3 Și el m-a dus prin puterea spiritului într-un pustiu. Acolo am văzut o femeie stând pe o fiară de culoare stacojie, care era plină de nume blasfematoare și avea șapte capete și zece coarne. 4 Femeia era îmbrăcată în purpuriu+ și stacojiu, era împodobită cu aur, cu pietre prețioase și cu perle+ și avea în mână un pahar de aur plin de lucruri dezgustătoare și de necurățiile imoralității ei sexuale*. 5 Pe fruntea ei era scris un nume, un mister: „Babilonul cel Mare, mama prostituatelor+ și a lucrurilor dezgustătoare ale pământului”.+ 6 Și am văzut că femeia era beată de sângele sfinților și de sângele martorilor lui Isus.+

Când am văzut-o, am fost foarte uimit. 7 Atunci îngerul mi-a zis: „De ce ești atât de uimit? Îți voi explica misterul femeii+ și al fiarei care o poartă și care are șapte capete și zece coarne:+ 8 Fiara pe care ai văzut-o era și nu mai este, dar se pregătește să se ridice din abis+ și va merge la distrugere. Și locuitorii pământului – cei ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în sulul vieții+ – vor fi uimiți când vor vedea că fiara era și nu mai este, dar că va reapărea.

9 Pentru aceasta este nevoie de o minte înțeleaptă*: Cele șapte capete+ reprezintă șapte munți, pe care stă femeia. 10 Sunt șapte regi: cinci au căzut, unul este, iar celălalt n-a venit încă; dar, când va veni, va rămâne puțin timp. 11 Iar fiara care era și nu mai este+ reprezintă al optulea rege, dar provine din cei șapte și merge la distrugere.

12 Cele zece coarne pe care le-ai văzut reprezintă zece regi care n-au primit încă un regat, dar vor primi autoritate ca regi pentru o oră împreună cu fiara. 13 Aceștia au un singur gând, astfel că îi dau puterea și autoritatea lor fiarei. 14 Ei se vor lupta cu Mielul,+ dar, fiind Domnul domnilor și Regele regilor,+ Mielul îi va învinge.+ Și vor învinge și cei chemați, aleși și fideli, care sunt cu el”.+

15 El mi-a spus: „Apele pe care le-ai văzut, pe care stă prostituata, reprezintă popoare, mulțimi, națiuni și limbi.+ 16 Cele zece coarne+ pe care le-ai văzut și fiara+ o vor urî pe prostituată;+ o vor devasta și o vor lăsa goală, îi vor devora carnea și o vor arde complet în foc.+ 17 Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să ducă la îndeplinire gândul său,+ da, să ducă la îndeplinire singurul lor gând dând regatul lor fiarei,+ până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu. 18 Femeia+ pe care ai văzut-o reprezintă cetatea cea mare care domnește peste regii pământului”.

18 Apoi am văzut un alt înger, care cobora din cer și care avea mare autoritate, iar pământul a fost luminat de gloria lui. 2 El a strigat cu glas tare: „A căzut! Babilonul cel Mare a căzut+ și a ajuns locuința demonilor și ascunzătoarea oricărui spirit* necurat și a oricărei păsări necurate și detestate!+ 3 Căci toate națiunile au căzut victimă vinului pasiunii ei*, vinului imoralității ei sexuale*,+ iar regii pământului au comis imoralitate sexuală cu ea+ și negustorii* pământului s-au îmbogățit de pe urma luxului ei nemăsurat și nerușinat”.

4 Și am auzit un alt glas din cer, care zicea: „Ieșiți din ea, poporul meu,+ dacă nu vreți să fiți părtași la păcatele ei și dacă nu vreți să primiți o parte din plăgile ei!+ 5 Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer+ și Dumnezeu și-a amintit de nedreptățile* ei.+ 6 Faceți-i cum le-a făcut ea altora,+ da, plătiți-i de două ori mai mult pentru lucrurile pe care le-a făcut.+ În paharul+ în care ea a pregătit o băutură, pregătiți-i o porție dublă.+ 7 În măsura în care s-a glorificat și a trăit în lux nerușinat, în aceeași măsură să-i dați chin și jale. Căci zice neîncetat în inima ei: «Stau ca o regină, nu sunt văduvă și nu voi vedea niciodată jalea».+ 8 Iată de ce într-o singură zi vor veni plăgile ei: moarte, jale și foamete. Și va fi arsă complet în foc,+ pentru că Iehova* Dumnezeu, care a judecat-o, este puternic.+

9 Când vor vedea fumul arderii ei, regii pământului, care au comis imoralitate sexuală* cu ea și au trăit în lux nerușinat cu ea, vor plânge și se vor bate în piept de durere pentru ea. 10 Ei vor sta la distanță, întrucât le va fi frică de chinul ei, și vor zice: «Ce păcat, ce păcat, Babilon, cetate mare,+ cetate puternică, pentru că într-o clipă* ți-a venit judecata!».

11 De asemenea, negustorii pământului o vor plânge și o vor jeli, pentru că nimeni nu le va mai cumpăra toate mărfurile: 12 tot stocul de aur, de argint, de pietre prețioase, de perle, de in fin, de purpură, de mătase și de țesături stacojii, tot ce este din lemn parfumat și tot felul de obiecte de fildeș, de lemn prețios, de aramă, de fier și de marmură, 13 precum și scorțișoara, mirodenia indiană, tămâia, uleiul parfumat, tămâia albă, vinul, uleiul de măsline, făina fină, grâul, vitele, oile, caii, trăsurile, sclavii și alte vieți* omenești. 14 Da, lucrurile* bune pe care le doreai* s-au dus de la tine și toate delicatesele și toate lucrurile splendide au dispărut de la tine și nu se vor mai găsi niciodată.

15 Negustorii care vindeau aceste lucruri și care s-au îmbogățit de pe urma ei vor sta la distanță, întrucât le va fi frică de chinul ei, vor plânge și vor jeli 16 zicând: «Ce păcat, ce păcat de cetatea cea mare, îmbrăcată în in fin, în purpuriu și în stacojiu și bogat împodobită cu podoabe de aur, cu pietre prețioase și cu perle,+ 17 pentru că într-o clipă* au fost devastate aceste mari bogății!».

Și orice căpitan de vas, orice om care călătorește pe mare, marinarii și toți cei ce își câștigă existența pe mare stau la distanță 18 și, văzând fumul arderii ei, strigă: «Care cetate este asemenea cetății celei mari?». 19 Și își aruncă țărână pe cap și strigă plângând și jelind: «Ce păcat, ce păcat de cetatea cea mare, în care s-au îmbogățit de pe urma bogăției ei toți cei ce aveau corăbii pe mare, pentru că într-o clipă* a fost devastată!».+

20 Bucură-te, cerule,+ de ceea ce i s-a întâmplat, precum și voi, sfinților,+ apostolilor și profeților, fiindcă Dumnezeu a judecat-o în folosul vostru!”.+

21 Și un înger puternic a ridicat o piatră ca o piatră mare de moară și a aruncat-o în mare, zicând: „Tot așa, cu o aruncătură rapidă, va fi aruncată jos cetatea cea mare, Babilonul, și nu va mai fi găsită niciodată.+ 22 Iar sunetul cântăreților care se acompaniază la harpă, al flautiștilor, al trompetiștilor și al altor cântăreți nu se va mai auzi niciodată în tine. Niciun meșteșugar, care să practice vreun meșteșug, nu se va mai găsi vreodată în tine. Huruitul pietrei de moară nu se va mai auzi niciodată în tine. 23 Lumina lămpii nu va mai străluci niciodată în tine, iar glasul mirelui și al miresei nu se vor mai auzi niciodată în tine. Pentru că negustorii tăi erau oamenii de seamă ai pământului și prin practicile tale spiritiste+ au fost induse în eroare toate națiunile. 24 Da, în ea s-a găsit sângele profeților, al sfinților+ și al tuturor celor ce au fost omorâți pe pământ”.+

19 Apoi am auzit ceva ce părea a fi glasul puternic al unei mari mulțimi în cer, care zicea: „Lăudați-l pe Iah!*+ Salvarea, gloria și puterea sunt ale Dumnezeului nostru, 2 pentru că hotărârile sale judecătorești sunt adevărate și drepte.+ Căci el a executat judecata asupra marii prostituate, care a corupt pământul cu imoralitatea ei sexuală*, și a răzbunat sângele sclavilor săi de pe mâinile ei*!”.+ 3 Și, imediat, mulțimea a zis a doua oară: „Lăudați-l pe Iah*!+ Fumul arderii ei se ridică pentru totdeauna, da, veșnic”.+

4 Cei 24 de bătrâni+ și cele patru creaturi vii+ au căzut cu fața la pământ și i s-au închinat lui Dumnezeu, care stă pe tron, și au zis: „Amin! Lăudați-l pe Iah*!”.+

5 De asemenea, de la tron a ieșit un glas care a zis: „Lăudați-l pe Dumnezeul nostru, voi, toți sclavii săi,+ care vă temeți de el, mici și mari!”.+

6 Și am auzit ceva ce semăna cu glasul unei mari mulțimi, cu un vuiet de ape multe și cu un zgomot de tunete puternice, care zicea: „Lăudați-l pe Iah*,+ pentru că Iehova*, Dumnezeul nostru, Cel Atotputernic,+ și-a început domnia ca rege!+ 7 Să ne bucurăm, să exultăm și să-i dăm glorie, pentru că a sosit nunta Mielului și soția lui s-a pregătit! 8 Da, ei i s-a dat permisiunea să se îmbrace în in fin, strălucitor și curat, căci inul fin reprezintă faptele drepte ale sfinților”.+

9 Și îngerul mi-a zis: „Scrie: Fericiți sunt cei invitați la cina nunții Mielului!”.+ Și mi-a mai spus: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu”. 10 Atunci am căzut la picioarele lui ca să mă închin. Dar el mi-a zis: „Ai grijă! Să nu faci lucrul acesta!+ Eu nu sunt decât un sclav ca tine și ca frații tăi, cărora li s-a încredințat lucrarea de depunere a mărturiei despre Isus.+ Închină-te lui Dumnezeu!+ Fiindcă mărturia despre Isus este cea care inspiră profeția”.+

11 Apoi am văzut cerul deschis și iată: un cal alb!+ Cel ce stătea pe el se numește Fidel+ și Adevărat+ și el judecă și poartă război cu dreptate.+ 12 Ochii lui sunt o flacără de foc,+ iar pe capul lui sunt multe diademe. El are scris pe el un nume pe care nu-l cunoaște nimeni în afară de el 13 și este îmbrăcat cu o mantie pătată* cu sânge; numele său este Cuvântul+ lui Dumnezeu. 14 Armatele din cer îl urmau pe cai albi și erau îmbrăcate în in fin, alb și curat. 15 Din gura lui iese o sabie lungă și ascuțită,+ ca să lovească națiunile cu ea, și el le va păstori cu un toiag de fier.+ El calcă strugurii în teascul mâniei clocotitoare* a Dumnezeului Atotputernic.+ 16 Pe mantia lui, da, pe coapsa lui, are scris un nume: Regele regilor și Domnul domnilor.+

17 Am văzut și un înger care stătea în picioare în soare. El a strigat cu glas tare și le-a zis tuturor păsărilor care zboară prin mijlocul cerului*: „Veniți, adunați-vă la marea cină a lui Dumnezeu,+ 18 ca să mâncați carnea regilor, carnea comandanților militari, carnea oamenilor puternici,+ carnea cailor și a călăreților+ și carnea tuturor, oameni liberi și sclavi, mici și mari!”.

19 Și am văzut fiara și pe regii pământului și armatele lor adunați ca să poarte război împotriva celui ce stătea pe cal și împotriva armatei sale.+ 20 Și fiara a fost prinsă și, împreună cu ea, profetul fals+ care a făcut în fața ei semnele prin care i-a indus în eroare pe cei ce au primit semnul fiarei+ și pe cei ce se închină imaginii ei.+ Amândoi au fost aruncați de vii în lacul de foc ce arde cu sulf.+ 21 Iar ceilalți au fost omorâți cu sabia lungă ce ieșea din gura celui ce stătea pe cal.+ Și toate păsările s-au săturat cu carnea lor.+

20 Apoi am văzut un înger care cobora din cer cu cheia abisului+ și cu un lanț mare în mână. 2 El l-a prins pe balaur,+ șarpele cel vechi,+ care este Diavolul+ și Satan,+ și l-a legat pentru 1 000 de ani. 3 L-a aruncat în abis+ și a închis și a sigilat abisul deasupra lui ca să nu mai inducă în eroare națiunile până nu se vor sfârși cei 1 000 de ani. După aceea va fi eliberat pentru puțin timp.+

4 Și am văzut niște tronuri, iar celor ce stăteau pe ele li s-a dat autoritate să judece. Da, am văzut sufletele* celor executați* pentru că au depus mărturie despre Isus și au vorbit despre Dumnezeu, adică pe cei care nu i se închinaseră fiarei sau imaginii ei și care nu primiseră semnul pe frunte și pe mână.+ Ei au venit la viață și au domnit ca regi cu Cristos+ 1 000 de ani. 5 (Ceilalți morți+ n-au venit la viață până nu s-au sfârșit cei 1 000 de ani.) Aceasta este prima înviere.+ 6 Fericiți și sfinți sunt cei ce au parte de prima înviere!+ Asupra lor moartea a doua+ nu are autoritate,+ ci ei vor fi preoți+ ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni ca regi cu el în cei 1 000 de ani.+

7 Când se vor sfârși cei 1 000 de ani, Satan va fi eliberat din închisoarea lui 8 și va ieși ca să inducă în eroare națiunile din cele patru colțuri ale pământului, pe Gog și pe Magog, și să le adune pentru război. Numărul lor va fi ca nisipul mării. 9 Vor înainta pe tot pământul și vor înconjura tabăra sfinților și orașul iubit. Dar din cer va coborî foc și îi va mistui.+ 10 Și Diavolul, care îi inducea în eroare, va fi aruncat în lacul de foc și de sulf, unde vor fi deja fiara+ și profetul fals.+ Și vor fi chinuiți* zi și noapte, pentru totdeauna, da, veșnic.

11 Și am văzut un tron mare și alb și pe Cel care stătea pe el.+ Pământul și cerul au fugit+ dinaintea lui și nu s-a mai găsit loc pentru ele. 12 Și am văzut morții, mari și mici, stând în picioare înaintea tronului și au fost deschise niște suluri. Dar a fost deschis încă un sul: sulul vieții.+ Morții au fost judecați după cele scrise în suluri, potrivit faptelor lor.+ 13 Marea i-a dat înapoi pe morții din ea, moartea și Mormântul* i-au dat înapoi pe morții din ele. Și fiecare dintre ei a fost judecat potrivit faptelor lui.+ 14 Iar moartea și Mormântul* au fost aruncate în lacul de foc.+ Acest lac de foc+ reprezintă moartea a doua.+ 15 Cine n-a fost găsit scris în cartea vieții+ a fost aruncat în lacul de foc.+

21 Și am văzut un cer nou și un pământ nou,+ căci cerul de odinioară și pământul de odinioară trecuseră,+ iar marea+ nu mai era. 2 Am văzut și orașul sfânt, Noul Ierusalim, care cobora din cer, de la Dumnezeu,+ pregătit ca o mireasă împodobită pentru soțul ei.+ 3 Atunci am auzit un glas puternic de la tron, care zicea: „Iată! Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul său. Dumnezeu însuși va fi cu ei.+ 4 El va șterge orice lacrimă din ochii lor+ și moartea nu va mai fi.+ Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi.+ Lucrurile de odinioară au trecut”.

5 Cel care stătea pe tron+ a zis: „Iată! Eu fac toate lucrurile noi!”.+ Și a adăugat: „Scrie, pentru că aceste cuvinte sunt fidele* și adevărate!”. 6 Și mi-a zis: „S-au împlinit! Eu sunt Alfa și Omega*, începutul și sfârșitul.+ Oricui îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieții.+ 7 Oricine învinge va moșteni aceste lucruri, iar eu voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul meu. 8 Dar, cât despre cei lași, cei lipsiți de credință,+ cei dezgustători în murdăria lor, ucigași,+ oamenii imorali*,+ cei care practică spiritismul, idolatri și toți mincinoșii,+ partea lor va fi în lacul care arde cu foc și cu sulf.+ Acesta reprezintă moartea a doua”.+

9 Unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte cupe pline cu ultimele șapte plăgi+ a venit și mi-a zis: „Vino și îți voi arăta mireasa, soția Mielului!”.+ 10 Și el m-a dus prin puterea spiritului la un munte mare și înalt și mi-a arătat orașul sfânt, Ierusalimul, care cobora din cer, de la Dumnezeu,+ 11 și care avea gloria lui Dumnezeu.+ Strălucirea lui era ca a unei pietre foarte prețioase, ca a unei pietre de jasp care strălucește asemenea cristalului.+ 12 El avea un zid mare și înalt și 12 porți, iar la porți erau 12 îngeri. Pe porți erau gravate numele celor 12 triburi ale fiilor lui Israel. 13 La est erau trei porți, la nord trei porți, la sud trei porți și la vest trei porți.+ 14 Zidul orașului avea, de asemenea, 12 pietre de temelie și pe ele erau cele 12 nume ale celor 12 apostoli+ ai Mielului.

15 Cel care îmi vorbea avea un instrument de măsurat, o trestie de aur, ca să măsoare orașul, porțile lui și zidul lui.+ 16 Orașul este în formă de pătrat, lungimea lui fiind egală cu lățimea. Și el a măsurat orașul cu trestia: 12 000 de stadii*; lungimea, lățimea și înălțimea lui sunt egale. 17 Și i-a măsurat și zidul: 144 de coți*, după o măsură de om, care în același timp este o măsură de înger. 18 Zidul era făcut din jasp,+ iar orașul era de aur pur, ca sticla transparentă. 19 Temeliile zidului orașului erau împodobite cu tot felul de pietre prețioase: prima temelie era de jasp, a doua de safir, a treia de calcedonie, a patra de smarald, 20 a cincea de sardonix, a șasea de sardiu, a șaptea de crisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de crisopraz, a unsprezecea de hiacint, a douăsprezecea de ametist. 21 Cele 12 porți erau 12 perle. Fiecare poartă era făcută dintr-o singură perlă. Drumul principal al orașului era de aur pur, ca sticla transparentă.

22 Și n-am văzut niciun templu în oraș, pentru că Iehova* Dumnezeu, Cel Atotputernic,+ este templul lui și la fel este Mielul. 23 Orașul nu are nevoie ca soarele sau luna să strălucească peste el, căci îl luminează gloria lui Dumnezeu,+ iar lampa lui este Mielul.+ 24 Și națiunile vor umbla prin lumina lui,+ iar regii pământului vor aduce în el gloria lor. 25 Porțile lui nu vor fi închise deloc ziua, căci acolo nu va fi noapte.+ 26 Și vor fi aduse în el gloria și onoarea națiunilor.+ 27 Dar în el nu va intra nimic pângărit și nimeni care face vreun lucru dezgustător și înșelător.+ Vor intra numai cei care sunt scriși în sulul vieții aparținând Mielului.+

22 Și îngerul mi-a arătat un râu cu apa vieții,+ limpede ca cristalul, care ieșea de la tronul lui Dumnezeu și al Mielului+ 2 și care curgea prin mijlocul drumului principal al orașului. De-o parte și de alta a râului erau pomii vieții, care făceau 12 recolte, dând rod în fiecare lună. Frunzele pomilor erau pentru vindecarea națiunilor.+

3 Și nu va mai fi niciun blestem; în oraș va fi tronul lui Dumnezeu și al Mielului,+ iar sclavii Săi îi vor aduce un serviciu sacru. 4 Ei îi vor vedea fața+ și numele său va fi pe fruntea lor.+ 5 Și nu va mai fi noapte,+ iar ei nu vor avea nevoie de lumina lămpii, nici de lumina soarelui, pentru că Iehova* Dumnezeu va revărsa lumină peste ei+ și ei vor domni ca regi pentru totdeauna, da, veșnic.+

6 El mi-a zis: „Aceste cuvinte sunt fidele* și adevărate.+ Da, Iehova*, Dumnezeul care i-a inspirat pe profeți,+ l-a trimis pe îngerul său ca să le arate sclavilor săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând. 7 Iată că eu vin repede!+ Fericit este cel ce respectă cuvintele profeției din acest sul!”.+

8 Eu, Ioan, am auzit și am văzut aceste lucruri. Când le-am auzit și le-am văzut, am căzut la picioarele îngerului care îmi arătase aceste lucruri, vrând să mă închin lui. 9 Dar el mi-a zis: „Ai grijă! Să nu faci lucrul acesta! Eu nu sunt decât un sclav ca tine și ca frații tăi, profeții, și ca aceia care respectă cuvintele acestui sul. Închină-te lui Dumnezeu!”.+

10 Și mi-a mai spus: „Nu ține secrete* cuvintele profeției din acest sul, căci timpul fixat este aproape. 11 Cel nedrept să rămână în nedreptate, iar cel murdar să rămână în murdăria lui, dar cel drept să rămână în dreptate, iar cel sfânt să rămână în sfințenie.

12 «Iată că eu vin repede, iar răsplata pe care o dau este la mine, ca să-i plătesc fiecăruia după faptele lui.+ 13 Eu sunt Alfa și Omega*,+ cel dintâi și cel din urmă, începutul și sfârșitul. 14 Fericiți sunt cei care își spală robele+ ca să aibă dreptul de a merge la pomii vieții+ și ca să poată intra pe porți în oraș!+ 15 Afară sunt câinii*, cei care practică spiritismul, oamenii imorali*, ucigașii, idolatrii și toți cei ce iubesc minciuna și o practică.»+

16 «Eu, Isus, l-am trimis pe îngerul meu ca să vă depună mărturie despre aceste lucruri în folosul congregațiilor. Eu sunt rădăcina și urmașul lui David+ și steaua strălucitoare a dimineții»”.+

17 Spiritul și mireasa+ continuă să zică: „Vino!”. Și oricine aude să zică: „Vino!”. Și oricui îi este sete să vină;+ și oricine vrea, să ia apa vieții fără plată.+

18 „Oricui aude cuvintele profeției din acest sul îi depun această mărturie: Dacă cineva adaugă ceva la aceste lucruri,+ Dumnezeu îi va adăuga plăgile care sunt scrise în acest sul.+ 19 Și, dacă cineva scoate ceva din cuvintele sulului cu această profeție, Dumnezeu îi va scoate partea de la pomii vieții+ și din orașul sfânt,+ despre care s-a scris în acest sul.

20 Cel care depune mărturie despre aceste lucruri zice: «Da, eu vin repede!».”+

„Amin! Vino, Doamne Isus!”

21 Bunătatea nemeritată a Domnului Isus să fie cu sfinții!