PRIMA SCRISOARE CĂTRE CORINTENI

1 Pavel, chemat să fie apostol+ al lui Cristos Isus prin voința lui Dumnezeu, și Sosten, fratele nostru, 2 către congregația lui Dumnezeu din Corint,+ către voi, care ați fost sfințiți în unitate cu Cristos Isus+ și ați fost chemați să fiți sfinți, împreună cu toți cei care, pretutindeni, cheamă numele Domnului Isus Cristos,+ Domnul lor și al nostru:

3 Să aveți bunătate nemeritată și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

4 Îi mulțumesc întotdeauna Dumnezeului meu cu privire la voi pentru bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu care v-a fost dată prin Cristos Isus. 5 De fapt, în Cristos ați fost îmbogățiți în toate – în capacitatea de a vesti cuvântul și în cunoștință deplină – ,+ 6 ceea ce arată că mărturia despre Cristos+ este bine înrădăcinată în voi. 7 Astfel, nu vă lipsește niciun dar în timp ce așteptați cu nerăbdare revelarea Domnului nostru Isus Cristos.+ 8 Dumnezeu vă va întări până la sfârșit, ca să fiți liberi de orice acuzație în ziua Domnului nostru Isus Cristos.+ 9 Fidel este Dumnezeu,+ care v-a chemat să fiți în unitate* cu Fiul său, Isus Cristos, Domnul nostru!

10 Vă îndemn deci, fraților, în numele Domnului nostru Isus Cristos, să vorbiți toți în același fel și să nu fie dezbinări între voi,+ ci să fiți pe deplin uniți în același gând și în aceeași opinie.+ 11 Căci unii din casa lui Cloe mi-au adus la cunoștință, frații mei, că între voi sunt neînțelegeri. 12 Ce vreau să spun este că voi ziceți: „Eu sunt al lui Pavel”, „Iar eu al lui Apolo”,+ „Iar eu al lui Chifa*”, „Iar eu al lui Cristos”. 13 Este Cristos dezbinat? Oare Pavel a fost țintuit pe stâlp pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost botezați? 14 Îi mulțumesc lui Dumnezeu că n-am botezat pe niciunul dintre voi, în afară de Crisp+ și de Gaius,+ 15 pentru ca nimeni să nu poată spune că ați fost botezați în numele meu. 16 Ba am botezat și casa lui Ștefana.+ În rest, nu știu să mai fi botezat pe cineva. 17 Căci Cristos m-a trimis nu să botez, ci să anunț vestea bună,+ iar aceasta nu cu vorbirea celor învățați*, pentru ca stâlpul de tortură* al lui Cristos să nu devină inutil.

18 Fiindcă mesajul despre stâlpul de tortură* este o nebunie pentru cei care pier,+ dar pentru noi, care suntem salvați, este puterea lui Dumnezeu.+ 19 Căci este scris: „Voi face să dispară înțelepciunea înțelepților și voi înlătura inteligența învățaților”.+ 20 Unde este înțeleptul? Unde este scribul*? Unde este polemistul* acestui sistem*? Nu a arătat Dumnezeu că înțelepciunea lumii este o nebunie? 21 Căci, întrucât lumea nu l-a cunoscut pe Dumnezeu+ prin înțelepciunea ei,+ Dumnezeu, în înțelepciunea lui, a considerat că este bine ca, prin nebunia+ a ceea ce se predică, să-i salveze pe cei ce cred.

22 Iudeii cer semne,+ iar grecii caută înțelepciune, 23 dar noi îl predicăm pe Cristos țintuit pe stâlp, care pentru iudei este un motiv de poticnire, iar pentru națiuni o nebunie.+ 24 Însă pentru cei chemați, atât iudei, cât și greci, Cristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu.+ 25 Fiindcă un lucru nebun al lui Dumnezeu este mai înțelept decât ce consideră oamenii a fi înțelept și un lucru slab al lui Dumnezeu este mai puternic decât ce consideră oamenii a fi puternic.+

26 Căci voi vedeți, fraților, că printre cei chemați nu sunt mulți înțelepți din punct de vedere omenesc*,+ nici mulți cu putere, nici mulți de origine nobilă*,+ 27 ci Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să-i facă de rușine pe înțelepți; Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să le facă de rușine pe cele puternice.+ 28 Și Dumnezeu a ales lucrurile neînsemnate ale lumii și lucrurile disprețuite, lucrurile care nu sunt, ca să le reducă la nimic pe cele care sunt,+ 29 pentru ca nimeni* să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30 Însă datorită lui voi sunteți uniți cu Cristos Isus, care a devenit pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu, precum și dreptate,+ sfințenie+ și eliberare prin răscumpărare,+ 31 ca să fie așa cum este scris: „Cine se laudă să se laude în Iehova*”.+

2 Astfel, fraților, când am venit la voi ca să vă anunț secretul sacru+ al lui Dumnezeu, n-am venit să vă impresionez prin vorbire+ sau prin înțelepciune. 2 Căci, atunci când eram cu voi, am hotărât să nu vă vorbesc despre altceva decât despre Isus Cristos, și anume despre el țintuit pe stâlp.+ 3 Și am venit la voi în slăbiciune, cu teamă și cu mare tremur, 4 iar în vorbirea și în predicarea mea nu am folosit cuvintele convingătoare ale înțelepților, ci am demonstrat puterea spiritului,+ 5 astfel încât credința voastră să nu se bazeze pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.

6 Noi vorbim printre cei maturi+ despre o înțelepciune, dar nu despre înțelepciunea acestui sistem*, nici a conducătorilor acestui sistem, care vor fi reduși la nimic.+ 7 Dimpotrivă, vorbim despre înțelepciunea lui Dumnezeu ascunsă într-un secret sacru,+ pe care Dumnezeu a hotărât-o dinainte spre gloria noastră, înainte de orice sistem*. 8 Această înțelepciune n-a cunoscut-o niciunul dintre conducătorii acestui sistem*,+ fiindcă, dacă ar fi cunoscut-o, nu l-ar fi țintuit pe stâlp pe Domnul glorios. 9 După cum este scris: „Ochiul nu a văzut, urechea nu a auzit și inima omului nu și-a imaginat lucrurile pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru cei ce-l iubesc”.+ 10 Dar nouă, Dumnezeu ni le-a dezvăluit+ prin spiritul său,+ căci spiritul cercetează toate lucrurile, chiar și lucrurile profunde ale lui Dumnezeu.+

11 Fiindcă cine dintre oameni cunoaște lucrurile* unui om, în afară de spiritul acelui om? Tot așa, nimeni nu cunoaște lucrurile* lui Dumnezeu, în afară de spiritul lui Dumnezeu. 12 Iar noi nu am primit spiritul lumii, ci spiritul care vine de la Dumnezeu,+ ca să cunoaștem lucrurile care ne-au fost date cu bunăvoință de Dumnezeu. 13 Și vorbim despre aceste lucruri nu prin cuvinte învățate de la înțelepciunea umană,+ ci prin cuvinte învățate de la spirit,+ explicând lucruri spirituale prin cuvinte spirituale.

14 Dar omul fizic nu acceptă* lucrurile spiritului lui Dumnezeu, fiindcă pentru el sunt o nebunie; și nu poate să le cunoască, deoarece ele trebuie examinate spiritualicește. 15 În schimb, omul spiritual poate să examineze toate lucrurile,+ dar el nu poate fi examinat de niciun om. 16 Fiindcă „cine a ajuns să cunoască mintea lui Iehova*, ca să-l învețe”?+ Noi însă avem mintea lui Cristos.+

3 De aceea, fraților, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni spirituali,+ ci ca unor oameni carnali, ca unor copilași+ în Cristos. 2 V-am hrănit cu lapte, nu cu hrană solidă, căci nu erați încă suficient de puternici. De fapt, nici acum nu sunteți suficient de puternici,+ 3 căci încă sunteți carnali.+ Atât timp cât între voi există invidie și ceartă, nu sunteți voi carnali+ și nu vă comportați ca ceilalți oameni? 4 Fiindcă, atunci când unul zice: „Eu sunt al lui Pavel”, iar altul zice: „Eu, al lui Apolo”,+ nu sunteți voi ca oamenii din lume?

5 Cine este deci Apolo? Da, cine este Pavel? Niște slujitori+ care fac lucrarea dată de Domnul și prin care ați devenit credincioși. 6 Eu am plantat,+ Apolo a udat,+ dar Dumnezeu a făcut să crească. 7 Așa că nici cel ce plantează nu este ceva, nici cel ce udă, ci Dumnezeu, care face să crească.+ 8 Cel ce plantează și cel ce udă sunt una*, dar fiecare își va primi răsplata după truda sa.+ 9 Căci noi suntem colaboratori ai lui Dumnezeu. Voi sunteți ogorul pe care îl cultivă Dumnezeu, clădirea pe care o construiește Dumnezeu.+

10 Potrivit bunătății nemeritate a lui Dumnezeu care mi-a fost dată, eu, asemenea unui meșter iscusit*, am pus temelia,+ dar altcineva construiește deasupra. Însă fiecare să aibă grijă cum construiește deasupra. 11 Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care este pusă deja, și anume Isus Cristos.+ 12 Dacă cineva construiește pe temelie cu aur, argint, pietre prețioase, lemn, fân sau paie, 13 lucrarea fiecăruia se va vedea clar* în ziua încercării, fiindcă va fi dezvăluită prin foc,+ iar focul va arăta ce fel de lucrare a făcut fiecare. 14 Dacă lucrarea pe care a construit-o cineva pe temelie rezistă, el va primi o răsplată. 15 Dar, dacă lucrarea cuiva este arsă, el va suferi o pierdere, însă va fi salvat; totuși, va fi ca și cum ar scăpa din foc.

16 Nu știți că voi sunteți templul lui Dumnezeu+ și că spiritul lui Dumnezeu locuiește în voi?+ 17 Dacă cineva distruge templul lui Dumnezeu, și Dumnezeu îl va distruge pe el, căci templul lui Dumnezeu este sfânt, iar acest templu sunteți voi.+

18 Nimeni să nu se amăgească singur: Dacă cineva dintre voi crede că este înțelept în acest sistem*, să devină nebun, ca să ajungă înțelept. 19 Căci înțelepciunea acestei lumi este o nebunie pentru Dumnezeu, fiindcă este scris: „El îi prinde pe înțelepți în viclenia lor”.+ 20 De asemenea, este scris: „Iehova* știe că gândurile înțelepților sunt deșarte”.+ 21 Prin urmare, nimeni să nu se laude cu vreun om, căci totul este al vostru: 22 fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa*,+ fie lumea, fie viața, fie moartea, fie lucrurile prezente, fie lucrurile viitoare, totul este al vostru. 23 Iar voi sunteți ai lui Cristos+ și Cristos este al lui Dumnezeu.

4 Oamenii ar trebui să ne considere slujitori* ai lui Cristos și administratori ai secretelor sacre ale lui Dumnezeu.+ 2 Iar ceea ce se așteaptă de la un administrator este să fie găsit fidel. 3 Pentru mine este un lucru de foarte mică importanță dacă sunt judecat de voi sau de un tribunal omenesc. De fapt, nici măcar eu nu mă judec. 4 Căci conștiința mea este curată în toate privințele. Totuși, nu aceasta dovedește că sunt drept, fiindcă cel ce mă judecă este Iehova*.+ 5 De aceea, nu judecați+ nimic înainte de vreme, până nu va veni Domnul. El va scoate la lumină lucrurile ascunse ale întunericului și va dezvălui intențiile inimii, iar atunci fiecare își va primi lauda de la Dumnezeu.+

6 Fraților, am spus aceste lucruri, folosindu-mă de exemplul meu și al lui Apolo,+ spre binele vostru, pentru ca, astfel, să învățați regula aceasta: „Să nu treceți peste* ce este scris” și să nu vă umflați de mândrie,+ favorizându-l pe unul în dauna celuilalt. 7 Fiindcă ce te face să te deosebești de altul? Într-adevăr, ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?+ Deci, dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?

8 Aveți deja tot ce vă doriți? Sunteți deja bogați? Ați început să domniți ca regi+ fără noi? Chiar mi-aș dori să fi început să domniți ca regi, pentru ca și noi să putem domni ca regi cu voi.+ 9 Căci mi se pare că pe noi, apostolii, Dumnezeu ne-a expus ultimii ca pe niște oameni condamnați la moarte,+ fiindcă am ajuns un spectacol pentru lume,+ pentru îngeri și pentru oameni. 10 Noi suntem nebuni+ pentru Cristos, dar voi sunteți înțelepți* în Cristos; noi suntem slabi, dar voi sunteți puternici; voi sunteți onorați, noi, dezonorați. 11 Chiar și acum suferim de foame+ și de sete,+ suntem îmbrăcați sărăcăcios*, suntem bătuți*,+ suntem fără adăpost 12 și muncim din greu cu mâinile noastre.+ Când suntem insultați, binecuvântăm;+ când suntem persecutați, suportăm cu răbdare;+ 13 când suntem calomniați, răspundem cu blândețe*;+ și în ziua de azi suntem considerați gunoiul lumii, pleava societății.

14 Vă scriu aceste lucruri nu ca să vă fac să vă simțiți rușinați, ci ca să vă mustru ca pe copiii mei iubiți. 15 Căci, chiar dacă ați avea 10 000 de îndrumători* în Cristos, cu siguranță că nu aveți mulți tați, fiindcă în Cristos Isus eu am devenit tatăl vostru când v-am adus vestea bună.+ 16 Vă îndemn deci să deveniți imitatori ai mei.+ 17 Iată de ce vi-l trimit pe Timotei, fiindcă el este copilul meu iubit și fidel în Domnul. El vă va aminti principiile* pe care le urmez în serviciul lui Cristos Isus,+ așa cum le predau pretutindeni, în fiecare congregație.

18 Unii cred că nu voi veni la voi și, de aceea, s-au umflat de mândrie. 19 Dar, dacă va vrea Iehova*, voi veni la voi în curând, nu ca să aud vorbele celor ce s-au umflat de mândrie, ci ca să le văd puterea. 20 Căci Regatul lui Dumnezeu nu înseamnă vorbe, ci putere. 21 Ce vreți? Să vin la voi cu o nuia+ sau cu iubire și cu spiritul blândeții?

5 De fapt, se aude că în mijlocul vostru există imoralitate sexuală*,+ o asemenea imoralitate* cum nu există nici chiar printre națiuni: ca un bărbat să trăiască cu* soția tatălui său.+ 2 Și voi sunteți mândri de asta? N-ar trebui mai degrabă să fiți mâhniți,+ pentru ca omul care a comis această faptă să fie înlăturat din mijlocul vostru?+ 3 Deși sunt absent în corp, în spirit sunt prezent și l-am judecat deja pe omul care a făcut acest lucru, ca și cum aș fi fost cu voi. 4 Când veți fi adunați în numele Domnului nostru Isus, știind că sunt cu voi în spirit împreună cu puterea Domnului nostru Isus, 5 să-l dați pe omul acesta pe mâna lui Satan+ ca să fie distrusă carnea* și, astfel, spiritul* să fie salvat în ziua Domnului.+

6 Nu este bine că vă lăudați. Nu știți că puțină plămădeală face să dospească tot aluatul?+ 7 Înlăturați plămădeala veche ca să fiți un aluat nou, fără ferment*, așa cum sunteți de fapt. Căci Cristos, mielul nostru pascal,+ a fost jertfit.+ 8 Să ținem deci sărbătoarea*+ nu cu plămădeala veche, nici cu plămădeala răutății și a nelegiuirii, ci cu turtele nedospite ale sincerității și ale adevărului.

9 V-am scris în scrisoarea mea să nu mai aveți legături* cu oamenii imorali*. 10 Prin asta nu am vrut să spun să-i evitați complet pe oamenii imorali* din această lume+ sau pe oamenii lacomi sau pe extorcatori sau pe idolatri. Altminteri, ar trebui să ieșiți din lume.+ 11 Acum însă vă scriu să nu mai aveți legături*+ cu cineva numit frate care este un om imoral* sau un om lacom+ sau un idolatru sau unul care insultă sau un bețiv+ sau un extorcator!+ Cu un astfel de om nici măcar să nu mâncați! 12 Fiindcă ce treabă am eu să-i judec pe cei de afară? Nu-i judecați voi pe cei dinăuntru, 13 în timp ce Dumnezeu îi judecă pe cei de afară?+ „Înlăturați-l pe omul acela rău din mijlocul vostru!”+

6 Când unul dintre voi are o neînțelegere cu altul,+ îndrăznește el să se ducă la judecată înaintea unor oameni nedrepți și nu înaintea sfinților? 2 Sau nu știți că sfinții vor judeca lumea?+ Și, dacă lumea va fi judecată de voi, nu sunteți voi în măsură să judecați lucruri de foarte mică importanță? 3 Nu știți că noi îi vom judeca pe îngeri?+ Atunci de ce nu și lucrurile legate de viața aceasta? 4 Deci, dacă aveți de adus la judecată lucruri legate de viața aceasta,+ puneți voi ca judecători niște oameni puțin prețuiți de congregație? 5 Vă vorbesc așa ca să vă simțiți rușinați. Nu este oare niciun om înțelept printre voi care să poată judeca între frații săi? 6 Și totuși, un frate merge să se judece cu alt frate, și încă înaintea unor necredincioși!

7 Într-adevăr, faptul că aveți procese unii cu alții este deja o înfrângere pentru voi. De ce nu vă lăsați mai degrabă nedreptățiți?+ De ce nu vă lăsați mai degrabă păgubiți? 8 Dimpotrivă, voi nedreptățiți și păgubiți, și încă pe frații voștri!

9 Sau nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Regatul lui Dumnezeu?+ Nu vă înșelați.* Oamenii imorali*,+ oamenii idolatri,+ cei adulteri,+ bărbații care se lasă folosiți în acte homosexuale,+ bărbații care practică homosexualitatea*,+ 10 hoții, oamenii lacomi,+ bețivii,+ cei ce insultă și extorcatorii nu vor moșteni Regatul lui Dumnezeu.+ 11 Și totuși, așa erați unii dintre voi. Dar ați fost spălați,+ ați fost sfințiți,+ ați fost declarați drepți+ în numele Domnului Isus Cristos și cu spiritul Dumnezeului nostru.

12 Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu toate lucrurile sunt de folos.+ Toate lucrurile îmi sunt permise, dar nu voi lăsa niciun lucru să pună stăpânire pe mine. 13 Hrana este pentru stomac și stomacul pentru hrană, dar Dumnezeu le va reduce la nimic pe amândouă.+ Corpul nu este pentru imoralitate sexuală*, ci pentru Domnul,+ iar Domnul este pentru corp. 14 Dar Dumnezeu l-a sculat din morți pe Domnul+ și ne va scula și pe noi+ prin puterea sa.+

15 Nu știți că corpurile voastre sunt părți ale corpului lui Cristos?+ Să iau eu deci părțile corpului lui Cristos ca să le unesc cu o prostituată? Nicidecum! 16 Nu știți că cel care se unește cu o prostituată este un singur corp cu ea? Fiindcă „cei doi vor fi o singură carne”,+ spune el. 17 Dar cel care se unește cu Domnul este una cu el în spirit.+ 18 Fugiți de imoralitatea sexuală*!+ Orice alt păcat pe care l-ar putea comite un om este în afara corpului său, dar cine practică imoralitatea sexuală păcătuiește împotriva propriului corp.+ 19 Nu știți că voi alcătuiți un corp, iar acest corp este templul+ spiritului sfânt care este în voi și pe care îl aveți de la Dumnezeu?+ În plus, voi nu sunteți ai voștri,+ 20 fiindcă ați fost cumpărați cu un preț.+ Prin urmare, glorificați-l pe Dumnezeu+ în corpul vostru!+

7 În ce privește lucrurile despre care ați scris, este mai bine pentru bărbat să nu se atingă* de femeie. 2 Totuși, din cauza imoralității sexuale* atât de răspândite, fiecare bărbat să aibă propria soție+ și fiecare femeie să aibă propriul soț.+ 3 Soțul să-i dea soției ce i se cuvine și soția să facă la fel față de soțul ei.+ 4 Soția nu are autoritate asupra corpului său, ci soțul; tot așa, soțul nu are autoritate asupra corpului său, ci soția. 5 Să nu vă lipsiți unul pe celălalt de ceea ce se cuvine, decât de comun acord și pentru un timp stabilit, ca să dedicați timp rugăciunii, apoi să fiți iarăși împreună, ca să nu vă ispitească Satan din cauza lipsei voastre de stăpânire de sine. 6 Totuși, ceea ce vă spun este o concesie, nu o poruncă. 7 Eu aș dori ca toți să fie ca mine. Însă fiecare are propriul dar+ de la Dumnezeu, unul într-un fel, altul într-alt fel.

8 Le spun acum celor necăsătoriți și văduvelor că este mai bine pentru ei să rămână ca mine.+ 9 Dar, dacă n-au stăpânire de sine, să se căsătorească, fiindcă este mai bine să se căsătorească decât să ardă de pasiune.+

10 Celor căsătoriți le dau instrucțiuni, însă nu eu, ci Domnul, ca soția să nu se separe de soțul ei.+ 11 Dacă totuși se separă, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soțul ei; și soțul să nu-și părăsească soția.+

12 Celorlalți le spun eu, nu Domnul:+ Dacă un frate are soție necredincioasă și ea consimte să rămână cu el, să n-o părăsească; 13 iar dacă o femeie are soț necredincios și el consimte să rămână cu ea, să nu-și părăsească soțul. 14 Căci soțul necredincios este sfințit datorită soției lui, iar soția necredincioasă este sfințită datorită fratelui; altminteri, copiii voștri ar fi necurați, dar acum sunt sfinți. 15 Însă, dacă cel necredincios alege să se separe, să se separe; în astfel de împrejurări, fratele sau sora nu mai este legat. Dumnezeu v-a chemat la pace.+ 16 Căci de unde știi tu, soție, că nu-ți vei salva soțul?+ Sau de unde știi tu, soțule, că nu-ți vei salva soția?

17 În rest, fiecare să umble după cum i-a dat Iehova*, după cum era când l-a chemat Dumnezeu.+ Dau această directivă în toate congregațiile. 18 A fost chemat cineva când era deja circumcis?+ Să rămână circumcis. A fost chemat cineva când era necircumcis? Să nu se circumcidă.+ 19 Circumcizia nu înseamnă nimic și nici necircumcizia nu înseamnă nimic;+ ceea ce contează este respectarea poruncilor lui Dumnezeu.+ 20 Fiecare să rămână în situația în care era când a fost chemat.+ 21 Ai fost chemat când erai sclav? Nu te îngrijora,+ dar, dacă poți să devii liber, folosește-te de ocazie. 22 Căci cel care a fost chemat să fie unit cu Domnul când era sclav este eliberat și îi aparține Domnului.+ Tot așa, cel care a fost chemat când era om liber este un sclav al lui Cristos. 23 Ați fost cumpărați cu un preț;+ nu vă mai faceți sclavi ai oamenilor. 24 Fraților, fiecare să rămână înaintea lui Dumnezeu în situația în care era când a fost chemat.

25 Cu privire la persoanele virgine* n-am nicio poruncă de la Domnul, dar îmi spun părerea+ ca unul care este fidel prin îndurarea Domnului. 26 Prin urmare, având în vedere dificultățile din prezent, cred că este mai bine ca omul să rămână așa cum este. 27 Ești legat de o soție? Nu căuta dezlegare.+ Nu ești legat de o soție? Nu căuta soție. 28 Însă, chiar dacă te căsătorești, nu comiți un păcat. Și, dacă o persoană virgină se căsătorește, nu comite un păcat. Însă cei ce se căsătoresc vor avea necazuri în carne*, iar eu vreau să vă scutesc de ele.

29 Mai mult decât atât, fraților, vreau să vă spun că a mai rămas puțin timp.+ De acum înainte, cei ce au soție să fie ca și cum n-ar avea, 30 cei ce plâng să fie ca aceia care nu plâng, cei ce se bucură, ca aceia care nu se bucură, cei ce cumpără, ca aceia care nu au 31 și cei ce se folosesc de lume, ca aceia care nu se folosesc din plin de ea, fiindcă scena acestei lumi este în schimbare. 32 Da, vreau să fiți scutiți de îngrijorări. Bărbatul necăsătorit se îngrijorează pentru lucrurile Domnului, cum să-i placă Domnului. 33 Dar bărbatul căsătorit se îngrijorează pentru lucrurile lumii,+ cum să-i placă soției lui, 34 și este împărțit. De asemenea, femeia necăsătorită și fecioara se îngrijorează pentru lucrurile Domnului,+ ca să fie sfinte și cu corpul, și cu spiritul. Însă femeia căsătorită se îngrijorează pentru lucrurile lumii, cum să-i placă soțului ei. 35 Dar spun aceasta spre binele vostru, nu ca să vă îngrădesc*, ci ca să vă îndemn să faceți ce se cuvine și să-i slujiți Domnului neîncetat și fără distragere.

36 Însă, dacă cineva crede că, rămânând necăsătorit, ar ajunge să aibă un comportament nepotrivit* și dacă a trecut de floarea tinereții, atunci să facă ce vrea, nu păcătuiește. Să se căsătorească.+ 37 Dar, dacă cineva a hotărât în inima lui să rămână necăsătorit* și își păstrează această hotărâre în inima lui, fiindcă nu simte nevoia să se căsătorească și are control* asupra voinței lui, face bine.+ 38 Prin urmare, cine se căsătorește* face bine, dar cine nu se căsătorește face mai bine.+

39 O soție este legată de soțul ei atât timp cât el este în viață.+ Dar, dacă soțul ei adoarme în moarte, ea este liberă să se căsătorească cu cine vrea, însă numai în Domnul.+ 40 Dar, după părerea mea, este mai fericită dacă rămâne așa cum este. Și cred că și eu am spiritul lui Dumnezeu.

8 În privința alimentelor oferite idolilor,+ e adevărat că toți avem cunoștință.+ Dar cunoștința îngâmfă, pe când iubirea zidește.+ 2 Dacă cineva crede că are cunoștință despre un lucru, nu-l cunoaște încă așa cum ar trebui să-l cunoască. 3 Dar, dacă cineva îl iubește pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El.

4 În ce privește consumarea alimentelor oferite idolilor, știm că un idol nu este absolut nimic*+ și că nu există decât un singur Dumnezeu.+ 5 Căci, chiar dacă ar exista așa-ziși dumnezei, fie în cer, fie pe pământ,+ așa cum și există mulți „dumnezei” și mulți „domni”, 6 pentru noi există un singur Dumnezeu,+ Tatăl,+ de la care sunt toate lucrurile, și noi existăm pentru el;+ și există un singur Domn, Isus Cristos, prin care sunt toate lucrurile,+ și noi existăm prin el.

7 Însă nu toți au această cunoștință.+ Unii, pentru că înainte s-au închinat la idoli, mănâncă un aliment ca pe un lucru care a fost jertfit unui idol,+ iar conștiința lor, fiind slabă, este tulburată*.+ 8 Dar nu mâncarea ne va apropia de Dumnezeu.+ Dacă nu mâncăm, nu pierdem nimic, iar dacă mâncăm, nu câștigăm nimic.+ 9 Fiți însă atenți ca dreptul vostru de a alege să nu ajungă într-un fel sau altul o piatră de poticnire pentru cei slabi.+ 10 Fiindcă, dacă cineva care este slab te vede pe tine, care ai cunoștință, luând masa într-un templu de idoli, nu-l va îndemna conștiința să mănânce alimente oferite idolilor? 11 Astfel, prin cunoștința ta este dărâmat* cel slab, fratele tău pentru care a murit Cristos.+ 12 Dacă păcătuiți astfel împotriva fraților voștri și le răniți conștiința slabă,+ păcătuiți împotriva lui Cristos. 13 Prin urmare, dacă ceea ce mănânc îl face pe fratele meu să se poticnească, nu voi mai mânca niciodată carne, ca să nu-l fac pe fratele meu să se poticnească.+

9 Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu l-am văzut eu pe Isus, Domnul nostru?+ Nu sunteți voi lucrarea mea în Domnul? 2 Chiar dacă nu sunt apostol pentru alții, în mod sigur sunt pentru voi! Căci voi sunteți sigiliul care confirmă apostolatul meu în Domnul.

3 Apărarea mea în fața celor care mă judecă este următoarea: 4 N-avem oare dreptul* să mâncăm și să bem? 5 N-avem oare dreptul să ne căsătorim cu o femeie credincioasă+ și s-o luăm cu noi*, la fel ca ceilalți apostoli și frații Domnului+ și Chifa*?+ 6 Sau numai Barnaba+ și cu mine trebuie să lucrăm* pentru a ne întreține? 7 Ce soldat slujește vreodată pe propria cheltuială? Cine plantează o vie și nu mănâncă din rodul ei?+ Sau cine paște o turmă și nu bea din laptele turmei?

8 Spun eu aceste lucruri potrivit gândirii omenești? Nu spune și Legea aceste lucruri? 9 Căci în Legea lui Moise este scris: „Să nu pui botniță taurului când treieră”.+ Oare la tauri se gândește Dumnezeu? 10 Nu spune el, de fapt, lucrul acesta în folosul nostru? Într-adevăr, lucrul acesta a fost scris în folosul nostru, fiindcă cine ară și cine treieră trebuie să facă aceasta cu speranța că își va primi partea.

11 Dacă noi am semănat printre voi lucruri spirituale, este oare prea mult dacă secerăm de la voi lucruri materiale?+ 12 Dacă alții au acest drept asupra voastră, nu-l avem cu atât mai mult noi? Totuși, noi nu ne-am folosit de acest drept*,+ ci îndurăm totul ca să nu punem vreo piedică veștii bune despre Cristos.+ 13 Nu știți că bărbații care îndeplinesc un serviciu sacru mănâncă din lucrurile de la templu, iar cei ce slujesc la altar își primesc partea de la altar?+ 14 Tot așa, Domnul a hotărât ca oricine anunță vestea bună să trăiască din vestea bună.+

15 Dar eu nu m-am folosit de niciuna dintre aceste măsuri.+ De fapt, n-am scris aceste lucruri ca să se facă așa în cazul meu, căci mai bine aș muri decât să . . . Nimeni nu-mi va lua acest motiv de laudă!+ 16 Dacă anunț vestea bună, nu înseamnă că am motive să mă laud, fiindcă am o obligație. Într-adevăr, vai de mine dacă nu anunț vestea bună!+ 17 Dacă fac lucrul acesta de bunăvoie, am o răsplată; dar, chiar dacă îl fac împotriva voinței mele, tot am această responsabilitate* care mi-a fost încredințată.+ 18 Care este deci răsplata mea? Este ca, atunci când anunț vestea bună, să o dau fără plată și, astfel, să nu abuzez de dreptul* meu în legătură cu vestea bună.

19 Căci, deși n-am nicio obligație față de nimeni, m-am făcut sclavul tuturor, ca să-i câștig pe cât mai mulți. 20 Pentru iudei am devenit ca un iudeu, ca să-i câștig pe iudei;+ pentru cei ce sunt sub lege am devenit ca și cum aș fi sub lege – deși eu nu sunt sub lege – , ca să-i câștig pe cei ce sunt sub lege.+ 21 Pentru cei ce sunt fără lege am devenit ca și cum aș fi fără lege – deși, față de Dumnezeu, eu nu sunt fără lege, ci sunt sub legea lui Cristos+ – , ca să-i câștig pe cei fără lege. 22 Pentru cei slabi am devenit slab, ca să-i câștig pe cei slabi.+ Am devenit orice pentru oameni de orice fel, ca să-i salvez cu orice preț pe unii. 23 Dar fac toate lucrurile de dragul veștii bune, ca să le-o împărtășesc altora*.+

24 Nu știți că alergătorii într-o cursă aleargă toți, dar numai unul primește premiul? Alergați în așa fel încât să-l câștigați.+ 25 Toți cei care iau parte la o competiție* manifestă stăpânire de sine în toate lucrurile. Ei fac aceasta ca să primească o coroană pieritoare,+ însă noi facem aceasta pentru una nepieritoare.+ 26 Așadar, eu nu alerg la întâmplare+ și nu lovesc în vânt, 27 ci îmi lovesc corpul cu pumnii*+ și îl conduc ca pe un sclav, ca nu cumva, după ce le-am predicat altora, să fiu eu însumi dezaprobat*.

10 Vreau să știți, fraților, că strămoșii noștri au fost toți sub nor+ și toți au traversat marea,+ 2 toți au fost botezați în Moise prin intermediul norului și al mării, 3 toți au mâncat aceeași hrană spirituală+ 4 și toți au băut aceeași băutură spirituală.+ Căci ei au băut din stânca spirituală care îi urma, iar stânca aceea îl reprezenta pe* Cristos.+ 5 Totuși, cei mai mulți dintre ei nu i-au fost plăcuți lui Dumnezeu, de vreme ce au murit în pustiu.+

6 Lucrurile acestea au devenit exemple pentru noi, ca să nu dorim lucruri rele, cum au dorit ei.+ 7 Nici să nu devenim idolatri, cum au devenit unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul s-a așezat să mănânce și să bea. Apoi s-au ridicat să se distreze”.+ 8 Nici să nu comitem imoralitate sexuală*, cum au comis unii dintre ei, și într-o singură zi au căzut 23 000.+ 9 Nici să nu-l punem la încercare pe Iehova*,+ cum l-au pus la încercare unii dintre ei, și au fost uciși de șerpi.+ 10 Nici să nu murmurăm, cum au murmurat unii dintre ei,+ și au fost uciși de distrugătorul.+ 11 Aceste lucruri s-au întâmplat cu ei pentru a servi ca exemple și au fost scrise ca avertizare pentru noi,+ peste care a sosit sfârșitul sistemelor*.

12 Prin urmare, cine crede că stă în picioare să aibă grijă să nu cadă.+ 13 Nu v-ați confruntat cu nicio ispită* care să nu fie comună oamenilor.+ Dumnezeu însă este fidel și nu va lăsa să fiți ispitiți peste ceea ce puteți îndura,+ ci, când va veni ispita, el va pregăti și calea de ieșire, ca s-o puteți suporta.+

14 De aceea, iubiții mei frați, fugiți de idolatrie!+ 15 Vă vorbesc ca unor oameni cu discernământ; judecați voi singuri ce spun. 16 Paharul binecuvântării pe care îl binecuvântăm* nu înseamnă oare părtășie la sângele lui Cristos?+ Pâinea pe care o frângem nu înseamnă oare părtășie la corpul lui Cristos?+ 17 Întrucât există o singură pâine, noi, deși mulți, suntem un singur corp,+ căci toți ne împărtășim din această singură pâine.

18 Uitați-vă la Israelul carnal: Nu sunt cei ce mănâncă jertfele în părtășie cu altarul?+ 19 Ce vreau să spun? Că ceea ce se jertfește unui idol este ceva sau că un idol este ceva? 20 Nu, ci spun că ceea ce jertfesc națiunile jertfesc demonilor, nu lui Dumnezeu.+ Iar eu nu vreau să fiți în părtășie cu demonii.+ 21 Nu puteți să beți și paharul lui Iehova*, și paharul demonilor; nu puteți să luați parte și la „masa lui Iehova*”,+ și la masa demonilor. 22 Sau ‘vrem să stârnim gelozia lui Iehova*’?+ Suntem noi mai tari decât el?

23 Toate lucrurile sunt permise, dar nu toate sunt de folos. Toate lucrurile sunt permise, dar nu toate zidesc.+ 24 Fiecare să caute nu folosul său, ci al altuia.+

25 Mâncați orice se vinde la măcelărie, fără să puneți întrebări din cauza conștiinței voastre, 26 căci „ale lui Iehova* sunt pământul și tot ce este pe el”.+ 27 Dacă un necredincios vă invită la masă și vreți să vă duceți, mâncați orice vi se pune înainte, fără să puneți întrebări din cauza conștiinței voastre. 28 Dar, dacă cineva vă zice: „Acesta este un lucru oferit ca jertfă”, să nu mâncați, din cauza celui care v-a spus aceasta și din cauza conștiinței.+ 29 Nu mă refer la conștiința voastră, ci a celuilalt. Căci de ce să fie judecată libertatea mea de conștiința altuia?+ 30 Dacă eu îmi iau partea cu mulțumiri, de ce să fiu vorbit de rău din cauza unui lucru pentru care aduc mulțumiri?+

31 Prin urmare, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți orice altceva, faceți toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu!+ 32 Aveți grijă să nu deveniți motive de poticnire pentru iudei, pentru greci sau pentru congregația lui Dumnezeu,+ 33 așa cum și eu încerc să le fiu plăcut tuturor în toate, necăutând propriul folos,+ ci pe al multora, ca să fie salvați.+

11 Fiți imitatorii mei, așa cum și eu sunt imitatorul lui Cristos.+

2 Vă laud pentru că vă amintiți de mine în toate lucrurile și țineți cu tărie la tradiții, așa cum vi le-am transmis. 3 Dar vreau să știți aceasta: capul oricărui bărbat este Cristos,+ capul femeii este bărbatul+ și capul lui Cristos este Dumnezeu.+ 4 Orice bărbat care se roagă sau profețește cu capul acoperit îi aduce rușine capului său, 5 dar orice femeie care se roagă sau profețește+ cu capul descoperit îi aduce rușine capului ei, fiindcă este ca și cum ar avea capul ras*. 6 Dacă o femeie nu se acoperă, să se tundă; dar, dacă este rușinos pentru o femeie să fie tunsă sau rasă, să se acopere.

7 Bărbatul nu trebuie să aibă capul acoperit, deoarece el este chipul+ și gloria lui Dumnezeu, dar femeia este gloria bărbatului. 8 Căci nu bărbatul a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat.+ 9 Mai mult, nu bărbatul a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.+ 10 Din acest motiv, dar și pentru îngeri, femeia trebuie să aibă pe cap un semn al autorității asupra ei.+

11 De altfel, în Domnul*, femeia nu poate exista fără bărbat și bărbatul nu poate exista fără femeie. 12 Căci, așa cum femeia este din bărbat,+ tot așa și bărbatul vine în existență prin femeie; dar toate lucrurile sunt de la Dumnezeu.+ 13 Judecați voi înșivă: Este potrivit ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit? 14 Nu vă învață chiar firea că este o dezonoare pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 dar că pentru o femeie este o onoare să poarte părul lung? Fiindcă părul i-a fost dat ca învelitoare a capului. 16 Totuși, dacă cineva vrea să susțină alt obicei, noi n-avem altul și nici congregațiile lui Dumnezeu.

17 Dându-vă aceste instrucțiuni, nu vă laud, deoarece întrunirile voastre vă fac mai mult rău decât bine. 18 În primul rând, aud că, atunci când vă întruniți în congregație, între voi sunt dezbinări și, într-o anumită măsură, o cred. 19 Fiindcă, în mod sigur, vor fi și secte între voi,+ ca să se vadă clar care dintre voi sunteți aprobați.

20 Când vă întruniți toți într-un loc, voi nu faceți lucrul acesta pentru a mânca Cina Domnului.+ 21 Deoarece, când sosește momentul s-o mâncați, voi luați mai întâi propria cină, astfel că unul este flămând, iar altul este beat. 22 N-aveți oare case unde să mâncați și să beți? Sau disprețuiți voi congregația lui Dumnezeu și îi faceți să se rușineze pe cei ce n-au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud.

23 Căci am primit de la Domnul ceea ce v-am și transmis: că Domnul Isus, în noaptea+ în care urma să fie trădat, a luat o pâine 24 și, după ce a adus mulțumiri, a frânt-o și a zis: „Aceasta reprezintă corpul meu,+ care este dat în folosul vostru. Continuați să faceți lucrul acesta în amintirea mea”.+ 25 După ce au luat cina, el a făcut la fel și cu paharul,+ zicând: „Paharul acesta reprezintă noul legământ,+ ce va fi validat de sângele meu.+ Continuați să faceți lucrul acesta în amintirea mea, ori de câte ori îl veți bea”.+ 26 Fiindcă, ori de câte ori mâncați această pâine și beți acest pahar, continuați să vestiți moartea Domnului până va veni el.

27 Așadar, oricine mănâncă pâinea sau bea paharul Domnului în mod nedemn va fi vinovat cu privire la corpul și sângele Domnului. 28 Fiecare să se examineze+ mai întâi cu atenție dacă într-adevăr corespunde și abia apoi să mănânce din pâine și să bea din pahar. 29 Fiindcă cel care nu discerne că ceea ce mănâncă și bea reprezintă corpul Domnului își mănâncă și își bea propria condamnare. 30 Iată de ce mulți dintre voi sunt slabi și bolnavi și nu puțini dorm în moarte*.+ 31 Dar, dacă ne-am examina cu atenție, nu am fi judecați. 32 Însă, când suntem judecați, suntem și disciplinați de Iehova*,+ ca să nu fim condamnați împreună cu lumea.+ 33 Așadar, frații mei, când vă întruniți ca să mâncați această cină, așteptați-vă unii pe alții. 34 Dacă vreunuia îi este foame, să mănânce acasă, pentru ca întrunirea voastră să nu fie spre condamnare.+ Cât despre celelalte chestiuni, le voi pune în ordine când voi veni la voi.

12 În ce privește darurile spirituale,+ nu vreau să fiți în neștiință, fraților. 2 Știți că, atunci când erați oameni ai națiunilor*, erați influențați să vă închinați la acei idoli fără grai,+ lăsându-vă conduși de ei. 3 De aceea, vreau să înțelegeți că nimeni, când vorbește prin spiritul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus este blestemat!” și nimeni nu poate să zică: „Isus este Domn!” decât prin spiritul sfânt.+

4 Sunt diferite daruri, dar este același spirit,+ 5 sunt diferite moduri de a sluji,+ dar este același Domn, 6 sunt diferite lucrări, dar este același Dumnezeu care le face pe toate acestea în toți.+ 7 Însă spiritul se manifestă în fiecare spre binele tuturor.+ 8 Astfel, unuia i se dă prin spirit un cuvânt* plin de înțelepciune, altuia, potrivit aceluiași spirit, un cuvânt plin de cunoștință, 9 altuia, prin același spirit, credință,+ altuia, prin același singur spirit, darul de a vindeca,+ 10 altuia, înfăptuirea unor lucrări de putere,+ altuia, profețirea, altuia, discernerea cuvintelor inspirate,+ altuia, diferite limbi+ și altuia, interpretarea limbilor.+ 11 Dar toate aceste lucrări sunt făcute de unul și același spirit, care le împarte fiecăruia cum vrea el.

12 Fiindcă, așa cum corpul este unul, deși are multe părți, și așa cum toate părțile corpului, deși multe, formează un singur corp,+ tot așa este și Cristosul. 13 Căci fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie oameni liberi, toți am fost botezați cu un singur spirit pentru a forma un singur corp și tuturor ni s-a dat să bem dintr-un singur spirit.

14 Într-adevăr, corpul nu este alcătuit dintr-o singură parte, ci din mai multe.+ 15 Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu fac parte din corp”, asta nu înseamnă că el nu face parte din corp. 16 Și, dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu fac parte din corp”, asta nu înseamnă că ea nu face parte din corp. 17 Dacă tot corpul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă tot corpul ar fi ureche, unde ar fi mirosul? 18 Dar Dumnezeu a așezat fiecare parte a corpului așa cum i-a plăcut.

19 Dacă toate părțile corpului ar fi la fel, unde ar fi corpul? 20 Dar așa, sunt multe părți, și totuși un singur corp. 21 Ochiul nu-i poate zice mâinii: „N-am nevoie de tine”, nici capul nu le poate zice picioarelor: „N-am nevoie de voi”. 22 Dimpotrivă, părțile corpului care par mai slabe sunt necesare, 23 iar părțile corpului pe care le considerăm mai puțin demne de onoare le înconjurăm cu mai multă onoare.+ Astfel, părțile noastre mai puțin atrăgătoare sunt tratate cu mai multă grijă, 24 pe când părțile care arată bine n-au nevoie de nimic. Prin urmare, Dumnezeu a întocmit corpul în așa fel încât a dat mai multă onoare părții lipsite de onoare, 25 ca să nu fie dezbinare în corp, ci părțile corpului să aibă grijă unele de altele.+ 26 Dacă o parte a corpului suferă, toate celelalte părți suferă cu ea;+ sau, dacă o parte a corpului primește glorie, toate celelalte părți se bucură cu ea.+

27 Voi deci sunteți corpul lui Cristos+ și fiecare dintre voi este o parte a corpului.+ 28 Iar Dumnezeu a dat în congregație: în primul rând, apostoli,+ în al doilea rând, profeți,+ în al treilea rând, învățători;+ apoi sunt cei care fac lucrări de putere,+ cei care au darul de a vindeca,+ cei care îi ajută pe alții, cei care au capacitatea de a îndruma+ și cei care vorbesc diferite limbi.+ 29 Oare toți sunt apostoli? Toți sunt profeți? Toți sunt învățători? Toți fac lucrări de putere? 30 Toți au darul de a vindeca? Toți vorbesc în limbi?+ Toți sunt interpreți*?+ 31 Căutați cu zel darurile mai mari.+ Vă voi arăta însă o cale care le întrece pe toate celelalte.+

13 Dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, dar n-aș avea iubire, aș fi un gong răsunător sau un cimbal zăngănitor. 2 Dacă aș avea darul de a profeți, dacă aș înțelege toate secretele sacre și aș avea toată cunoștința,+ dacă aș avea toată credința, astfel încât să mut munții din loc, dar n-aș avea iubire, nu aș fi nimic*.+ 3 Dacă mi-aș da toate bunurile ca să-i hrănesc pe alții+ și dacă mi-aș da viața* ca să mă laud, dar n-aș avea iubire,+ nu mi-ar folosi la nimic.

4 Iubirea+ este răbdătoare*+ și bună.+ Iubirea nu este invidioasă*,+ nu se laudă, nu se îngâmfă,+ 5 nu se comportă indecent*,+ nu își caută propriile interese,+ nu se irită ușor.+ Nu ține cont de răul suferit.*+ 6 Nu se bucură de nedreptate,+ ci se bucură cu adevărul. 7 Îndură totul,+ crede totul,+ speră totul,+ suportă totul.+

8 Iubirea nu dă greș* niciodată. Dar, dacă sunt daruri de profețire, vor fi înlăturate, dacă sunt limbi*, vor înceta, dacă este cunoștință, va fi înlăturată. 9 Căci avem o cunoștință incompletă+ și ceea ce profețim este incomplet, 10 dar, când va veni ceea ce este complet, ceea ce este incomplet va fi înlăturat. 11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, gândeam ca un copil, judecam ca un copil, dar, când am devenit bărbat, am înlăturat trăsăturile de copil. 12 Căci acum vedem neclar, ca într-o oglindă de metal, însă atunci vom vedea clar*. În prezent cunosc în mod incomplet, însă atunci voi cunoaște cu exactitate*, așa cum și eu sunt cunoscut cu exactitate*. 13 Acum deci rămân acestea trei: credința, speranța și iubirea. Dar cea mai mare dintre ele este iubirea.+

14 Urmăriți iubirea, dar căutați cu zel și darurile spiritului, mai ales darul de a profeți.+ 2 Fiindcă cine vorbește în altă limbă nu le vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege,+ deși, prin spirit, el spune secrete sacre.+ 3 Însă cine profețește îi zidește, îi încurajează și îi mângâie pe alții prin vorbirea sa. 4 Cine vorbește în altă limbă se zidește pe sine, dar cine profețește zidește congregația. 5 Eu aș vrea ca toți să vorbiți în limbi,+ dar mai ales să profețiți.+ Într-adevăr, cine profețește este mai mare decât cine vorbește în limbi, în afară de cazul în care și interpretează*, astfel încât congregația să fie zidită. 6 Dar acum, fraților, dacă aș veni și v-aș vorbi în limbi, cu ce v-aș fi de folos dacă nu v-aș transmite și o revelație+ sau cunoștință+ sau o profeție sau o învățătură?

7 La fel este și cu lucrurile neînsuflețite care scot sunete, cum ar fi un flaut sau o harpă. Dacă instrumentul nu scoate sunete de înălțimi diferite, cum se va ști ce se cântă la flaut sau la harpă? 8 Dacă trompeta dă un semnal neclar, cine se va pregăti de luptă? 9 Tot așa și voi, dacă nu rostiți cuvinte ușor de înțeles, cum se va ști ce spuneți? Veți vorbi în vânt. 10 Chiar dacă în lume se vorbesc multe limbi, nu este niciuna care să nu aibă sens. 11 Dacă eu nu înțeleg sensul a ceea ce se vorbește, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, iar cel ce vorbește va fi un străin pentru mine. 12 Tot așa și voi, fiindcă doriți cu ardoare darurile spiritului, căutați să aveți din belșug daruri care vor zidi congregația.+

13 De aceea, cine vorbește în altă limbă să se roage ca să poată și interpreta*.+ 14 Căci, dacă mă rog în altă limbă, mă rog prin darul spiritului, dar mintea mea este neroditoare*. 15 Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga prin darul spiritului, dar mă voi ruga și cu mintea. Voi cânta laude prin darul spiritului, dar voi cânta laude și cu mintea. 16 Altminteri, dacă aduci laude printr-un dar al spiritului, cum va zice „Amin” la cuvintele tale de mulțumire un om obișnuit, de vreme ce nu înțelege ce spui? 17 Este adevărat că tu aduci mulțumiri foarte frumos, dar celălalt nu este zidit. 18 Îi mulțumesc lui Dumnezeu că vorbesc în mai multe limbi decât voi toți. 19 Cu toate acestea, în congregație prefer să spun mai degrabă cinci cuvinte cu mintea mea*, ca să-i pot învăța și pe alții, decât zece mii de cuvinte în altă limbă.+

20 Fraților, nu fiți copii în ce privește capacitatea de înțelegere,+ ci fiți copii la răutate!+ Însă, în ce privește capacitatea de înțelegere, fiți oameni maturi!+ 21 În Lege este scris: „«Voi vorbi acestui popor în limba unor străini și prin buzele unor necunoscuți, dar nici atunci nu vor vrea să mă asculte», zice Iehova*”.+ 22 Prin urmare, vorbirea în limbi nu este un semn pentru credincioși, ci pentru necredincioși,+ în timp ce profețirea nu este un semn pentru necredincioși, ci pentru credincioși. 23 Astfel, dacă toată congregația se întrunește și toți vorbesc în limbi, dar intră niște oameni obișnuiți sau niște necredincioși, nu vor zice ei că v-ați pierdut mințile? 24 Dar, dacă toți profețiți și intră un necredincios sau un om obișnuit, cuvintele tuturor îi vor servi drept mustrare și îl vor îndemna să se examineze cu atenție. 25 Atunci secretele inimii lui vor fi dezvăluite, iar el va cădea cu fața la pământ și se va închina lui Dumnezeu, spunând: „Dumnezeu este cu adevărat în mijlocul vostru”.+

26 Atunci ce este de făcut, fraților? Când vă întruniți, unul are un psalm, altul o învățătură, altul o revelație, altul vorbește în altă limbă, iar altul interpretează.+ Toate să se facă spre zidire. 27 Și, dacă unii vorbesc în altă limbă, acest lucru să se limiteze la doi sau cel mult trei, și pe rând, iar cineva să interpreteze*.+ 28 Dar, dacă nu este niciun interpret*, atunci să tacă în congregație și să-și vorbească lor înșiși și lui Dumnezeu. 29 Dacă sunt profeți,+ să vorbească doi sau trei, iar ceilalți să caute să înțeleagă sensul. 30 Iar dacă unul primește o revelație în timp ce stă acolo, cel dinainte să tacă. 31 Căci puteți să profețiți toți, dar pe rând, pentru ca toți să învețe și toți să fie încurajați.+ 32 Iar profeții trebuie să țină sub control darurile spiritului care le-au fost date. 33 Căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii.+

La fel ca în toate congregațiile sfinților, 34 femeile să tacă în congregații, căci nu le este permis să vorbească.+ Ele să fie supuse,+ așa cum spune și Legea. 35 Dacă vor să afle ceva, să-și întrebe soții acasă, căci este rușinos ca o femeie să vorbească în congregație.

36 Oare de la voi a ieșit cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns el?

37 Dacă cineva crede că este profet sau că are un dar al spiritului, să recunoască faptul că lucrurile pe care vi le scriu sunt porunca Domnului. 38 Însă, dacă cineva ignoră aceasta, și el va fi ignorat*. 39 Prin urmare, frații mei, căutați cu zel să profețiți,+ însă nu interziceți nici vorbirea în limbi.+ 40 Dar toate să se facă în mod cuviincios și în ordine.+

15 Vă amintesc deci, fraților, de vestea bună pe care v-am anunțat-o,+ pe care ați și acceptat-o și de partea căreia ați luat poziție. 2 Prin această veste bună, pe care v-am anunțat-o, sunteți și salvați dacă țineți cu tărie la ea. Altminteri, în zadar ați devenit credincioși.

3 Căci printre primele lucruri pe care vi le-am transmis este ceea ce am primit și eu: că Cristos a murit pentru păcatele noastre, potrivit Scripturilor,+ 4 că a fost înmormântat,+ că a fost sculat din morți+ a treia zi,+ potrivit Scripturilor,+ 5 și că i s-a arătat lui Chifa*,+ apoi Celor doisprezece.+ 6 După aceea, li s-a arătat la peste 500 de frați odată,+ dintre care majoritatea sunt încă în viață, iar unii au adormit în moarte. 7 Pe urmă i s-a arătat lui Iacov,+ apoi tuturor apostolilor.+ 8 Și, ultimului dintre toți, mi s-a arătat și mie,+ ca unuia născut prematur.

9 Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli și nu sunt demn să fiu numit apostol, fiindcă am persecutat congregația lui Dumnezeu.+ 10 Dar prin bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt. Și bunătatea sa nemeritată față de mine n-a fost zadarnică; dimpotrivă, am trudit mai mult decât ei toți, totuși nu eu, ci bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu care este cu mine. 11 Astfel, indiferent cine predică, eu sau ei, noi așa predicăm și voi așa ați ajuns să credeți.

12 Dar, dacă se predică despre Cristos că a fost sculat din morți,+ cum de zic unii dintre voi că nu există înviere a morților? 13 Dacă într-adevăr nu există înviere a morților, atunci nici Cristos nu a fost sculat din morți. 14 Iar dacă Cristos nu a fost sculat din morți, atunci predicarea noastră este zadarnică și la fel este și credința voastră. 15 Pe lângă aceasta, suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu,+ fiindcă, dacă într-adevăr morții nu vor fi sculați, înseamnă că noi am depus o mărturie mincinoasă despre Dumnezeu spunând că l-a sculat din morți pe Cristos,+ când, de fapt, nu l-a sculat. 16 Căci, dacă morții nu vor fi sculați, nici Cristos nu a fost sculat din morți. 17 Mai mult, dacă Cristos nu a fost sculat din morți, credința voastră este zadarnică, iar voi rămâneți în păcatele voastre.+ 18 Atunci și cei care au adormit în moarte și erau uniți cu Cristos au dispărut pentru totdeauna.+ 19 Dacă numai pentru viața aceasta am sperat în Cristos, suntem cei mai de plâns dintre oameni.

20 Însă acum Cristos a fost sculat din morți, primul rod dintre cei care au adormit în moarte.+ 21 Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om,+ învierea morților vine tot printr-un om.+ 22 Fiindcă, așa cum toți mor prin Adam,+ tot așa toți vor fi readuși la viață prin Cristos.+ 23 Dar fiecare la rândul lui: Cristos este primul rod,+ după aceea, în timpul prezenței sale, cei ce sunt ai lui Cristos.+ 24 Apoi, la sfârșit, el îi va preda Dumnezeului și Tatălui său Regatul, după ce va reduce la nimic orice guvernare și orice autoritate și putere.+ 25 Căci el trebuie să domnească până când Dumnezeu îi va pune pe toți dușmanii sub picioarele sale.+ 26 Ultimul dușman care va fi redus la nimic este moartea.+ 27 Căci Dumnezeu „a pus toate lucrurile sub picioarele sale”.+ Dar, când se spune că toate lucrurile i-au fost supuse,+ este clar că aceasta nu se referă și la Cel ce i-a supus toate lucrurile.+ 28 Însă, când toate lucrurile îi vor fi supuse, atunci și Fiul însuși se va supune Celui ce i-a supus toate lucrurile,+ pentru ca Dumnezeu să fie totul pentru toți.+

29 Altminteri, ce vor face cei ce se botează pentru a fi morți?+ Dacă morții nu vor fi sculați niciodată, de ce se mai botează ei pentru a fi morți? 30 De ce suntem și noi în pericol în fiecare ceas*?+ 31 Zilnic înfrunt moartea. Acest lucru este adevărat, fraților, așa cum este adevărat că mă mândresc cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă, la fel ca alți oameni*, m-am luptat cu fiarele în Efes,+ la ce-mi folosește? Dacă morții nu vor fi sculați, „să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri”.+ 33 Nu vă lăsați înșelați.* Tovărășiile* rele strică obiceiurile bune*.+ 34 Veniți-vă în fire, făcând ce este drept, și nu practicați păcatul, căci unii dintre voi nu au cunoștință despre Dumnezeu. Vorbesc așa ca să vă fie rușine.

35 Dar cineva va spune: „Cum vor fi sculați morții? Și cu ce fel de corp vor reveni la viață?”.+ 36 Om irațional! Ceea ce semeni tu nu prinde viață dacă nu moare mai întâi. 37 Iar ceea ce semeni nu este corpul care va crește, ci un simplu grăunte, fie de grâu, fie de vreo altă plantă. 38 Dar Dumnezeu îi dă un corp așa cum vrea el și fiecărei semințe îi dă propriul ei corp. 39 Nu toată carnea este la fel, ci una este carnea oamenilor, alta este carnea vitelor, alta carnea păsărilor și alta a peștilor. 40 Sunt corpuri cerești*+ și corpuri pământești,+ dar una este gloria corpurilor cerești și alta a corpurilor pământești. 41 Una este strălucirea soarelui, alta este strălucirea lunii+ și alta este strălucirea stelelor; de fapt, o stea se deosebește în strălucire de altă stea.

42 Așa este și cu învierea morților. Ceea ce este semănat în putrezire este sculat din morți în neputrezire.+ 43 Ceea ce este semănat în dezonoare este sculat din morți în glorie.+ Ceea ce este semănat în slăbiciune este sculat din morți în putere.+ 44 Este semănat corp fizic, este sculat din morți corp spiritual. Dacă este un corp fizic, este și unul spiritual. 45 Așa este scris: „Primul om, Adam, a devenit o ființă* vie”.+ Ultimul Adam a devenit un spirit dătător de viață.+ 46 Totuși, nu cel spiritual este primul. Cel fizic este primul, apoi cel spiritual. 47 Primul om este din pământ și este făcut din țărână.+ Al doilea om este din cer.+ 48 Așa cum este cel făcut din țărână, așa sunt și cei făcuți din țărână; și așa cum este cel ceresc, așa sunt și cei cerești.+ 49 Și așa cum am purtat chipul celui făcut din țărână,+ așa vom purta și chipul celui ceresc.+

50 Dar vă spun, fraților: Carnea și sângele nu pot să moștenească Regatul lui Dumnezeu, nici putrezirea să moștenească neputrezirea. 51 Iată! Vă spun un secret sacru: Nu toți vom adormi în moarte, dar toți vom fi schimbați,+ 52 într-o clipă, într-o clipeală de ochi, în timpul ultimei trompete. Căci trompeta va suna,+ morții vor fi înviați în neputrezire, iar noi vom fi schimbați. 53 Fiindcă ceea ce este supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire+ și ceea ce este muritor trebuie să se îmbrace în nemurire.+ 54 Dar, când ceea ce putrezește se va îmbrăca în neputrezire și ceea ce este muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: „Moartea este înghițită pentru totdeauna”.+ 55 „Moarte, unde îți este victoria? Moarte, unde îți este ghimpele?”+ 56 Ghimpele care produce moartea este păcatul,+ iar puterea păcatului este Legea*.+ 57 Dar mulțumiri să-i fie aduse lui Dumnezeu, căci ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos!+

58 Prin urmare, iubiții mei frați, fiți statornici,+ de neclintit, având întotdeauna multe de făcut+ în lucrarea Domnului, știind că truda voastră în legătură cu Domnul nu este zadarnică.+

16 În ce privește colecta pentru sfinți,+ puteți urma îndrumările pe care le-am dat congregațiilor din Galatia. 2 În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare dintre voi să pună ceva deoparte, după posibilitățile sale, astfel încât să nu fie făcute colecte când sosesc eu. 3 Iar când voi veni, îi voi trimite pe oamenii pe care îi veți recomanda prin scrisori+ să ducă darul vostru generos la Ierusalim. 4 Totuși, dacă va fi potrivit să merg și eu acolo, vor merge cu mine.

5 Dar voi veni la voi după ce voi trece prin Macedonia, căci vreau să trec prin Macedonia;+ 6 și poate voi sta un timp la voi, poate chiar toată iarna, ca apoi să mă conduceți o bucată de drum spre locul unde voi pleca. 7 Nu vreau să vă văd doar în treacăt, fiindcă sper să rămân la voi câtva timp,+ dacă va permite Iehova*. 8 Rămân totuși în Efes+ până la Sărbătoarea Penticostei, 9 pentru că mi s-a deschis o ușă largă spre activitate,+ dar sunt mulți împotrivitori.

10 Iar dacă sosește Timotei,+ aveți grijă să nu aibă niciun motiv de teamă în mijlocul vostru, fiindcă el îndeplinește lucrarea lui Iehova*,+ ca și mine. 11 Nimeni deci să nu-l disprețuiască. Trimiteți-l la drum în pace, ca să vină la mine, căci îl aștept împreună cu frații.

12 Pe Apolo,+ fratele nostru, l-am rugat insistent să vină la voi cu frații. El nu a vrut să vină acum, dar va veni când va avea ocazia.

13 Stați treji,+ rămâneți neclintiți în credință,+ purtați-vă bărbătește*,+ fiți tari!+ 14 Faceți totul cu iubire!+

15 Acum, iată ce vă îndemn, fraților: Voi știți că Ștefana și cei din casa lui sunt primii discipoli* din Ahaia și că ei s-au dăruit slujirii sfinților. 16 Continuați să fiți supuși unor astfel de oameni și tuturor celor care colaborează și lucrează din greu.+ 17 Mă bucur însă de prezența lui Ștefana,+ a lui Fortunat și a lui Ahaic, fiindcă ei au compensat absența voastră. 18 Căci au înviorat și spiritul meu, și al vostru. Prin urmare, apreciați-i pe astfel de oameni.

19 Congregațiile din Asia vă trimit salutările lor. Aquila și Prisca, împreună cu congregația din casa lor,+ vă salută călduros în Domnul. 20 Toți frații vă salută. Salutați-vă unii pe alții cu o sărutare sfântă.

21 Iată salutul meu, al lui Pavel, scris cu mâna mea.

22 Dacă cineva nu are afecțiune pentru Domnul, să fie blestemat! O, Domnul nostru, vino! 23 Bunătatea nemeritată a Domnului Isus să fie cu voi! 24 Iubirea mea să fie cu voi toți, care sunteți în unitate cu Cristos Isus!