PRIMA CARTE A REGILOR

1 Regele David era bătrân,+ înaintat în vârstă*, și, chiar dacă îl înveleau cu veșminte, tot nu se încălzea. 2 Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru domnul și regele nostru o tânără fecioară și ea să-i slujească regelui și să-l îngrijească. Ea se va culca la pieptul tău pentru ca domnul și regele nostru să se încălzească”. 3 Au căutat în toată țara lui Israel o fată frumoasă și au găsit-o pe Abișag,+ sunamita,+ pe care au adus-o la rege. 4 Fata era nespus de frumoasă. Ea avea grijă de rege și îi slujea, dar regele n-a avut relații intime cu ea.

5 În acest timp, Adonia,+ fiul lui Haghit, s-a îngâmfat, zicând: „Eu voi fi rege!”. Și a pus să i se pregătească un car și călăreți și 50 de oameni care să alerge înaintea lui.+ 6 Tatăl său nu-l mustrase* niciodată spunându-i: „De ce-ai făcut așa?”. În plus, Adonia era foarte frumos și se născuse după Absalom. 7 El s-a sfătuit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar,+ iar ei i-au oferit ajutor lui Adonia și l-au susținut.+ 8 Dar preotul Țadoc,+ Benaia,+ fiul lui Iehoiada, profetul Natan,+ Șimei,+ Rei și vitejii lui David+ nu l-au susținut pe Adonia.

9 Și Adonia a oferit o jertfă+ de oi, vite și animale îngrășate lângă piatra Zohelet, aproape de En-Roghel, și i-a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui. 10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe fratele său Solomon nu i-a invitat. 11 Atunci Natan+ i-a spus Bat-Șebei,+ mama lui Solomon:+ „N-ai auzit că Adonia,+ fiul lui Haghit, a devenit rege? Iar domnul nostru David nu știe nimic despre lucrul acesta. 12 Acum vino, te rog, să-ți dau un sfat ca să scapi viața ta și viața* fiului tău Solomon.+ 13 Intră la regele David și spune-i: «Oare nu tu, domnul și regele meu, i-ai jurat slujitoarei tale zicând: „Fiul tău Solomon va fi rege după mine și el va sta pe tronul meu”?+ Atunci de ce a devenit rege Adonia?». 14 În timp ce tu vei fi acolo și vei vorbi cu regele, eu voi intra după tine și voi întări spusele tale”.

15 Și Bat-Șeba a intrat la rege, în dormitorul lui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag,+ sunamita, îi slujea. 16 Atunci Bat-Șeba s-a plecat și s-a prosternat înaintea regelui, iar regele i-a zis: „Ce dorești?”. 17 Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu i-ai jurat slujitoarei tale pe Iehova, Dumnezeul tău: «Fiul tău Solomon va fi rege după mine și el va sta pe tronul meu».+ 18 Dar iată că Adonia a devenit rege, iar domnul și regele meu nu știe nimic despre aceasta.+ 19 El a sacrificat mulți tauri, multe animale îngrășate și multe oi și i-a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, comandantul armatei.+ Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat.+ 20 Și acum, domnul și regele meu, întregul Israel privește spre tine ca să spui cine va sta pe tronul domnului și regelui meu după el. 21 Dacă nu faci aceasta, de îndată ce domnul și regele meu va adormi alături de strămoșii lui, atât eu, cât și fiul meu Solomon vom fi considerați trădători”.

22 Pe când ea încă vorbea cu regele, a intrat profetul Natan.+ 23 Îndată, regele a fost înștiințat: „Este aici profetul Natan!”. El a intrat la rege și s-a plecat cu fața la pământ înaintea regelui. 24 Și Natan a zis: „Domnul și regele meu, ai spus tu cumva: «Adonia va fi rege după mine și el va sta pe tronul meu»?+ 25 Căci el a coborât azi să jertfească+ mulți tauri, multe animale îngrășate și multe oi și i-a invitat pe toți fiii regelui, pe comandanții de armată și pe preotul Abiatar.+ Ei mănâncă și beau cu el și zic: «Trăiască regele Adonia!». 26 Dar pe mine, slujitorul tău, pe preotul Țadoc, pe Benaia,+ fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat. 27 A aprobat domnul și regele meu lucrul acesta fără să-i spună slujitorului său cine va sta pe tronul domnului și regelui meu după el?”.

28 Atunci regele David a răspuns: „Chemați-o la mine pe Bat-Șeba!”. Ea a intrat și a stat în picioare înaintea regelui. 29 Și regele a jurat: „Viu este Iehova, care m-a scăpat* din toate necazurile,+ că, 30 așa cum ți-am jurat pe Iehova, Dumnezeul Israelului, spunând: «Fiul tău Solomon va fi rege după mine și el va sta pe tron în locul meu!», așa voi face să se întâmple în ziua aceasta”. 31 Atunci Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ, s-a prosternat înaintea regelui și a zis: „Să trăiască veșnic domnul meu, regele David!”.

32 Imediat, regele David a zis: „Chemați-i la mine pe preotul Țadoc, pe profetul Natan și pe Benaia,+ fiul lui Iehoiada!”.+ Și ei au intrat la rege. 33 Atunci regele le-a spus: „Să-i luați cu voi pe slujitorii domnului vostru, să-l puneți pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu+ și să-l duceți jos, la Ghihon.+ 34 Acolo, preotul Țadoc și profetul Natan să-l ungă+ rege peste Israel; apoi să sunați din corn și să ziceți: «Trăiască regele Solomon!».+ 35 După aceea să vă întoarceți în urma lui, iar el să intre și să se așeze pe tronul meu. El va fi rege în locul meu și pe el îl voi numi conducător al Israelului și al lui Iuda”. 36 Imediat, Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a zis regelui: „Amin! Așa să spună și Iehova, Dumnezeul domnului și regelui meu! 37 Așa cum Iehova a fost cu domnul și regele meu, tot așa să fie și cu Solomon+ și să-i înalțe tronul mai mult decât tronul domnului meu, regele David!”.+

38 Atunci preotul Țadoc, profetul Natan și Benaia,+ fiul lui Iehoiada, precum și cheretiții și peletiții+ au coborât, l-au pus pe Solomon călare pe catârul regelui David+ și l-au dus la Ghihon.+ 39 Preotul Țadoc a luat din cort+ cornul cu ulei+ și l-a uns pe Solomon.+ Au început să sune din corn și tot poporul a început să strige: „Trăiască regele Solomon!”. 40 Apoi tot poporul a urcat în urma lui, cântând la flaut și bucurându-se mult, astfel că se crăpa pământul din cauza strigătelor lor.+

41 Adonia și toți invitații lui au auzit zgomotul când tocmai terminaseră de mâncat.+ De îndată ce a auzit sunetul cornului, Ioab a zis: „Ce-i cu zarva asta în oraș?”. 42 În timp ce el încă vorbea, a venit Ionatan,+ fiul preotului Abiatar. Atunci Adonia a zis: „Intră, căci ești un om bun* și sigur aduci vești bune”. 43 Dar Ionatan i-a răspuns lui Adonia: „Nu! Domnul nostru, regele David, l-a făcut rege pe Solomon. 44 Regele i-a trimis cu el pe preotul Țadoc, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada, precum și pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l-au pus călare pe catârul regelui.+ 45 Preotul Țadoc și profetul Natan l-au uns rege la Ghihon și apoi au urcat de acolo plini de bucurie, iar în oraș este mare agitație. Acesta este zgomotul pe care l-ați auzit. 46 Mai mult, Solomon s-a așezat pe tronul regal. 47 Și slujitorii regelui au intrat să-l felicite pe domnul nostru, regele David, zicând: «Să facă Dumnezeul tău numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să-i înalțe tronul mai mult decât tronul tău!». Atunci regele s-a plecat înaintea lui Dumnezeu în patul său. 48 De asemenea, regele a zis: «Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul Israelului, care a dat astăzi pe cineva ca să stea pe tronul meu și a permis ca ochii mei să vadă lucrul acesta!»”.

49 Toți invitații lui Adonia s-au înspăimântat și fiecare s-a ridicat și s-a dus pe drumul lui. 50 Și lui Adonia i s-a făcut frică de Solomon, astfel că s-a ridicat, s-a dus și a apucat coarnele altarului.+ 51 Solomon a fost înștiințat: „Iată că lui Adonia i s-a făcut frică de regele Solomon și a apucat coarnele altarului, zicând: «Să-mi jure mai întâi regele Solomon că nu-l va omorî cu sabia pe slujitorul său!»”. 52 Solomon a zis: „Dacă se va purta în mod onorabil, niciun fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi în el ceva rău,+ va trebui să moară”. 53 Și regele Solomon a trimis niște oameni ca să-l dea jos de la altar și să-l aducă la el. Atunci Adonia a intrat și s-a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i-a zis: „Du-te la casa ta!”.

2 Când i se apropia ziua morții, David i-a dat fiului său Solomon următoarele instrucțiuni: 2 „În curând voi muri.* De aceea, fii tare+ și fii bărbat!+ 3 Să asculți de Iehova, Dumnezeul tău, umblând pe căile sale și respectând instrucțiunile și poruncile sale, hotărârile sale judecătorești și aducerile sale aminte, care sunt scrise în Legea lui Moise.+ Astfel, vei reuși* în tot ce vei face și oriunde vei merge. 4 Și Iehova va împlini promisiunea pe care a făcut-o cu privire la mine: «Dacă fiii tăi vor fi atenți la calea lor, umblând înaintea mea* cu fidelitate, cu toată inima și cu tot sufletul*+ lor, atunci nu va lipsi niciodată un bărbat din linia ta* care să stea pe tronul Israelului».+

5 De asemenea, știi bine ce mi-a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce le-a făcut celor doi comandanți de armată ai Israelului, lui Abner,+ fiul lui Ner, și lui Amasa,+ fiul lui Ieter. El i-a omorât, vărsând sânge+ de război în timp de pace, și și-a mânjit cu sânge de război centura de la brâu și sandalele din picioare. 6 Să faci după înțelepciunea ta și să nu lași ca părul lui cărunt să coboare în pace în Mormânt*.+

7 Dar fiilor lui Barzilai,+ galaaditul, să le arăți iubire loială și ei să fie printre cei ce mănâncă la masa ta, căci așa m-au sprijinit și ei pe mine+ când fugeam dinaintea fratelui tău Absalom.+

8 De asemenea, cu tine este Șimei, fiul lui Ghera, beniaminitul din Bahurim. El m-a blestemat, rostind cuvinte grele de blestem,+ în ziua când mă duceam la Mahanaim.+ Dar, când a coborât în întâmpinarea mea la Iordan, i-am jurat pe Iehova: «Nu te voi omorî cu sabia».+ 9 Acum, nu-l lăsa nepedepsit,+ fiindcă ești un om înțelept și știi ce trebuie să-i faci. Să-i cobori părul cărunt însângerat în Mormânt*”.+

10 Apoi David a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat în Cetatea lui David.+ 11 David a domnit peste Israel 40 de ani. La Hebron+ a domnit 7 ani, iar la Ierusalim a domnit 33 de ani.+

12 Solomon s-a așezat apoi pe tronul tatălui său, David, și, cu timpul, domnia lui s-a întărit foarte mult.+

13 După un timp, Adonia, fiul lui Haghit, a venit la Bat-Șeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: „Vii cu pace?”. „Cu pace”, a răspuns el. 14 Și a zis: „Vreau să-ți spun ceva”. „Vorbește”, a zis ea. 15 El a continuat: „Știi bine că domnia ar fi trebuit să fie a mea și că tot Israelul se aștepta* ca eu să devin rege.+ Dar domnia n-a mai fost a mea, ci a ajuns a fratelui meu, fiindcă Iehova a vrut să fie a lui.+ 16 Acum am doar o rugăminte la tine. Nu mă refuza”. Ea i-a spus: „Vorbește”. 17 Și el a zis: „Spune-i, te rog, regelui Solomon – căci el nu te va refuza – să mi-o dea de soție pe Abișag,+ sunamita”. 18 Bat-Șeba a spus: „Bine! Am să vorbesc cu regele pentru tine”.

19 Astfel, Bat-Șeba a intrat la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat imediat să o întâmpine și s-a plecat înaintea ei. Apoi s-a așezat pe tronul lui și a pus să se aducă un tron pentru mama regelui, pentru ca ea să stea la dreapta lui. 20 Atunci ea a spus: „Am o mică rugăminte la tine. Nu mă refuza”. Și regele i-a zis: „Spune, mamă, căci nu te voi refuza”. 21 Ea a spus: „Abișag, sunamita, să-i fie dată de soție fratelui tău Adonia”. 22 Atunci regele Solomon i-a răspuns mamei sale: „De ce o ceri numai pe Abișag, sunamita, pentru Adonia? Cere și domnia pentru el,+ căci este fratele meu mai mare+ și este susținut de preotul Abiatar și de Ioab,+ fiul Țeruiei”.+

23 Și regele Solomon a jurat pe Iehova: „Așa să-mi facă Dumnezeu, ba chiar mai rău, dacă Adonia nu va plăti cu viața pentru că a cerut* acest lucru. 24 Și acum, viu este Iehova, care m-a întărit+ și m-a pus pe tronul tatălui meu, David, și care mi-a făcut o casă*,+ așa cum a promis, că Adonia va fi omorât+ astăzi”. 25 Regele Solomon l-a trimis imediat pe Benaia,+ fiul lui Iehoiada, care s-a dus și l-a lovit pe* Adonia, iar acesta a murit.

26 Iar preotului Abiatar,+ regele i-a spus: „Du-te la Anatot, la ogoarele tale!+ Meriți să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Arca Domnului Suveran Iehova înaintea tatălui meu, David,+ și pentru că ai suferit împreună cu tatăl meu în toate necazurile prin care a trecut”.+ 27 Astfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din serviciul de preot al lui Iehova, pentru a împlini cuvântul rostit de Iehova împotriva casei lui Eli+ la Șilo.+

28 Când vestea aceasta a ajuns la Ioab – căci Ioab îl susținuse pe Adonia,+ deși nu-l susținuse pe Absalom+ – , Ioab a fugit la cortul lui Iehova+ și a apucat coarnele altarului. 29 Atunci i s-a spus regelui Solomon: „Ioab a fugit la cortul lui Iehova și este lângă altar”. Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicând: „Du-te și lovește-l!”. 30 Și Benaia s-a dus la cortul lui Iehova și i-a zis lui Ioab: „Așa spune regele: «Vino afară!»”. Dar el a zis: „Nu! Aici voi muri”. Benaia a venit și i-a zis regelui: „Așa a spus Ioab și așa mi-a răspuns”. 31 Atunci regele i-a zis: „Fă cum a spus. Omoară-l, înmormântează-l și îndepărtează de la mine și de la casa tatălui meu sângele pe care Ioab l-a vărsat pe nedrept.+ 32 Iehova va face ca sângele său să se întoarcă asupra capului său, fiindcă, fără știrea tatălui meu, David, el a lovit și a omorât cu sabia doi oameni mai drepți și mai buni decât el: pe Abner,+ fiul lui Ner, comandantul armatei Israelului,+ și pe Amasa,+ fiul lui Ieter, comandantul armatei lui Iuda.+ 33 Sângele lor se va întoarce asupra capului lui Ioab și asupra capului urmașilor lui pentru totdeauna.+ Dar David, urmașii lui, casa lui și tronul lui să aibă pace de la Iehova pentru totdeauna”. 34 Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, a urcat, l-a lovit pe Ioab și l-a omorât; și el a fost înmormântat aproape de casa lui, în pustiu. 35 După aceea, regele l-a numit în locul lui peste armată pe Benaia,+ fiul lui Iehoiada, iar în locul lui Abiatar, regele l-a numit pe preotul Țadoc.+

36 Apoi regele l-a chemat pe Șimei+ și i-a zis: „Construiește-ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo! Să nu ieși din oraș ca să mergi în vreun alt loc. 37 În ziua în care vei ieși și vei trece valea Chedron,+ în mod sigur vei muri. Sângele tău va fi asupra capului tău”. 38 Șimei i-a zis regelui: „Cuvântul tău este drept. Slujitorul tău va face întocmai cum a spus domnul și regele meu”. Astfel, Șimei a locuit în Ierusalim multe zile.

39 Dar, după trei ani, doi sclavi ai lui Șimei au fugit la Achiș,+ fiul lui Maaca, regele Gatului. Șimei a fost înștiințat: „Iată că sclavii tăi sunt la Gat”. 40 Atunci Șimei a pus imediat șaua pe măgar și s-a dus la Achiș, la Gat, ca să-și caute sclavii. Când Șimei s-a întors cu sclavii săi de la Gat, 41 lui Solomon i s-a spus: „Șimei a ieșit din Ierusalim, s-a dus la Gat și s-a întors”. 42 Regele l-a chemat atunci pe Șimei și i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Iehova și nu te-am avertizat: «În ziua în care vei ieși de aici și vei merge în vreun alt loc, în mod sigur vei muri»? Și nu mi-ai spus tu: «Cuvântul tău este drept. Îl voi respecta»?+ 43 Atunci de ce n-ai respectat jurământul făcut înaintea lui Iehova și porunca pe care ți-am dat-o?”. 44 Regele i-a mai zis lui Șimei: „Tu știi în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu, David,+ iar Iehova va face ca răul acela să se întoarcă asupra capului tău.+ 45 Dar regele Solomon va fi binecuvântat+ și tronul lui David va fi întărit înaintea lui Iehova pentru totdeauna”. 46 Și regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare. Acesta a ieșit și l-a lovit, iar el a murit.+

Astfel, regatul s-a întărit în mâna lui Solomon.+

3 Solomon s-a înrudit* cu faraonul, regele Egiptului. El s-a căsătorit cu* fiica faraonului+ și a adus-o în Cetatea lui David+ ca să stea acolo până avea să termine de construit casa lui,+ casa lui Iehova+ și zidul din jurul Ierusalimului.+ 2 Dar poporul încă aducea jertfe pe locurile înalte,+ întrucât până atunci nu fusese construită o casă pentru numele lui Iehova.+ 3 Solomon îl iubea pe Iehova, umblând potrivit instrucțiunilor tatălui său, David. Numai că aducea jertfe și făcea să fumege ofrande pe locurile înalte.+

4 Regele s-a dus la Gabaon ca să aducă jertfe acolo, căci acela era cel mai important* loc înalt.+ Solomon a oferit pe acel altar 1 000 de jertfe arse.+ 5 La Gabaon, Iehova i s-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis. Și Dumnezeu a zis: „Cere ce ai vrea să-ți dau”.+ 6 Atunci Solomon a zis: „Tu ai arătat o mare iubire loială față de slujitorul tău David, tatăl meu, fiindcă ți-a slujit* cu fidelitate, cu dreptate și cu o inimă sinceră. Și ai continuat să arăți această mare iubire loială față de el până în ziua de azi dându-i un fiu care să stea pe tronul său.+ 7 Acum, Iehova, Dumnezeul meu, tu l-ai făcut pe slujitorul tău rege în locul tatălui meu, David, deși sunt doar un tânăr* și nu am experiență*.+ 8 Slujitorul tău este în mijlocul poporului pe care ți l-ai ales,+ un popor atât de numeros, încât nu poate fi numărat sau socotit. 9 De aceea, dă-i slujitorului tău o inimă ascultătoare ca să judece poporul tău,+ ca să discearnă între bine și rău,+ fiindcă cine poate să judece acest popor numeros* al tău?”.

10 Lui Iehova i-a plăcut că Solomon a cerut acest lucru.+ 11 Atunci Dumnezeu i-a zis: „Pentru că ai cerut acest lucru și n-ai cerut pentru tine nici viață lungă*, nici bogății și nici moartea* dușmanilor tăi, ci ai cerut pricepere ca să faci judecată,+ 12 voi face potrivit cu cererea ta.+ Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută,+ astfel că, așa cum n-a fost nimeni asemenea ție înainte de tine, tot așa nu va fi nimeni asemenea ție după tine.+ 13 Și îți voi da și ce n-ai cerut,+ bogății și glorie,+ astfel că niciun rege nu va fi ca tine în tot timpul vieții tale*.+ 14 De asemenea, dacă vei umbla pe căile mele, respectând dispozițiile și poruncile mele, așa cum a umblat tatăl tău, David,+ îți voi da viață lungă*”.+

15 Când Solomon s-a trezit, și-a dat seama că fusese un vis. Atunci s-a dus la Ierusalim și a stat înaintea arcei legământului lui Iehova. A oferit jertfe arse și ofrande de comuniune+ și a dat un ospăț pentru toți slujitorii săi.

16 În timpul acela, două prostituate au intrat la rege și au stat înaintea lui. 17 Prima femeie a zis: „Domnul meu, eu și femeia aceasta locuim în aceeași casă și eu am născut când ea era în casă. 18 A treia zi după ce am născut eu, a născut și femeia aceasta. Și eram împreună, doar noi două. Nu era nimeni cu noi în casă. 19 În timpul nopții, fiul acestei femei a murit, pentru că ea s-a culcat peste el. 20 Ea s-a sculat la miezul nopții, l-a luat pe fiul meu de lângă mine, în timp ce sclava ta dormea, și l-a pus la sânul ei, iar pe fiul ei mort l-a pus la sânul meu. 21 Dimineață, când m-am sculat să-mi alăptez fiul, am văzut că era mort. M-am uitat cu atenție la el și am văzut că nu era fiul meu, pe care îl născusem”. 22 Dar cealaltă femeie a zis: „Ba nu, fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!”. Însă prima femeie zicea: „Ba nu, fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu”. Și așa se certau înaintea regelui.

23 În cele din urmă, regele a spus: „Una zice: «Acesta este fiul meu, cel viu, iar fiul tău este cel mort!», iar cealaltă zice: «Ba nu, fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!»”. 24 Regele a spus: „Aduceți-mi o sabie”. Și i-au adus regelui o sabie. 25 Apoi regele a zis: „Tăiați copilul viu în două și dați jumătate unei femei și jumătate celeilalte”. 26 Imediat, femeia al cărei fiu era viu l-a implorat pe rege, căci i se rupea inima pentru fiul ei: „Te rog, domnul meu! Dă-i ei copilul viu! Nu-l omorî!”. Dar cealaltă femeie zicea: „Nu va fi nici al meu, nici al tău. Să fie tăiat în două!”. 27 Atunci regele a răspuns: „Dați-i primei femei copilul viu! Nu-l omorâți, pentru că ea este mama lui”.

28 Tot Israelul a auzit despre hotărârea judecătorească pe care o dăduse regele și a fost impresionat* de rege,+ deoarece a văzut că înțelepciunea lui Dumnezeu era în el ca să facă dreptate.+

4 Regele Solomon a domnit peste tot Israelul.+ 2 Aceștia erau înalții săi demnitari*: Azaria, fiul lui Țadoc,+ era preotul; 3 Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, erau secretari;+ Iosafat,+ fiul lui Ahilud, era cronicar; 4 Benaia,+ fiul lui Iehoiada, era comandantul armatei; Țadoc și Abiatar+ erau preoți; 5 Azaria, fiul lui Natan,+ era peste administratori; Zabud, fiul lui Natan, era preot și prietenul regelui;+ 6 Ahișar era numit peste casă, iar Adoniram,+ fiul lui Abda, era peste cei puși la muncă forțată.+

7 Solomon avea 12 administratori peste tot Israelul, care asigurau hrana pentru rege și casa lui. Fiecăruia îi revenea sarcina să asigure hrana o lună pe an.+ 8 Aceștia erau: fiul lui Hur, în regiunea muntoasă a lui Efraim; 9 fiul lui Decher, în Macaț, în Șaalbim,+ în Bet-Șemeș și în Elon-Bet-Hanan; 10 fiul lui Hesed, în Arubot (el avea Soco și tot ținutul Hefer); 11 fiul lui Abinadab, pe toate dealurile Dorului (Tafat, fiica lui Solomon, a devenit soția lui); 12 Baana, fiul lui Ahilud, în Taanac, în Meghido+ și în tot Bet-Șeanul,+ care se află lângă Țaretan, mai jos de Izreel, de la Bet-Șean până la Abel-Mehola și până în regiunea Iocmeam;+ 13 fiul lui Gheber, în Ramot-Galaad+ (el avea satele de corturi ale lui Iair,+ fiul lui Manase, care sunt în Galaad;+ avea și regiunea Argob,+ care se află în Basan:+ 60 de orașe mari, cu ziduri și cu zăvoare de aramă); 14 Ahinadab, fiul lui Ido, în Mahanaim;+ 15 Ahimaaț, în Neftali (el a luat-o de soție pe Basemat, o altă fiică a lui Solomon); 16 Baana, fiul lui Hușai, în Așer și în Bealot; 17 Iosafat, fiul lui Paruah, în Isahar; 18 Șimei,+ fiul lui Ela, în Beniamin;+ 19 Gheber, fiul lui Uri, în ținutul Galaadului,+ care aparținuse lui Sihon,+ regele amoriților, și lui Og,+ regele Basanului. De asemenea, era un singur administrator peste toți acești administratori din țară.

20 Oamenii din Iuda și din Israel erau mulți ca firele de nisip de pe țărmul mării.+ Și mâncau, beau și se bucurau.+

21 Solomon stăpânea peste toate regatele de la Fluviu*+ până la țara filistenilor și până la granița Egiptului. Aceste regate au plătit tribut și i-au slujit lui Solomon în toate zilele vieții sale.+

22 Hrana zilnică a lui Solomon era: 30 de cori* de făină fină și 60 de cori de făină obișnuită, 23 10 vite îngrășate, 20 de vite de pășune și 100 de oi, în afară de cerbi, gazele, căpriori și cuci îngrășați. 24 Căci el stăpânea peste tot ce era dincoace de Fluviu*,+ de la Tifsah până la Gaza,+ inclusiv peste toți regii de dincoace de Fluviu. Și avea pace în toate teritoriile, de jur împrejurul său.+ 25 Oamenii din Iuda și din Israel au locuit în siguranță, fiecare sub vița lui și sub smochinul lui, de la Dan până la Beer-Șeba, în toate zilele lui Solomon.

26 Solomon avea 4 000* de grajduri pentru caii de la carele lui și 12 000 de cai*.+

27 Administratorii asigurau hrana pentru regele Solomon și pentru toți cei ce mâncau la masa regelui Solomon. Fiecare făcea aceasta în luna lui și avea grijă să nu lipsească nimic.+ 28 De asemenea, ei aduceau oriunde era nevoie orz și paie pentru cai și pentru caii de la care, fiecare potrivit părții care i se cerea.

29 Dumnezeu i-a dat lui Solomon foarte multă înțelepciune și foarte mult discernământ și o inimă cu nespus de multă pricepere*, ca nisipul de pe țărmul mării.+ 30 Înțelepciunea lui Solomon întrecea înțelepciunea întregului Orient și toată înțelepciunea Egiptului.+ 31 El era mai înțelept decât oricare alt om, mai înțelept decât Etan,+ ezrahitul, și decât Heman,+ Calcol+ și Darda, fiii lui Mahol. Și i s-a dus faima în toate națiunile din jur.+ 32 El a compus* 3 000 de proverbe+ și 1 005 cântări.+ 33 A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban până la isopul+ care crește pe zid, a vorbit despre animale,+ despre păsări,+ despre târâtoare*+ și despre pești. 34 Și oameni din toate națiunile veneau să audă înțelepciunea lui Solomon, printre care regi de pe tot pământul care auziseră despre înțelepciunea sa.+

5 Când Hiram, regele Tirului,+ a auzit că Solomon fusese uns rege în locul tatălui său, i-a trimis pe slujitorii săi la Solomon, căci Hiram fusese întotdeauna prieten cu David*.+ 2 Atunci Solomon a trimis să i se spună lui Hiram:+ 3 „Tu știi bine că tatăl meu, David, n-a putut să construiască o casă pentru numele lui Iehova, Dumnezeul său, din cauza războaielor pe care dușmanii săi le-au purtat împotriva sa din toate părțile până când Iehova i-a pus sub talpa picioarelor sale.+ 4 Dar acum, Iehova, Dumnezeul meu, mi-a dat odihnă de jur împrejur.+ Nimeni nu mi se împotrivește și nu se întâmplă nimic rău.+ 5 De aceea, vreau să construiesc o casă pentru numele lui Iehova, Dumnezeul meu, așa cum i-a promis Iehova tatălui meu, David, spunând: «Fiul tău, pe care-l voi pune pe tron în locul tău, el va construi casa pentru numele meu».+ 6 Acum poruncește-le oamenilor tăi să-mi taie cedri din Liban.+ Slujitorii mei vor lucra cu slujitorii tăi și eu le voi da slujitorilor tăi plata pe care o vei stabili, căci știi bine că nimeni dintre noi nu știe să taie copaci ca sidonienii”.+

7 Când a auzit cuvintele lui Solomon, Hiram s-a bucurat mult și a zis: „Lăudat să fie astăzi Iehova, fiindcă i-a dat lui David un fiu înțelept peste acest popor numeros!”.+ 8 Și Hiram a trimis să i se spună lui Solomon: „Am primit mesajul pe care mi l-ai trimis. Voi face tot ce dorești în ce privește lemnul de cedru și lemnul de ienupăr.+ 9 Slujitorii mei îl vor coborî din Liban la mare și eu voi face din bușteni plute, care vor merge pe mare până la locul pe care mi-l vei indica. Acolo voi pune să fie desfăcuți, iar tu îi vei putea transporta. În schimbul lor, îmi vei da hrana pe care ți-o cer pentru casa mea”.+

10 Astfel, Hiram i-a dat lui Solomon lemn de cedru și lemn de ienupăr, cât a dorit el. 11 Iar Solomon i-a dat lui Hiram 20 000 de cori* de grâu ca hrană pentru casa lui și 20 de cori de ulei de măsline de cea mai bună calitate*. Acestea au fost lucrurile pe care Solomon i le-a dat lui Hiram an de an.+ 12 Iehova i-a dat lui Solomon înțelepciune, așa cum îi promisese.+ Și între Hiram și Solomon a fost pace și cei doi au încheiat un acord*.

13 Regele Solomon a pus la muncă forțată oameni din tot Israelul. Numărul oamenilor puși la muncă forțată era de 30 000.+ 14 El trimitea cu schimbul în Liban câte 10 000 pe lună. O lună stăteau în Liban, iar două luni la casele lor. Peste cei puși la muncă forțată era Adoniram.+ 15 Solomon avea 70 000 de purtători de poveri* și 80 000 de tăietori de piatră+ în munți,+ 16 pe lângă cei 3 300 de administratori principali+ ai săi, care slujeau ca supraveghetori ai muncitorilor. 17 La porunca regelui, ei au scos din carieră pietre mari, pietre foarte scumpe,+ pentru ca temelia+ casei să fie făcută din pietre cioplite.+ 18 Constructorii lui Solomon și constructorii lui Hiram, precum și ghebaliții+ au tăiat pietrele și au pregătit lemnul și pietrele pentru construirea casei.

6 În al 480-lea an de la ieșirea israeliților* din țara Egiptului,+ în al patrulea an al domniei sale ca rege peste Israel, în luna ziv*+ (adică luna a doua), Solomon a început construirea casei lui Iehova*.+ 2 Casa pe care regele Solomon i-a construit-o lui Iehova avea 60 de coți* lungime, 20 de coți lățime și 30 de coți înălțime.+ 3 Porticul+ din fața templului* avea o lungime* de 20 de coți, egală cu lățimea casei. Lățimea lui era de zece coți, măsurați din fața casei.

4 El a făcut casei ferestre care se îngustau spre exterior*.+ 5 Apoi a construit o anexă lipită de zidul casei, de jur împrejurul zidurilor casei, cele ale templului* și ale încăperii din spate*,+ și a făcut camere laterale de jur împrejur.+ 6 Camerele laterale de la nivelul de jos aveau cinci coți lățime, cele de la nivelul din mijloc aveau șase coți lățime, iar cele de la nivelul al treilea aveau șapte coți lățime, căci a făcut zidurile din jurul casei mai înguste la fiecare nivel*, astfel că nimic nu a fost fixat în zidurile casei.+

7 Casa a fost construită din piatră de carieră pregătită dinainte;+ de aceea, în timpul construirii nu s-au auzit în casă nici ciocane, nici securi, nici alte unelte de fier. 8 Intrarea în camera laterală de jos era în partea sudică* a casei,+ iar pe o scară în spirală se urca la nivelul de la mijloc, și de la nivelul de la mijloc, la al treilea nivel. 9 El a continuat construirea casei, a terminat-o+ și a acoperit casa cu grinzi de cedru și cu scânduri de cedru așezate în rând.+ 10 A construit camerele laterale de jur împrejurul casei,+ fiecare având cinci coți înălțime, și ele erau prinse de casă cu lemn de cedru.

11 Între timp, cuvântul lui Iehova a venit la Solomon și i-a zis: 12 „În ce privește casa aceasta pe care o construiești, dacă vei umbla potrivit legilor mele, dacă vei împlini hotărârile mele judecătorești și vei respecta toate poruncile mele, umblând potrivit lor,+ atunci și eu voi împlini față de tine promisiunea pe care i-am făcut-o tatălui tău, David,+ 13 și voi locui în mijlocul israeliților+ și nu voi părăsi poporul meu, Israel”.+

14 Solomon a continuat construirea casei ca s-o termine. 15 A îmbrăcat pereții interiori ai casei cu scânduri de cedru, de la pardoseala casei până la grinzile tavanului, și a acoperit pardoseala casei cu scânduri de ienupăr.+ 16 A construit în partea din spate a casei o încăpere de 20 de coți din scânduri de cedru, de la pardoseală până sus la grinzi; și a construit în interiorul ei* încăperea din spate,+ Sfânta Sfintelor.+ 17 Templul*+ – partea casei din fața acesteia – avea 40 de coți. 18 Pe lemnul de cedru din interiorul casei erau sculptați dovleci+ și flori.+ Totul era din lemn de cedru și nu se vedea piatra.

19 Și el a pregătit încăperea din spate+ în interiorul casei ca să pună acolo arca legământului lui Iehova.+ 20 Încăperea din spate avea 20 de coți lungime, 20 de coți lățime și 20 de coți înălțime;+ a îmbrăcat-o în aur pur și a îmbrăcat altarul+ în lemn de cedru. 21 Solomon a îmbrăcat interiorul casei în aur pur+ și a întins niște lanțuri de aur în fața încăperii din spate,+ care a fost îmbrăcată în aur. 22 A îmbrăcat toată casa în aur, a îmbrăcat-o în întregime; de asemenea, a îmbrăcat în aur tot altarul+ de lângă încăperea din spate.

23 În încăperea din spate a făcut doi heruvimi+ din lemn de pin*, fiecare cu înălțimea de zece coți.+ 24 O aripă a heruvimului avea cinci coți, iar cealaltă aripă, cinci coți. De la vârful unei aripi până la vârful celeilalte aripi erau zece coți. 25 Al doilea heruvim avea tot zece coți. Cei doi heruvimi aveau aceeași mărime și aceeași formă. 26 Înălțimea unui heruvim era de zece coți și tot așa și a celuilalt heruvim. 27 Și a pus heruvimii+ în încăperea interioară*. Aripile heruvimilor erau întinse, astfel că aripa unui heruvim atingea un perete și aripa celuilalt heruvim atingea celălalt perete, iar celelalte aripi ale lor erau întinse spre mijlocul încăperii, o aripă atingând-o pe cealaltă. 28 Și a îmbrăcat heruvimii în aur.

29 Pe toți pereții casei, atât în încăperea din spate, cât și în încăperea din față*, a sculptat de jur împrejur heruvimi,+ palmieri+ și flori.+ 30 A acoperit cu aur pardoseala casei în încăperea din spate și în încăperea din față. 31 Iar pentru intrarea încăperii din spate a făcut uși din lemn de pin, stâlpi laterali și ușorii ușilor, a cincea parte*. 32 Cele două uși erau din lemn de pin și el a sculptat pe ele heruvimi, palmieri și flori și le-a îmbrăcat în aur; și a bătut în aur heruvimii și palmierii. 33 Tot așa, pentru intrarea templului* a făcut ușorii din lemn de pin, aparținând unei a patra părți*. 34 A făcut două uși din lemn de ienupăr. O ușă avea două canaturi care se roteau pe pivoți și cealaltă ușă avea două canaturi care se roteau pe pivoți.+ 35 El a sculptat heruvimi, palmieri și flori și a acoperit sculpturile cu foiță de aur.

36 A construit zidul curții interioare+ din trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru.+

37 În al 4-lea an, în luna ziv*, s-a pus temelia casei lui Iehova,+ 38 iar în al 11-lea an, în luna bul* (adică luna a opta), casa a fost terminată până la ultimul detaliu, potrivit planului ei.+ A construit-o în șapte ani.

7 Solomon și-a construit propria casă*.+ El a terminat toată casa în 13 ani.+

2 A construit Casa Pădurii Libanului+ – lungimea ei fiind de 100 de coți*, lățimea de 50 de coți și înălțimea de 30 de coți – pe patru rânduri de coloane de cedru; pe coloane erau grinzi de cedru.+ 3 Casa era îmbrăcată în lemn de cedru în partea de sus, deasupra traverselor care erau pe coloane. Ele* erau în număr de 45, câte 15 pe un rând. 4 Erau trei rânduri de ferestre cu toc și fiecare fereastră era față în față cu altă fereastră, pe trei niveluri. 5 Toate intrările cu ușorii lor aveau tocuri pătrate* și, la fel, ferestrele care erau față în față unele cu altele, pe trei niveluri.

6 Și el a construit Porticul Coloanelor, lung de 50 de coți și lat de 30 de coți, iar în fața lui era un alt portic cu coloane și cu o copertină.

7 El a construit și Porticul Tronului,+ unde judeca, adică Porticul Judecății,+ și l-a îmbrăcat în lemn de cedru de la pardoseală până la grinzi.

8 Casa* unde avea să locuiască era în cealaltă curte,+ la o anumită distanță de Portic*. Ea a fost construită la fel ca acesta. Și a mai construit o casă la fel ca acest Portic pentru fiica faraonului, pe care Solomon o luase de soție.+

9 Toate aceste construcții, de la temelie până la ultimul rând de piatră și, în exterior, până la curtea cea mare,+ au fost făcute din pietre foarte scumpe,+ cioplite după măsură, tăiate cu fierăstrăul pentru piatră, pe partea din interior și pe cea din exterior. 10 Temelia a fost făcută din pietre foarte mari și scumpe; unele pietre erau de zece coți, iar altele de opt coți. 11 Deasupra acestora erau pietre foarte scumpe, cioplite după măsură, și lemn de cedru. 12 De jur împrejurul curții celei mari erau trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru, asemenea celor folosite pentru curtea interioară+ a casei lui Iehova și pentru porticul casei.+

13 Regele Solomon a trimis după Hiram+ și l-a adus din Tir. 14 Acesta era fiul unei văduve din tribul lui Neftali, iar tatăl lui, un tirian, era lucrător în aramă.+ Și el avea multă îndemânare, pricepere+ și experiență pentru a face orice fel de lucrare în aramă*. El a venit deci la regele Solomon și i-a făcut toată lucrarea.

15 A turnat cele două coloane de aramă.+ Înălțimea fiecărei coloane era de 18 coți și circumferința fiecăreia dintre cele două coloane era de 12 coți*.+ 16 A făcut două capiteluri turnate în aramă ca să le pună în partea de sus a coloanelor. Înălțimea unui capitel era de cinci coți, iar înălțimea celuilalt capitel era de cinci coți. 17 Capitelul fiecărei coloane avea ornamente în formă de plasă, cu lanțuri împletite:+ șapte pentru un capitel și șapte pentru celălalt capitel. 18 Apoi a făcut două rânduri de rodii în jurul fiecărei plase ca să decoreze capitelurile coloanelor; a făcut la fel pentru ambele capiteluri. 19 Capitelurile coloanelor de la portic aveau o parte de patru coți lucrată în formă de crin. 20 Această parte a capitelurilor celor două coloane era chiar deasupra părții bombate, înconjurate de plasă; și de jur împrejurul fiecărui capitel erau 200 de rodii așezate în rânduri.+

21 El a ridicat coloanele de la porticul templului*.+ A ridicat coloana din dreapta* și a numit-o Iachin*, apoi a ridicat coloana din stânga* și a numit-o Boaz*.+ 22 Partea de sus a coloanelor a fost lucrată în formă de crin. Astfel, lucrul la coloane a fost terminat.

23 Apoi a făcut Marea* din metal turnat.+ Ea era rotundă și avea 10 coți de la o margine la cealaltă margine. Înălțimea ei era de 5 coți, iar circumferința, de 30 de coți*.+ 24 Sub marginea ei, de jur împrejur, erau niște ornamente în formă de dovleac.+ Erau zece pe fiecare cot, de jur împrejurul Mării, cele două rânduri de ornamente în formă de dovleac fiind turnate odată cu ea. 25 Ea stătea pe 12 tauri:+ 3 cu fața spre nord, 3 cu fața spre vest, 3 cu fața spre sud și 3 cu fața spre est. Marea era așezată pe ei, iar partea lor din spate era spre interior. 26 Grosimea ei era de un lat de palmă*, iar marginea ei era lucrată ca marginea unei cupe, ca o floare de crin. Ea conținea 2 000 de bați*.

27 Apoi a făcut zece cărucioare*+ de aramă. Fiecare cărucior avea patru coți lungime, patru coți lățime și trei coți înălțime. 28 Iată cum erau construite cărucioarele: Aveau tăblii laterale, iar tăbliile laterale erau fixate în cadre. 29 Pe tăbliile laterale dintre cadre erau lei,+ tauri și heruvimi+ și același model era și pe cadre. Deasupra și dedesubtul leilor și al taurilor erau niște împletituri în relief. 30 Fiecare cărucior avea patru roți de aramă și osii de aramă; la cele patru colțuri ale lui erau suporturile pentru ele. Suporturile erau dedesubtul ligheanului, turnate împreună cu împletiturile de pe ele. 31 Deschizătura ligheanului era în interiorul coroanei și, de la bază până la coroană, el măsura un cot. Deschizătura coroanei era rotundă și, împreună cu suporturile, alcătuia o structură de un cot și jumătate. Pe coroană erau gravuri, iar tăbliile ei laterale erau pătrate, nu rotunde. 32 Cele patru roți erau dedesubtul tăbliilor laterale, iar suporturile roților erau prinse de cărucior. Înălțimea fiecărei roți era de un cot și jumătate. 33 Roțile erau făcute ca roțile de car. Suporturile, obezile, spițele și butucii lor erau toate din metal turnat. 34 Pe cele patru colțuri ale fiecărui cărucior erau patru suporturi; suporturile lui au fost turnate ca parte a căruciorului*. 35 În partea de sus a căruciorului era o margine circulară înaltă de o jumătate de cot, iar cadrele și tăbliile laterale din partea de sus a căruciorului au fost turnate ca parte a acestuia*. 36 Pe suprafața cadrelor lui și pe tăbliile lui laterale a gravat heruvimi, lei și palmieri, în funcție de spațiul de pe fiecare, precum și împletituri de jur împrejur.+ 37 Așa a făcut el cele zece cărucioare:+ toate erau turnate în același fel,+ având aceeași mărime și aceeași formă.

38 A făcut zece ligheane de aramă,+ fiecare având o capacitate de 40 de bați. Fiecare lighean avea patru coți*. Era un lighean pentru fiecare dintre cele zece cărucioare. 39 Apoi a pus cinci cărucioare în partea dreaptă a casei și cinci în partea stângă a casei, iar Marea a pus-o în partea dreaptă a casei, spre sud-est.+

40 Hiram+ a făcut și alte ligheane, precum și lopețile+ și castroanele.+

Astfel, Hiram a terminat toată lucrarea pe care a făcut-o pentru regele Solomon la casa lui Iehova:+ 41 cele două coloane+ și capitelurile în formă de cupă ale celor două coloane; cele două plase+ care decorau cele două capiteluri în formă de cupă ale coloanelor; 42 cele 400 de rodii+ pentru cele două plase, câte două rânduri de rodii pentru fiecare plasă, care decorau cele două capiteluri în formă de cupă ale celor două coloane; 43 cele zece cărucioare+ și cele zece ligheane+ de pe cărucioare; 44 Marea+ și cei 12 tauri de sub Mare; 45 cenușarele, lopețile, castroanele și toate ustensilele, pe care Hiram i le-a făcut din aramă lustruită regelui Solomon pentru casa lui Iehova. 46 Regele le-a turnat în forme de argilă în ținutul Iordanului, între Sucot și Țaretan.

47 Solomon a lăsat toate ustensilele necântărite pentru că erau foarte multe. Greutatea aramei nici n-a mai fost socotită.+ 48 Solomon a făcut toate ustensilele pentru casa lui Iehova: altarul+ de aur; masa de aur+ pe care să se pună pâinea de prezentare; 49 lampadarele+ de aur pur, cinci la dreapta și cinci la stânga, în fața încăperii din spate; florile,+ lămpile și mucările*, din aur;+ 50 ligheanele, stingătoarele,+ castroanele, paharele+ și fărașele pentru foc,+ din aur pur, și balamalele pentru ușile de la încăperea interioară,+ adică Sfânta Sfintelor, și pentru ușile de la casa templului*,+ din aur.

51 Astfel, regele Solomon a terminat toată lucrarea pe care a trebuit să o facă la casa lui Iehova. Apoi Solomon a adus înăuntru lucrurile pe care le sfințise tatăl său, David,+ și a pus argintul, aurul și obiectele în tezaurele casei lui Iehova.+

8 Atunci Solomon i-a strâns+ pe bătrânii Israelului – pe toate căpeteniile triburilor și pe capii caselor părintești ale Israelului.+ Ei au venit la regele Solomon, la Ierusalim, ca să urce arca legământului lui Iehova din Cetatea lui David,+ adică din Sion.+ 2 Toți bărbații Israelului s-au adunat înaintea regelui Solomon pentru sărbătoarea* din luna etanim*, adică luna a șaptea.+ 3 Au venit deci toți bătrânii Israelului, iar preoții au ridicat Arca.+ 4 Au urcat Arca lui Iehova, cortul întâlnirii+ și toate ustensilele sfinte din cort. Le-au urcat preoții și leviții*. 5 Regele Solomon și toată adunarea Israelului, care fusese chemată să vină la el, erau înaintea Arcei. Au fost jertfite+ atât de multe oi și vite, încât n-au putut fi socotite sau numărate.

6 Apoi preoții au adus arca legământului lui Iehova la locul ei,+ în încăperea din spate a casei, Sfânta Sfintelor, sub aripile heruvimilor.+

7 Aripile heruvimilor erau întinse peste locul unde era Arca, astfel că heruvimii acopereau Arca și drugii ei pe deasupra.+ 8 Drugii+ erau atât de lungi, încât capetele drugilor se vedeau din Sfânta, aflată în fața încăperii din spate, dar nu se vedeau de afară. Ei se află acolo și în ziua de azi. 9 În Arcă nu erau decât cele două table de piatră+ pe care Moise le-a pus acolo+ la Horeb, când Iehova a făcut un legământ+ cu poporul lui Israel la ieșirea acestuia din țara Egiptului.+

10 Când preoții au ieșit din locul sfânt, norul+ a umplut casa lui Iehova.+ 11 Preoții n-au putut continua să slujească din cauza norului, fiindcă gloria lui Iehova a umplut casa lui Iehova.+ 12 Atunci Solomon a zis: „Iehova a spus că va locui în întuneric adânc.+ 13 Eu ți-am construit o casă grandioasă, un loc stabil în care să locuiești pe veșnicie”.+

14 Apoi regele s-a întors și a binecuvântat toată congregația Israelului în timp ce toată congregația Israelului stătea în picioare.+ 15 El a spus: „Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul Israelului, care cu gura sa i-a promis tatălui meu, David, și cu mâna sa a împlinit ce a promis când a zis: 16 «Din ziua în care mi-am scos poporul, Israel, din Egipt, nu am ales niciun oraș dintre toate orașele triburilor Israelului unde să construiesc o casă în care să rămână numele meu,+ dar l-am ales pe David ca să fie peste poporul meu, Israel». 17 Tatăl meu, David, a dorit din inimă să construiască o casă pentru numele lui Iehova, Dumnezeul Israelului.+ 18 Însă Iehova i-a spus tatălui meu, David: «Tu ai dorit din inimă să construiești o casă pentru numele meu și a fost bine că ai dorit din inimă lucrul acesta. 19 Numai că nu tu vei construi casa, ci fiul tău, care ți se va naște*. El va construi o casă pentru numele meu».+ 20 Iehova a împlinit promisiunea pe care a făcut-o, întrucât eu am devenit rege în locul tatălui meu, David, și stau pe tronul Israelului, așa cum a promis Iehova. De asemenea, am construit casa pentru numele lui Iehova, Dumnezeul Israelului,+ 21 și am stabilit acolo un loc pentru Arca în care este legământul+ făcut de Iehova cu strămoșii noștri când i-a scos din țara Egiptului”.

22 Apoi Solomon a stat în picioare înaintea altarului lui Iehova, în fața întregii congregații a Israelului, și-a întins mâinile spre ceruri+ 23 și a zis: „O, Iehova, Dumnezeul Israelului, nu este niciun Dumnezeu ca tine+ sus, în ceruri, sau jos, pe pământ! Tu ții legământul și arăți iubire loială+ față de slujitorii tăi care umblă înaintea ta* cu toată inima.+ 24 Tu ai împlinit promisiunea pe care i-ai făcut-o slujitorului tău David, tatăl meu. Ai făcut promisiunea cu gura ta și în ziua aceasta ai împlinit-o cu mâna ta.+ 25 Acum, o, Iehova, Dumnezeul Israelului, împlinește promisiunea pe care i-ai făcut-o slujitorului tău David, tatăl meu, când ai zis: «Nu va lipsi niciodată dinaintea mea un bărbat din linia ta care să stea pe tronul Israelului, cu condiția ca fiii tăi să fie atenți la calea lor, umblând înaintea mea așa cum ai umblat tu înaintea mea*».+ 26 Și acum, o, Dumnezeul Israelului, să se împlinească, te rog, promisiunea pe care i-ai făcut-o slujitorului tău David, tatăl meu!

27 Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ?+ Iată! Nici cerurile, nici cerurile cerurilor nu pot să te cuprindă,+ cu atât mai puțin această casă pe care am construit-o eu!+ 28 Îndreaptă-ți atenția spre rugăciunea slujitorului tău și spre rugămintea lui pentru favoare, o, Iehova, Dumnezeul meu, și ascultă strigătul de ajutor și rugăciunea pe care o face slujitorul tău astăzi înaintea ta. 29 Ochii tăi să vegheze zi și noapte asupra acestei case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi numele meu»,+ ca să asculți rugăciunea pe care o face slujitorul tău spre locul acesta.+ 30 Ascultă rugămintea pentru favoare a slujitorului tău și rugămintea poporului tău, Israel, când se vor ruga spre locul acesta! Ascultă din locul în care locuiești, din ceruri!+ Da, ascultă și iartă!+

31 Când un om va păcătui împotriva semenului său și va fi obligat să facă un jurământ* și când el, fiind sub acel jurământ*, va veni înaintea altarului tău din casa aceasta,+ 32 ascultă din ceruri și acționează! Și judecă-i pe slujitorii tăi: declară-l vinovat* pe cel rău, făcând ca faptele sale să se întoarcă asupra capului său, și declară-l nevinovat* pe cel drept, răsplătindu-l după dreptatea sa.+

33 Când poporul tău, Israel, va fi înfrânt de dușman fiindcă n-au încetat să păcătuiască împotriva ta,+ dacă se vor întoarce la tine și vor glorifica numele tău+ și dacă se vor ruga și vor implora favoarea ta în casa aceasta,+ 34 ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului tău, Israel, și adu-i înapoi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor lor!+

35 Când cerurile vor fi închise și nu va mai fi ploaie+ fiindcă ei n-au încetat să păcătuiască împotriva ta,+ dacă se vor ruga spre locul acesta și vor glorifica numele tău și dacă se vor întoarce de la păcatul lor fiindcă i-ai umilit*,+ 36 ascultă din ceruri și iartă păcatul slujitorilor tăi, al poporului tău, Israel. Învață-i+ calea cea bună pe care trebuie să umble și adu ploaie peste țara ta,+ pe care ai dat-o ca moștenire poporului tău!

37 Dacă în țară va fi foamete+ sau ciumă, tăciune, mană,+ lăcuste care zboară în roiuri sau lăcuste devastatoare, dacă dușmanul lor îi va împresura în vreunul dintre orașele țării* sau dacă va fi vreo altă plagă sau boală+ 38 și dacă un om sau tot poporul tău, Israel, va face rugăciuni sau rugăminți pentru favoare+ întinzându-și mâinile spre casa aceasta (căci fiecare își cunoaște suferința inimii),+ 39 ascultă din ceruri, din locul în care locuiești,+ și iartă!+ Acționează și răsplătește-l pe fiecare după toate căile lui,+ fiindcă tu îi cunoști inima (numai tu cunoști cu adevărat inima fiecărui om),+ 40 pentru ca ei să se teamă de tine în toate zilele cât vor trăi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor noștri.

41 De asemenea, când străinul, care nu face parte din poporul tău, Israel, și care vine dintr-o țară îndepărtată datorită numelui* tău+ 42 (căci se va auzi de numele tău cel mare,+ de mâna ta cea tare și de brațul tău întins*), va veni și se va ruga spre casa aceasta, 43 ascultă din ceruri, din locul în care locuiești,+ și fă tot ce te roagă străinul, pentru ca toate popoarele pământului să cunoască numele tău și să se teamă de tine,+ așa cum face poporul tău, Israel, și să știe că numele tău a fost chemat peste casa aceasta pe care am construit-o.

44 Dacă poporul tău va ieși la război împotriva dușmanului său acolo unde îl trimiți+ și dacă se vor ruga+ lui Iehova spre orașul pe care l-ai ales+ și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,+ 45 ascultă din ceruri rugăciunea lor și rugămintea lor pentru favoare și fă-le dreptate!

46 Dacă vor păcătui împotriva ta (căci nu este om care să nu păcătuiască)+ și te vei mânia pe ei și-i vei da în mâna dușmanului, iar cei ce îi vor lua captivi îi vor duce în țara dușmanului, fie îndepărtată, fie apropiată,+ 47 dacă își vor veni în fire în țara în care au fost duși captivi+ și se vor întoarce la tine+ și te vor implora să le arăți favoare în țara celor ce i-au luat captivi,+ zicând: «Am păcătuit, am greșit și am făcut ce este rău»,+ 48 și dacă se vor întoarce la tine cu toată inima+ și cu tot sufletul* lor în țara dușmanilor lor care i-au dus captivi și ți se vor ruga spre țara lor, pe care le-ai dat-o strămoșilor lor, spre orașul pe care l-ai ales și spre casa pe care am construit-o pentru numele tău,+ 49 ascultă din ceruri, din locul în care locuiești,+ rugăciunea lor și rugămintea lor pentru favoare și fă-le dreptate! 50 Iartă-ți poporul, care a păcătuit împotriva ta, și iartă toate fărădelegile pe care le-a comis împotriva ta! Fă ca ei să găsească îndurare înaintea celor ce i-au luat captivi, pentru ca aceștia să se îndure de ei+ 51 (căci ei sunt poporul tău și moștenirea ta,+ cei pe care i-ai scos din Egipt,+ din mijlocul cuptorului de topit fier).+ 52 Ochii tăi să fie deschiși la rugămintea pentru favoare+ a slujitorului tău și la rugămintea pentru favoare a poporului tău, Israel, ascultându-i ori de câte ori te cheamă*!+ 53 Căci tu i-ai pus deoparte ca moștenire a ta dintre toate popoarele pământului,+ așa cum ai spus prin Moise, slujitorul tău, când i-ai scos pe strămoșii noștri din Egipt, o, Domn Suveran Iehova!”.

54 Când a terminat toată această rugăciune și rugăminte pentru favoare către Iehova, Solomon s-a ridicat dinaintea altarului lui Iehova, unde stătuse în genunchi, cu mâinile întinse spre ceruri.+ 55 Apoi a stat în picioare și a binecuvântat cu glas tare toată congregația Israelului, zicând: 56 „Lăudat să fie Iehova, care a dat un loc de odihnă poporului său, Israel, întocmai cum a promis!+ Niciun cuvânt din toată promisiunea bună pe care a făcut-o prin slujitorul său Moise n-a rămas neîmplinit.+ 57 Iehova, Dumnezeul nostru, să fie cu noi așa cum a fost cu strămoșii noștri!+ Să nu ne abandoneze și să nu ne părăsească.+ 58 Să ne îndrepte inima spre el+ ca să umblăm întru totul pe căile sale și să respectăm poruncile, dispozițiile și hotărârile sale judecătorești, pe care le-a dat strămoșilor noștri! 59 Iar Iehova, Dumnezeul nostru, să-și aducă aminte zi și noapte de aceste cuvinte ale mele, prin care l-am implorat pe Iehova să arate favoare, pentru ca el să le facă dreptate slujitorului său și poporului său, Israel, după cum va fi nevoie în fiecare zi, 60 astfel încât toate popoarele pământului să știe că Iehova este adevăratul Dumnezeu.+ Nu este altul!+ 61 Prin urmare, inima voastră să fie întreagă+ față de* Iehova, Dumnezeul nostru, umblând potrivit dispozițiilor sale și respectând poruncile sale ca în ziua aceasta”.

62 Și regele și tot Israelul au adus o mare jertfă înaintea lui Iehova.+ 63 Solomon i-a adus lui Iehova jertfele de comuniune:+ 22 000 de vite și 120 000 de oi. Astfel, regele și toți israeliții au inaugurat casa lui Iehova.+ 64 În ziua aceea, regele a trebuit să sfințească mijlocul curții care este înaintea casei lui Iehova, fiindcă acolo a trebuit să ofere jertfele arse, ofrandele de cereale și bucățile de grăsime de la jertfele de comuniune, deoarece altarul de aramă+ care este înaintea lui Iehova era prea mic ca să încapă pe el jertfele arse, ofrandele de cereale și bucățile de grăsime+ de la jertfele de comuniune. 65 Și Solomon, împreună cu tot Israelul, o adunare mare de la Lebo-Hamat* până jos, la Valea* Egiptului,+ a ținut sărbătoarea+ înaintea lui Iehova, Dumnezeul nostru, 7 zile și apoi încă 7 zile, în total 14 zile. 66 În următoarea* zi a lăsat poporul să plece. Și ei l-au binecuvântat pe rege și s-au dus la casele lor, bucurându-se și având inima veselă pentru toată bunătatea+ pe care Iehova o arătase față de slujitorul său David și față de poporul său, Israel.

9 Când Solomon a terminat de construit casa lui Iehova, casa* regelui+ și tot ce a dorit Solomon să facă,+ 2 Iehova i s-a arătat lui Solomon a doua oară, la fel cum i se arătase la Gabaon.+ 3 Și Iehova i-a zis: „Am auzit rugăciunea ta și rugămintea ta pentru favoare, pe care le-ai făcut înaintea mea. Am sfințit casa aceasta pe care ai construit-o, punându-mi acolo numele pentru totdeauna,+ iar ochii mei și inima mea vor fi mereu acolo.+ 4 Dacă vei umbla înaintea mea așa cum a umblat* tatăl tău, David,+ cu o inimă întreagă+ și cu dreptate,+ făcând tot ce ți-am poruncit,+ și dacă vei respecta dispozițiile și hotărârile mele judecătorești,+ 5 atunci voi întări tronul regatului tău peste Israel pe veșnicie, așa cum i-am promis tatălui tău, David, când am zis: «Nu va lipsi niciodată un bărbat din linia ta care să stea pe tronul Israelului».+ 6 Dar, dacă voi și fiii voștri vă veți îndepărta de mine și nu mă veți mai urma, dacă nu veți mai respecta poruncile și legile mele pe care le-am pus înaintea voastră și dacă vă veți duce și le veți sluji altor dumnezei și vă veți pleca înaintea lor,+ 7 atunci voi nimici Israelul din țara pe care i-am dat-o,+ iar casa pe care am sfințit-o pentru numele meu o voi respinge dinaintea ochilor mei+ și Israelul va fi disprețuit* și va ajunge de batjocură printre toate popoarele.+ 8 Și casa aceasta va ajunge un morman de ruine.+ Toți cei ce vor trece pe lângă ea vor privi înmărmuriți, vor fluiera și vor zice: «De ce a făcut Iehova așa cu țara și cu casa aceasta?».+ 9 Și se va spune: «Deoarece l-au părăsit pe Iehova, Dumnezeul lor, care i-a scos pe strămoșii lor din țara Egiptului, și au urmat alți dumnezei, s-au plecat înaintea lor și le-au slujit. De aceea a adus Iehova asupra lor toată această nenorocire»”.+

10 Solomon a construit cele două case, casa lui Iehova și casa* regelui, în 20 de ani.+ 11 Hiram,+ regele Tirului, îi dăduse lui Solomon lemn de cedru, lemn de ienupăr și aur cât dorise acesta,+ iar regele Solomon i-a dat lui Hiram 20 de orașe în ținutul Galileei. 12 Atunci Hiram a ieșit din Tir să vadă orașele pe care i le dăduse Solomon, dar nu a fost mulțumit de ele*. 13 El a zis: „Ce fel de orașe sunt acestea pe care mi le-ai dat, fratele meu?”. De aceea, au fost numite Ținutul Cabul* și așa se numesc și în ziua de azi. 14 Între timp, Hiram i-a trimis regelui 120 de talanți* de aur.+

15 Iată relatarea despre cei pe care regele Solomon i-a pus la muncă forțată+ pentru a construi casa lui Iehova,+ casa* lui, Movila*,+ zidul Ierusalimului, orașele Hațor,+ Meghido+ și Ghezer.+ 16 (Faraonul, regele Egiptului, urcase și cucerise Ghezerul, îi dăduse foc și îi omorâse pe canaaniții+ care locuiau în oraș. Apoi i l-a dat ca dar de despărțire* fiicei sale,+ soția lui Solomon.) 17 Solomon a reconstruit* Ghezerul și Bet-Horonul de Jos,+ 18 Baalatul+ și Tamarul în pustiu, pe teritoriul țării, 19 precum și toate orașele-depozit ale lui Solomon, orașele pentru care,+ orașele pentru călăreți și tot ce a dorit Solomon să construiască în Ierusalim, în Liban și în toată țara aflată sub stăpânirea lui. 20 Toți cei care rămăseseră dintre amoriți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți,+ care nu făceau parte din poporul lui Israel,+ 21 urmașii lor care rămăseseră în țară și pe care israeliții nu putuseră să-i nimicească*, au fost puși de Solomon la muncă forțată, fiind sclavi până în ziua de azi.+ 22 Dar Solomon nu i-a făcut sclavi pe niciunul dintre israeliți,+ căci ei erau războinicii săi, slujitorii săi, prinții săi, aghiotanții săi și comandanții conducătorilor carelor sale și ai călăreților săi. 23 Erau 550 de șefi ai administratorilor puși peste lucrarea lui Solomon, supraveghetori ai oamenilor care făceau lucrarea.+

24 Și fiica faraonului+ a urcat din Cetatea lui David+ la casa ei, pe care i-o construise Solomon. Apoi el a construit Movila*.+

25 Solomon oferea de trei ori pe an+ jertfe arse și jertfe de comuniune pe altarul pe care îl construise pentru Iehova+ și făcea să se înalțe fum de jertfă de pe altarul care era înaintea lui Iehova. Și a terminat casa.+

26 Regele Solomon a făcut și o flotă în Ețion-Gheber,+ care este lângă Elot, pe țărmul Mării Roșii, în țara Edomului.+ 27 Hiram i-a trimis cu flota pe slujitorii săi,+ marinari cu experiență, pentru a sluji împreună cu slujitorii lui Solomon. 28 Ei s-au dus în Ofir,+ au luat de acolo 420 de talanți de aur și i-au adus regelui Solomon.

10 Regina din Șeba a auzit despre faima pe care o avea Solomon datorită numelui lui Iehova+ și a venit ca să-l pună la încercare prin întrebări grele*.+ 2 Ea a sosit la Ierusalim cu o suită impresionantă,+ cu cămile încărcate cu balsam,+ cu foarte mult aur și cu pietre prețioase. A intrat la Solomon și l-a întrebat tot ce dorea să știe*. 3 Și Solomon i-a răspuns la toate întrebările. N-a fost niciun lucru prea greu* pentru rege, pe care el să nu i-l poată explica.

4 Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon,+ casa pe care o construise,+ 5 mâncarea de la masa lui,+ modul în care erau așezați la masă slujitorii lui, felul în care serveau la masă servitorii lui, îmbrăcămintea lor, paharnicii lui și jertfele arse pe care le oferea cu regularitate la casa lui Iehova, a fost foarte impresionată*. 6 Și i-a zis regelui: „Ceea ce am auzit în țara mea despre realizările* tale și despre înțelepciunea ta este adevărat. 7 Dar n-am dat crezare celor auzite până n-am venit să văd cu ochii mei. Și iată că nu mi s-a spus nici pe jumătate! Înțelepciunea și bogăția ta întrec cu mult tot ce-am auzit. 8 Fericiți sunt oamenii tăi și fericiți sunt slujitorii tăi care stau tot timpul înaintea ta și ascultă înțelepciunea ta!+ 9 Lăudat să fie Iehova, Dumnezeul tău,+ care și-a găsit plăcerea în tine și te-a pus pe tronul Israelului! Datorită iubirii sale veșnice pentru Israel, Iehova te-a numit rege ca să faci judecată și dreptate”.

10 Apoi i-a dat regelui 120 de talanți* de aur, foarte mult balsam+ și pietre prețioase.+ Niciodată n-a mai fost adus acolo atâta balsam cât i-a dat regina din Șeba regelui Solomon.

11 Flota lui Hiram care a adus aur din Ofir+ a adus din Ofir și foarte mult lemn de santal*+ și pietre prețioase.+ 12 Regele a făcut din lemnul de santal suporturi pentru casa lui Iehova și pentru casa* regelui, precum și harpe și lire pentru cântăreți.+ Niciodată n-a mai fost adus acolo atâta lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în ziua de azi.

13 Iar regele Solomon i-a dat reginei din Șeba tot ce a dorit și tot ce a cerut, pe lângă ce i-a dat din generozitatea lui*. După aceea, ea a plecat și s-a întors în țara ei împreună cu slujitorii ei.+

14 Greutatea aurului care sosea la Solomon într-un an era de 666 de talanți de aur,+ 15 în afară de cel care venea de la negustori și de profitul de la comercianți, de la toți regii arabilor și de la guvernatorii țării.

16 Regele Solomon a făcut 200 de scuturi mari din aliaj de aur+ (pentru fiecare scut a folosit 600 de sicli* de aur)+ 17 și 300 de scuturi mici* din aliaj de aur (pentru fiecare scut a folosit trei mine* de aur). Apoi regele le-a pus în Casa Pădurii Libanului.+

18 Regele a făcut și un tron mare de fildeș+ și l-a îmbrăcat în aur purificat.+ 19 La tron duceau șase trepte și tronul avea în spate un baldachin rotund. De-o parte și de alta a locului de șezut era câte un braț, iar lângă fiecare braț era un leu.+ 20 Pe cele șase trepte erau 12 lei, câte unu de-o parte și de alta a fiecărei trepte. Așa ceva nu se mai făcuse în niciun alt regat.

21 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur și toate ustensilele din Casa Pădurii Libanului+ erau de aur pur. Nu era nimic de argint, deoarece, în zilele lui Solomon, argintul era considerat fără valoare.+ 22 Căci regele avea pe mare o flotă de corăbii de Tarsis+ împreună cu flota lui Hiram. Flota de corăbii de Tarsis venea o dată la trei ani, aducând aur, argint, fildeș,+ maimuțe și păuni.

23 Regele Solomon îi întrecea în bogăție+ și în înțelepciune+ pe toți ceilalți regi ai pământului. 24 Și oameni de pe tot pământul căutau să-l vadă pe* Solomon ca să audă înțelepciunea pe care Dumnezeu i-o pusese în inimă.+ 25 Și fiecare aducea un dar: obiecte de argint, obiecte de aur, veșminte, arme, balsam, cai și catâri. Așa era în fiecare an.

26 Solomon a continuat să strângă care și cai*. Avea 1 400 de care și 12 000 de cai*.+ El îi ținea în orașele pentru care și în Ierusalim, aproape de rege.+

27 Regele a făcut ca, în Ierusalim, argintul să fie la fel de mult ca pietrele, iar lemnul de cedru, la fel de mult ca sicomorii din Șefela.+

28 Caii lui Solomon erau aduși din Egipt, iar negustorii regelui cumpărau caii în herghelii* la un anumit preț.+ 29 Un car adus din Egipt costa 600 de arginți*, iar un cal, 150 de arginți. Ei îi vindeau apoi tuturor regilor hetiților+ și regilor Siriei.

11 În afară de fiica faraonului,+ regele Solomon a mai iubit multe femei străine:+ moabite,+ amonite,+ edomite, sidoniene+ și hetite.+ 2 Ele erau din națiunile despre care Iehova le spusese israeliților: „Să nu intrați la ele*, iar ele să nu intre la voi, căci, în mod sigur, ele vă vor abate inima ca să-i urmați pe dumnezeii lor”.+ Totuși, Solomon s-a alipit de ele* și le-a iubit. 3 El a avut 700 de soții, care erau prințese, și 300 de concubine, iar soțiile lui i-au abătut treptat inima*. 4 Când Solomon a îmbătrânit,+ soțiile lui i-au abătut inima ca să urmeze alți dumnezei,+ iar inima lui n-a fost întreagă față de* Iehova, Dumnezeul său, ca inima tatălui său, David. 5 Solomon i-a urmat pe Aștoret,+ zeița sidonienilor, și pe Milcom,+ dumnezeul dezgustător al amoniților. 6 Și Solomon a făcut ce este rău în ochii lui Iehova și nu l-a urmat întru totul pe Iehova, cum făcuse tatăl său, David.+

7 Atunci a construit Solomon un loc înalt+ pentru Chemoș, dumnezeul dezgustător al Moabului, pe muntele din fața Ierusalimului, și pentru Moloh,+ dumnezeul dezgustător al amoniților.+ 8 Așa a făcut pentru toate soțiile lui străine care făceau să se înalțe fum de jertfă și le aduceau jertfe dumnezeilor lor.

9 Iehova s-a mâniat pe Solomon pentru că inima lui se abătuse de la Iehova, Dumnezeul Israelului,+ care i se arătase de două ori+ 10 și care îl avertizase chiar cu privire la acest lucru, și anume să nu urmeze alți dumnezei.+ Dar el n-a ascultat de porunca lui Iehova. 11 Și Iehova i-a zis lui Solomon: „Pentru că ai făcut aceasta și n-ai respectat legământul meu și legile mele așa cum ți-am poruncit, voi smulge regatul de la tine și i-l voi da unuia dintre slujitorii tăi.+ 12 Totuși, de dragul tatălui tău, David, nu voi face lucrul acesta în timpul vieții tale. Îl voi smulge din mâna fiului tău,+ 13 dar nu voi smulge tot regatul.+ Un trib i-l voi da fiului tău,+ de dragul slujitorului meu David și de dragul Ierusalimului, pe care l-am ales”.+

14 Și Iehova a ridicat un dușman împotriva lui Solomon,+ pe Hadad, edomitul, din familia regală a Edomului.+ 15 Când David a înfrânt Edomul,+ Ioab, comandantul armatei, a urcat să-i îngroape pe cei uciși și a căutat să-i omoare pe toți cei de sex bărbătesc din Edom. 16 (Căci Ioab și toți bărbații Israelului au rămas acolo șase luni, până când el i-a nimicit* pe toți cei de sex bărbătesc din Edom.) 17 Dar Hadad și câțiva edomiți, slujitori ai tatălui său, au fugit și s-au dus în Egipt. Hadad era pe atunci doar un copil. 18 Ei au plecat din Madian și s-au dus în Paran. Au luat cu ei niște oameni din Paran+ și s-au dus în Egipt, la faraon, regele Egiptului, care i-a dat lui Hadad casă, hrană și pământ. 19 El a găsit multă favoare în ochii faraonului, astfel că acesta i-a dat-o de soție pe sora soției lui, regina* Tahpenes. 20 După un timp, sora lui Tahpenes i-a născut un fiu, pe Ghenubat. Tahpenes l-a crescut* în casa faraonului și Ghenubat a rămas în casa faraonului, printre fiii faraonului.

21 Hadad a auzit în Egipt că David adormise alături de strămoșii lui+ și că Ioab, comandantul armatei, murise.+ Atunci Hadad i-a spus faraonului: „Lasă-mă să plec în țara mea”. 22 Dar faraonul i-a zis: „Ce-ți lipsește la mine de vrei să te duci în țara ta?”. El a răspuns: „Nimic, dar, te rog, lasă-mă să plec”.

23 Dumnezeu a mai ridicat un dușman împotriva lui Solomon,+ pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul lui, Hadadezer,+ regele Țobei. 24 El a adunat niște oameni și a devenit căpetenia unei cete de jefuitori când David i-a înfrânt*+ pe oamenii din Țoba. Atunci ei s-au dus la Damasc,+ s-au stabilit acolo și au început să domnească în Damasc. 25 El a fost un dușman al Israelului în toate zilele lui Solomon, adăugând la răul făcut de Hadad. Și a urât Israelul cât timp a domnit peste Siria.

26 Și mai era Ieroboam,+ fiul lui Nebat, un efraimit din Țereda și un slujitor al lui Solomon.+ Mama lui se numea Țerua și era văduvă. Ieroboam s-a răzvrătit* și el împotriva regelui.+ 27 Iată de ce s-a răzvrătit împotriva regelui: Solomon construise Movila*+ și închisese spărtura Cetății lui David, tatăl său.+ 28 Ieroboam era un bărbat capabil. Când Solomon a văzut că tânărul era foarte harnic, l-a pus supraveghetor+ peste toți cei din casa lui Iosif care făceau un serviciu obligatoriu. 29 În timpul acela, Ieroboam a ieșit din Ierusalim, iar profetul Ahia,+ șilonitul, l-a întâlnit pe drum. Ahia purta un veșmânt nou și erau numai ei doi pe câmp. 30 Ahia a apucat veșmântul nou de pe el și l-a rupt în 12 bucăți. 31 Apoi i-a zis lui Ieroboam:

„Ia-ți zece bucăți, căci iată ce spune Iehova, Dumnezeul Israelului: «Voi smulge regatul din mâna lui Solomon și ție îți voi da zece triburi.+ 32 Dar un trib va rămâne al lui,+ de dragul slujitorului meu David+ și de dragul Ierusalimului, orașul pe care l-am ales dintre toate orașele triburilor Israelului.+ 33 Voi face aceasta pentru că m-au părăsit+ și s-au plecat înaintea lui Aștoret, zeița sidonienilor, înaintea lui Chemoș, dumnezeul Moabului, și înaintea lui Milcom, dumnezeul amoniților, și n-au umblat pe căile mele făcând ce este drept în ochii mei și respectând legile și hotărârile mele judecătorești, așa cum a făcut tatăl său, David. 34 Dar nu voi lua tot regatul din mâna lui. Îl voi lăsa să fie căpetenie în toate zilele vieții lui, de dragul slujitorului meu David, pe care l-am ales,+ fiindcă a respectat poruncile și legile mele. 35 Dar voi lua domnia din mâna fiului său și îți voi da ție zece triburi.+ 36 Fiului său îi voi da un trib, pentru ca slujitorul meu David să aibă întotdeauna o lampă* înaintea mea în Ierusalim,+ orașul pe care l-am ales ca să pun acolo numele meu. 37 Iar pe tine te voi lua și tu vei domni peste tot ce dorești* și vei deveni rege peste Israel. 38 Dacă vei asculta de tot ce-ți voi porunci, dacă vei umbla pe căile mele și vei face ce este drept în ochii mei, respectând legile și poruncile mele, așa cum a făcut slujitorul meu David,+ atunci și eu voi fi cu tine. Îți voi construi o casă trainică, așa cum am construit pentru David,+ și îți voi da Israelul. 39 Și îi voi umili pe urmașii lui David din cauza aceasta,+ dar nu pentru totdeauna»”.+

40 Și Solomon a încercat să-l omoare pe Ieroboam. Dar Ieroboam a fugit în Egipt, la Șișac,+ regele Egiptului,+ și a rămas în Egipt până la moartea lui Solomon.

41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el și înțelepciunea lui, nu sunt scrise oare în cartea faptelor lui Solomon?+ 42 Solomon a domnit la Ierusalim, peste tot Israelul, 40 de ani. 43 Apoi Solomon a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat în Cetatea lui David, tatăl său. În locul lui a devenit rege Roboam,+ fiul său.

12 Roboam s-a dus la Sihem, pentru că tot Israelul venise la Sihem+ ca să-l facă rege.+ 2 Când a auzit lucrul acesta, Ieroboam, fiul lui Nebat, era încă în Egipt (căci fugise din cauza regelui Solomon și locuia în Egipt).+ 3 Atunci au trimis să-l cheme. Ieroboam și toată congregația Israelului au venit la Roboam și i-au zis: 4 „Tatăl tău ne-a îngreunat jugul.+ Dar, dacă tu ne vei ușura serviciul greu impus de tatăl tău și jugul apăsător pe care l-a pus peste noi, îți vom sluji”.

5 El le-a zis: „Duceți-vă și întoarceți-vă la mine peste trei zile”. Și poporul a plecat.+ 6 Atunci regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii* care îi slujiseră tatălui său, Solomon, când acesta era în viață. El i-a întrebat: „Cum mă sfătuiți să răspund acestui popor?”. 7 Ei i-au spus: „Dacă astăzi vei fi un slujitor al acestui popor, dacă le vei împlini cererea și dacă le vei da un răspuns favorabil, ei vor fi mereu slujitorii tăi”.

8 Totuși, el a respins sfatul pe care i l-au dat bătrânii* și s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră cu el și care îi slujeau.+ 9 El i-a întrebat: „Voi ce mă sfătuiți? Cum să răspundem acestui popor care mi-a zis: «Ușurează jugul pe care l-a pus tatăl tău peste noi»?”. 10 Tinerii care crescuseră cu el i-au zis: „Iată ce să spui acestui popor care ți-a zis: «Tatăl tău ne-a făcut jugul apăsător, dar tu ușurează-ni-l»; iată ce să le spui: «Degetul meu mic va fi mai gros decât șoldurile tatălui meu. 11 Tatăl meu v-a împovărat cu un jug apăsător, dar eu voi adăuga la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi și mai rău: cu bice cu capete ascuțite»”.

12 Ieroboam și tot poporul au venit la Roboam a treia zi, așa cum spusese regele: „Întoarceți-vă la mine a treia zi”.+ 13 Dar regele a răspuns cu asprime poporului și a respins sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii*. 14 El a urmat sfatul tinerilor și le-a zis: „Tatăl meu v-a făcut jugul apăsător, dar eu voi adăuga la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi și mai rău: cu bice cu capete ascuțite”. 15 Astfel, regele n-a ascultat poporul, fiindcă Iehova făcuse ca lucrurile să ia această întorsătură,+ pentru ca astfel să fie dus la îndeplinire cuvântul pe care Iehova i-l spusese lui Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia,+ șilonitul.

16 Când a văzut că regele nu-l ascultase, poporul, da, tot Israelul, i-a răspuns regelui: „Ce avem noi în comun cu David? Noi nu avem nicio moștenire cu fiul lui Iese. La dumnezeii tăi, Israel! Acum vezi-ți de casa ta, David!”. Și israeliții s-au întors la casele* lor.+ 17 Dar Roboam a continuat să domnească peste israeliții care locuiau în orașele lui Iuda.+

18 Apoi regele Roboam l-a trimis la israeliți pe Adoram,+ care era peste cei puși la muncă forțată, dar tot Israelul a aruncat cu pietre în el și l-a omorât. Regele Roboam a reușit să urce în carul său și să fugă la Ierusalim.+ 19 Și revolta israeliților+ împotriva casei lui David a continuat până în ziua de azi.

20 Când tot Israelul a auzit că Ieroboam se întorsese, l-a chemat la adunare și l-a făcut rege peste tot Israelul.+ Nimeni n-a mai urmat casa lui David, în afară de tribul lui Iuda.+

21 Când a sosit la Ierusalim, Roboam a strâns imediat toată casa lui Iuda și tribul lui Beniamin, 180 000 de bărbați instruiți pentru război*, ca să lupte împotriva casei lui Israel și să-i redea domnia lui Roboam, fiul lui Solomon.+ 22 Atunci cuvântul adevăratului Dumnezeu a venit la Șemaia,+ omul adevăratului Dumnezeu, zicând: 23 „Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, și întregii case a lui Iuda, precum și lui Beniamin și celorlalți din popor: 24 «Iată ce zice Iehova: „Nu urcați să luptați împotriva fraților voștri israeliți! Întoarceți-vă fiecare la casa lui, căci eu am făcut să se întâmple lucrul acesta”»”.+ Ei au ascultat de cuvântul lui Iehova și s-au întors acasă, așa cum le spusese Iehova.

25 Apoi Ieroboam a fortificat Sihemul+ în regiunea muntoasă a lui Efraim și a locuit în el. De acolo s-a dus și a fortificat Penuelul.+ 26 Ieroboam a zis în sinea lui: „Acum regatul se va întoarce la casa lui David.+ 27 Dacă poporul acesta va urca în continuare la Ierusalim ca să ofere jertfe la casa lui Iehova,+ atunci inima acestui popor se va întoarce la domnul lor, la Roboam, regele lui Iuda. Da, mă vor omorî și se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda”. 28 După ce s-a consultat cu sfătuitorii săi, regele a făcut doi viței de aur+ și a zis poporului: „Este prea mult pentru voi să urcați la Ierusalim. Israel, iată Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!”.+ 29 Și pe unul l-a așezat în Betel,+ iar pe celălalt l-a pus în Dan.+ 30 Din această cauză, poporul a ajuns să păcătuiască;+ ei mergeau până la Dan ca să se închine înaintea vițelului de acolo.

31 El a făcut case de închinare pe locurile înalte și a numit preoți din popor, dintre cei care nu erau leviți.+ 32 De asemenea, Ieroboam a stabilit o sărbătoare în luna a opta, în a 15-a zi a lunii, ca sărbătoarea din Iuda.+ Pe altarul pe care l-a făcut în Betel,+ a adus jertfe vițeilor pe care îi făcuse și a numit la Betel preoți pentru locurile înalte pe care le făcuse. 33 În a 15-a zi a lunii a opta, în luna pe care el singur o alesese, a început să aducă ofrande pe altarul pe care îl făcuse în Betel. A stabilit o sărbătoare pentru poporul lui Israel și a înălțat altarul ca să aducă ofrande și să facă să se înalțe fum de jertfă.

13 La cuvântul lui Iehova, un om al lui Dumnezeu+ a venit din Iuda la Betel în timp ce Ieroboam stătea lângă altar+ ca să facă să se înalțe fum de jertfă. 2 Atunci el a strigat împotriva altarului, la cuvântul lui Iehova, și a zis: „Altarule, altarule! Așa spune Iehova: «Iată! Casei lui David i se va naște un fiu pe nume Iosia!+ El îi va sacrifica pe tine pe preoții locurilor înalte, care fac să se înalțe fum de jertfă deasupra ta, și va arde pe tine oase de oameni»”.+ 3 Și a dat în ziua aceea un semn* zicând: „Acesta este semnul* că Iehova a vorbit: Iată că altarul se va despica și cenușa* de pe el se va împrăștia”.

4 Când a auzit cuvântul pe care omul adevăratului Dumnezeu îl strigase împotriva altarului din Betel, regele Ieroboam și-a luat mâna de pe altar și, întinzând-o spre el, a zis: „Prindeți-l!”.+ Imediat, mâna pe care o întinsese împotriva lui s-a uscat*, iar el n-a mai putut s-o tragă înapoi.+ 5 Și altarul s-a despicat, iar cenușa s-a împrăștiat de pe altar, potrivit semnului* pe care îl dăduse omul adevăratului Dumnezeu la cuvântul lui Iehova.

6 Atunci regele i-a zis omului adevăratului Dumnezeu: „Te rog, imploră-l pe Iehova, Dumnezeul tău, să-mi arate favoare* și roagă-te pentru mine ca să mi se vindece mâna”.+ Și omul adevăratului Dumnezeu l-a implorat pe Iehova să-i arate favoare, iar mâna regelui s-a vindecat și a fost ca înainte. 7 Apoi regele i-a zis omului adevăratului Dumnezeu: „Vino cu mine acasă și mănâncă ceva și îți voi da un dar”. 8 Însă omul adevăratului Dumnezeu i-a spus regelui: „Chiar dacă mi-ai da jumătate din casa ta, tot n-aș veni cu tine, nici n-aș mânca pâine și nici n-aș bea apă în locul acesta. 9 Căci așa mi-a poruncit cuvântul lui Iehova: «Să nu mănânci pâine, să nu bei apă și să nu te întorci pe drumul pe care ai venit»”. 10 Astfel, el a plecat pe alt drum și nu s-a întors pe drumul pe care venise la Betel.

11 În Betel locuia un profet bătrân. Fiii lui au venit acasă și i-au povestit tot ce făcuse omul adevăratului Dumnezeu în ziua aceea în Betel și cuvintele pe care acesta i le spusese regelui. După ce i-au povestit tatălui lor aceste lucruri, 12 tatăl lor i-a întrebat: „Pe ce drum a plecat?”. Și fiii lui i-au arătat drumul pe care plecase omul adevăratului Dumnezeu venit din Iuda. 13 El le-a spus fiilor lui: „Puneți-mi șaua pe măgar”. Ei i-au pus șaua pe măgar, iar el a încălecat.

14 Și a plecat după omul adevăratului Dumnezeu și l-a găsit stând sub un copac mare. Atunci i-a zis: „Tu ești omul adevăratului Dumnezeu care a venit din Iuda?”.+ El a răspuns: „Eu sunt”. 15 El i-a zis: „Vino cu mine acasă și mănâncă pâine!”. 16 Dar el a spus: „Nu pot să mă întorc cu tine și să accept invitația ta, nici nu pot să mănânc pâine și să beau apă cu tine în locul acesta. 17 Căci cuvântul lui Iehova mi-a zis: «Să nu mănânci pâine și să nu bei apă acolo. Să nu te întorci pe drumul pe care ai venit»”. 18 Atunci el i-a zis: „Și eu sunt profet ca tine, iar un înger mi-a spus cuvântul lui Iehova zicând: «Fă-l să se întoarcă împreună cu tine la casa ta, ca să mănânce pâine și să bea apă»”. (Îl înșela.) 19 Atunci s-a întors cu el ca să mănânce pâine și să bea apă în casa lui.

20 Pe când stăteau ei la masă, cuvântul lui Iehova a venit la profetul care îl adusese înapoi, 21 iar acesta a strigat către omul adevăratului Dumnezeu venit din Iuda: „Iată ce spune Iehova: «Pentru că te-ai răzvrătit împotriva poruncii lui Iehova și n-ai respectat porunca pe care ți-a dat-o Iehova, Dumnezeul tău, 22 ci te-ai întors să mănânci pâine și să bei apă în locul despre care ți se spusese: „Să nu mănânci pâine și să nu bei apă acolo”, trupul tău mort nu va ajunge în mormântul strămoșilor tăi»”.+

23 După ce omul adevăratului Dumnezeu a mâncat pâine și a băut, profetul bătrân a pus șaua pe măgar pentru profetul pe care îl adusese înapoi. 24 Acesta a pornit apoi la drum, dar i-a ieșit în cale un leu și l-a omorât.+ Trupul său mort era întins pe drum, iar măgarul stătea lângă el; leul stătea și el lângă cadavru. 25 Niște oameni care au trecut pe acolo au văzut trupul mort întins pe drum și leul stând lângă el. Ei au venit și au vorbit despre lucrul acesta în orașul în care locuia profetul bătrân.

26 Când a auzit lucrul acesta, profetul care îl întorsese din drum a zis imediat: „Este omul adevăratului Dumnezeu care s-a răzvrătit împotriva poruncii lui Iehova;+ de aceea, Iehova l-a dat leului ca să-l sfâșie și să-l omoare, după cuvântul pe care i-l spusese Iehova”.+ 27 Apoi le-a zis fiilor săi: „Puneți-mi șaua pe măgar”. Și ei au pus șaua. 28 Atunci el a pornit la drum și a găsit trupul mort întins pe drum, iar măgarul și leul stând lângă acesta. Leul nu mâncase trupul mort, nici nu sfâșiase măgarul. 29 Profetul a ridicat trupul mort al omului adevăratului Dumnezeu, l-a așezat pe măgar și l-a adus înapoi în orașul lui ca să-l jelească și să-l îngroape. 30 I-a pus trupul mort în mormântul său și l-au jelit: „Vai, fratele meu!”. 31 După ce l-a înmormântat, el le-a spus fiilor săi: „Când voi muri, să mă înmormântați în locul în care a fost pus omul adevăratului Dumnezeu. Să-mi puneți oasele lângă oasele lui.+ 32 Cuvântul pe care l-a strigat el la cuvântul lui Iehova împotriva altarului din Betel și împotriva tuturor caselor de închinare de pe locurile înalte+ din orașele Samariei se va împlini negreșit”.+

33 Nici chiar după această întâmplare, Ieroboam nu s-a întors de la calea lui rea, ci a continuat să numească preoți pentru locurile înalte dintre oamenii din popor.+ El învestea ca preot pe oricine* dorea, zicând: „Să fie unul dintre preoții pentru locurile înalte!”.+ 34 Acest păcat al casei lui Ieroboam+ a dus la distrugerea și la ștergerea ei de pe fața pământului.+

14 În timpul acela, Abiia, fiul lui Ieroboam, s-a îmbolnăvit. 2 Atunci Ieroboam i-a spus soției sale: „Ridică-te, te rog, deghizează-te, ca să nu se știe că ești soția lui Ieroboam, și du-te la Șilo. Iată că acolo este profetul Ahia. El a spus despre mine că voi deveni rege peste poporul acesta.+ 3 Ia cu tine zece pâini, turte și un vas cu miere și du-te la el. El îți va spune ce se va întâmpla cu băiatul”.

4 Soția lui Ieroboam a făcut ce i s-a spus. S-a ridicat, s-a dus la Șilo+ și a ajuns la casa lui Ahia. Ahia nu putea să vadă, căci vederea îi slăbise din cauza vârstei.

5 Dar Iehova îi spusese lui Ahia: „Iată că vine soția lui Ieroboam să te întrebe despre fiul ei, căci este bolnav. Îți voi spune ce să-i zici.* Când va veni, ea se va da drept altcineva”.

6 Când ea intra pe ușă, Ahia a auzit zgomotul pașilor ei și i-a zis: „Intră, soția lui Ieroboam! De ce te dai drept altcineva? Am fost însărcinat să-ți transmit un mesaj aspru. 7 Du-te și spune-i lui Ieroboam: «Iată ce zice Iehova, Dumnezeul Israelului: „Te-am ales din mijlocul poporului tău ca să te fac conducător al poporului meu, Israel.+ 8 Și am smuls regatul de la casa lui David și ți l-am dat ție.+ Dar tu n-ai fost ca slujitorul meu David, care a respectat poruncile mele și m-a urmat din toată inima, făcând numai ce este drept în ochii mei.+ 9 Tu ai acționat mai rău decât toți cei care au fost înaintea ta și ți-ai făcut alt dumnezeu și chipuri de metal* ca să mă insulți,+ iar mie mi-ai întors spatele.+ 10 De aceea voi aduce nenorocirea asupra casei lui Ieroboam. Voi nimici* orice bărbat* din casa lui Ieroboam, chiar și pe cel neputincios și slab din Israel, și voi mătura cu totul casa lui Ieroboam,+ așa cum se mătură balega până nu mai rămâne nimic! 11 Cel din casa lui Ieroboam care va muri în oraș va fi mâncat de câini, iar cel care va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului, fiindcă Iehova a vorbit”».

12 Acum ridică-te și du-te acasă. Când vei pune piciorul în oraș, copilul va muri. 13 Tot Israelul îl va jeli și îl va înmormânta, căci din casa lui Ieroboam numai el va fi pus într-un mormânt, deoarece el este singurul din casa lui Ieroboam în care Iehova, Dumnezeul Israelului, a găsit ceva bun. 14 Iehova își va ridica un rege peste Israel care va nimici* casa lui Ieroboam+ când va veni ziua, da, chiar acum. 15 Iehova va lovi Israelul și acesta va fi ca o trestie care se clatină în apă; va smulge Israelul din această țară bună pe care le-a dat-o strămoșilor lor+ și îi va împrăștia dincolo de Fluviu*+ pentru că și-au făcut stâlpi sacri*,+ insultându-l pe Iehova. 16 El va părăsi Israelul din cauza păcatelor pe care Ieroboam le-a comis și i-a făcut și pe israeliți să le comită”.+

17 Atunci soția lui Ieroboam s-a ridicat, a plecat și a venit la Tirța. Când a ajuns în pragul casei, băiatul a murit. 18 El a fost înmormântat și tot Israelul l-a jelit, după cuvântul pe care îl spusese Iehova prin slujitorul său Ahia, profetul.

19 Celelalte fapte ale lui Ieroboam, cum a purtat războaie+ și cum a domnit, sunt scrise în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului. 20 Ieroboam a domnit 22 de ani, după care a adormit alături de strămoșii săi.+ În locul lui a devenit rege Nadab, fiul său.+

21 Roboam, fiul lui Solomon, devenise rege în Iuda. Roboam avea 41 de ani când a devenit rege și a domnit 17 ani la Ierusalim, orașul pe care Iehova îl alesese+ dintre toate orașele triburilor Israelului ca să-și pună numele acolo.+ Mama lui Roboam se numea Naama și era amonită.+ 22 Și locuitorii lui Iuda făceau ce este rău în ochii lui Iehova,+ iar prin păcatele pe care le-au comis, l-au provocat mai mult decât o făcuseră strămoșii lor.+ 23 Și-au construit și ei locuri înalte, coloane sacre și stâlpi sacri*+ pe orice deal înalt+ și sub orice copac cu frunziș bogat.+ 24 În țară existau chiar și prostituați sacri.+ Ei au făcut toate lucrurile dezgustătoare ale națiunilor pe care Iehova le alungase dinaintea israeliților.

25 În al cincilea an al regelui Roboam, Șișac,+ regele Egiptului, a urcat împotriva Ierusalimului.+ 26 El a luat tezaurele casei lui Iehova și tezaurele casei* regelui.+ A luat totul, inclusiv toate scuturile de aur pe care le făcuse Solomon.+ 27 Atunci regele Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă și le-a dat în grija comandanților gărzilor*, care păzeau intrarea casei regelui. 28 Ori de câte ori venea regele la casa lui Iehova, gărzile le purtau și apoi le duceau înapoi în încăperea de gardă.

29 Celelalte fapte ale lui Roboam, tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor lui Iuda?+ 30 Și între Roboam și Ieroboam a fost întotdeauna război.+ 31 Roboam a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat alături de strămoșii lui, în Cetatea lui David.+ Mama lui se numea Naama și era amonită.+ În locul lui a devenit rege Abiiam*,+ fiul său.

15 În al 18-lea an al regelui Ieroboam,+ fiul lui Nebat, Abiiam a devenit rege peste Iuda.+ 2 El a domnit trei ani la Ierusalim. Mama lui se numea Maaca+ și era nepoata lui Abișalom*. 3 El a comis aceleași păcate pe care le-a comis tatăl său înaintea sa și inima lui n-a fost întreagă față de* Iehova, Dumnezeul său, ca inima strămoșului său David. 4 Totuși, datorită lui David,+ Iehova, Dumnezeul său, i-a dat o lampă în Ierusalim,+ ridicându-l pe fiul său după el și păstrând Ierusalimul în existență. 5 Căci David a făcut ce este drept în ochii lui Iehova și nu s-a abătut de la niciun lucru pe care i-l poruncise El în toate zilele vieții lui, în afară de întâmplarea cu Urie, hetitul.+ 6 Și, în toate zilele vieții lui, Roboam a fost în război cu Ieroboam.+

7 Celelalte fapte ale lui Abiiam, tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor lui Iuda?+ Și a fost război și între Abiiam și Ieroboam.+ 8 Abiiam a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat în Cetatea lui David. În locul lui a devenit rege+ Asa,+ fiul său.

9 În al 20-lea an al lui Ieroboam, regele Israelului, peste Iuda a început să domnească Asa. 10 El a domnit 41 de ani la Ierusalim. Bunica lui se numea Maaca+ și era nepoata lui Abișalom*. 11 Asa a făcut ce este drept în ochii lui Iehova,+ ca strămoșul său David. 12 A înlăturat din țară prostituații sacri+ și a îndepărtat toți idolii dezgustători* pe care îi făcuseră strămoșii lui.+ 13 A înlăturat-o chiar și pe Maaca,+ bunica lui, din poziția de regină-mamă, fiindcă făcuse un idol respingător* pentru închinarea la stâlpul sacru*. Asa a tăiat idolul ei respingător+ și l-a ars în valea Chedron.+ 14 Dar locurile înalte n-au fost înlăturate.+ Totuși, inima lui Asa a fost întreagă față de* Iehova toată viața lui*. 15 El a adus în casa lui Iehova lucrurile pe care el și tatăl său le sfințiseră: argint, aur și diferite ustensile.+

16 Între Asa și Baeșa,+ regele Israelului, a fost mereu război. 17 Astfel, Baeșa, regele Israelului, a urcat împotriva lui Iuda și a început să fortifice* Rama+ ca să nu lase pe nimeni să iasă sau să intre la* Asa, regele lui Iuda.+ 18 Atunci Asa a luat tot argintul și aurul care rămăsese în tezaurele casei lui Iehova și în tezaurele casei* regelui și l-a dat slujitorilor săi. Regele Asa i-a trimis apoi la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, regele Siriei,+ care locuia în Damasc, zicând: 19 „Există o alianță* între mine și tine, așa cum a existat între tatăl meu și tatăl tău. Îți trimit în dar argint și aur. Vino și rupe alianța* ta cu Baeșa, regele Israelului, ca să se retragă de la mine”. 20 Ben-Hadad l-a ascultat pe regele Asa și i-a trimis pe comandanții armatei sale împotriva orașelor Israelului și ei au cucerit Ionul,+ Danul,+ Abel-Bet-Maaca, tot Chineretul și tot ținutul lui Neftali. 21 Când a auzit aceasta, Baeșa a încetat să fortifice* Rama și a continuat să locuiască la Tirța.+ 22 Regele Asa i-a chemat apoi pe toți cei din Iuda – nimeni n-a fost scutit – și ei au dus din Rama pietrele și lemnul cu care construise Baeșa. Și regele Asa a fortificat* cu acestea Gheba+ din Beniamin și Mițpa.+

23 Toate celelalte fapte ale lui Asa, toate realizările sale, tot ce a făcut el și orașele pe care le-a fortificat*, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor lui Iuda? Dar, la bătrânețe, el a avut o boală de picioare.+ 24 Și Asa a adormit alături de strămoșii săi și a fost înmormântat alături de ei, în Cetatea lui David, strămoșul său. În locul lui a devenit rege Iosafat,+ fiul său.

25 Nadab,+ fiul lui Ieroboam, a devenit rege peste Israel în al doilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit peste Israel doi ani. 26 El a făcut ce este rău în ochii lui Iehova și a umblat pe calea tatălui său+ și în păcatul pe care tatăl său l-a comis și i-a făcut și pe israeliți să-l comită.+ 27 Baeșa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a complotat împotriva lui și Baeșa l-a lovit la Ghibeton,+ care aparținea filistenilor, în timp ce Nadab și tot Israelul asediau Ghibetonul. 28 Baeșa l-a omorât în al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a devenit rege în locul lui. 29 Imediat ce a devenit rege, a ucis toată casa lui Ieroboam. N-a lăsat în viață pe nimeni din casa lui Ieroboam; i-a nimicit pe toți, după cuvântul pe care îl spusese Iehova prin slujitorul său Ahia, șilonitul.+ 30 Aceasta s-a întâmplat din cauza păcatelor pe care Ieroboam le comisese și îi făcuse și pe israeliți să le comită și din cauză că îl insultase grav pe Iehova, Dumnezeul Israelului. 31 Celelalte fapte ale lui Nadab, tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului? 32 Și între Asa și Baeșa, regele Israelului, a fost mereu război.+

33 În al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, Baeșa, fiul lui Ahia, a devenit rege peste tot Israelul, la Tirța, și a domnit 24 de ani.+ 34 Dar el a făcut ce este rău în ochii lui Iehova+ și a umblat pe calea lui Ieroboam și în păcatul pe care acesta l-a comis și i-a făcut și pe israeliți să-l comită.+

16 Cuvântul lui Iehova împotriva lui Baeșa a venit atunci la Iehu,+ fiul lui Hanani,+ zicând: 2 „Eu te-am ridicat din țărână și te-am făcut conducător al poporului meu, Israel,+ dar tu ai umblat pe calea lui Ieroboam și ai făcut ca poporul meu, Israel, să păcătuiască, astfel că ei m-au insultat prin păcatele lor.+ 3 De aceea, îl voi mătura cu totul pe Baeșa și casa lui și voi face casa lui asemenea casei lui Ieroboam,+ fiul lui Nebat. 4 Cel din casa lui Baeșa care va muri în oraș va fi mâncat de câini, iar cel din casa lui care va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului”.

5 Celelalte fapte ale lui Baeșa, ce a făcut el, precum și realizările sale, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului? 6 Și Baeșa a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat la Tirța.+ În locul lui a devenit rege Ela, fiul său. 7 Cuvântul lui Iehova a venit împotriva lui Baeșa și a casei lui prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, atât pentru tot răul pe care l-a făcut el în ochii lui Iehova, insultându-l prin lucrarea mâinilor lui și ajungând asemenea casei lui Ieroboam, cât și pentru că l-a ucis pe Nadab.+

8 În al 26-lea an al lui Asa, regele lui Iuda, a devenit rege peste Israel, la Tirța, Ela, fiul lui Baeșa, și a domnit doi ani. 9 Slujitorul său Zimri, comandant peste jumătate dintre carele sale de război, a complotat împotriva lui. Ela era la Tirța, bând și îmbătându-se în casa lui Arța, care răspundea de casa regală din Tirța. 10 Zimri a intrat, l-a lovit+ și l-a omorât în al 27-lea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a devenit rege în locul lui. 11 Când a devenit rege, de îndată ce s-a așezat pe tronul său, a ucis toată casa lui Baeșa. N-a mai lăsat niciun bărbat*, nici dintre rudele* lui, nici dintre prietenii lui. 12 Astfel, Zimri a nimicit toată casa lui Baeșa, după cuvântul pe care Iehova îl rostise împotriva lui Baeșa prin profetul Iehu.+ 13 Aceasta s-a întâmplat din cauza tuturor păcatelor pe care Baeșa și Ela, fiul său, le comiseseră și îi făcuseră și pe israeliți să le comită, insultându-l pe Iehova, Dumnezeul Israelului, prin idolii lor fără valoare.+ 14 Celelalte fapte ale lui Ela, tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului?

15 În al 27-lea an al lui Asa, regele lui Iuda, Zimri a devenit rege și a domnit șapte zile la Tirța. Armata campase ca să lupte împotriva Ghibetonului,+ care aparținea filistenilor. 16 Atunci soldații din tabără au auzit spunându-se: „Zimri a complotat și l-a ucis pe rege”. Și, în ziua aceea, în tabără, tot Israelul l-a făcut rege peste Israel pe Omri,+ comandantul armatei. 17 Omri a urcat de la Ghibeton împreună cu tot Israelul și a asediat Tirța. 18 Când a văzut că orașul fusese cucerit, Zimri a intrat în turnul fortificat al casei* regelui, a dat foc casei în timp ce era înăuntru și a murit.+ 19 Aceasta s-a întâmplat din cauza păcatelor pe care el însuși le comisese, făcând ce este rău în ochii lui Iehova prin faptul că umblase pe calea lui Ieroboam, și din cauza păcatului pe care îi făcuse și pe israeliți să-l comită.+ 20 Celelalte fapte ale lui Zimri și complotul său nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului?

21 Atunci poporul lui Israel s-a împărțit în două. O parte din popor l-a urmat pe Tibni, fiul lui Ghinat, vrând să-l facă rege, iar cealaltă parte l-a urmat pe Omri. 22 Dar cei care îl urmau pe Omri au fost mai puternici decât cei care îl urmau pe Tibni, fiul lui Ghinat. Astfel, Tibni a murit, iar Omri a devenit rege.

23 În al 31-lea an al lui Asa, regele lui Iuda, Omri a devenit rege peste Israel și a domnit 12 ani. La Tirța a domnit șase ani. 24 El a cumpărat muntele Samaria de la Șemer cu doi talanți* de argint și a construit un oraș pe munte. A numit orașul pe care l-a construit Samaria*,+ după numele lui Șemer, proprietarul* muntelui. 25 Omri a făcut ce este rău în ochii lui Iehova și a fost mai rău decât toți cei care fuseseră înaintea lui.+ 26 A umblat pe toate căile lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și în păcatul pe care Ieroboam îi făcuse pe israeliți să-l comită, insultându-l pe Iehova, Dumnezeul Israelului, prin idolii lor fără valoare.+ 27 Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el, precum și realizările sale, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului? 28 Și Omri a adormit alături de strămoșii lui și a fost înmormântat în Samaria. În locul lui a devenit rege Ahab,+ fiul său.

29 Ahab, fiul lui Omri, a devenit rege peste Israel în al 38-lea an al lui Asa, regele lui Iuda. Și Ahab, fiul lui Omri, a domnit peste Israel, la Samaria,+ 22 de ani. 30 Ahab, fiul lui Omri, a fost mai rău în ochii lui Iehova decât toți cei care fuseseră înaintea lui.+ 31 Și, ca și cum n-ar fi fost de-ajuns că a comis aceleași păcate ca Ieroboam,+ fiul lui Nebat, a mai și luat-o de soție pe Izabela,+ fiica lui Etbaal, regele sidonienilor,+ și a început să-i slujească lui Baal+ și să se plece înaintea lui. 32 Mai mult, i-a ridicat un altar lui Baal în casa* lui Baal,+ pe care a construit-o în Samaria. 33 Ahab a făcut și stâlpul sacru*.+ Ahab a făcut mai mult rău decât toți regii Israelului care fuseseră înaintea lui, insultându-l pe Iehova, Dumnezeul Israelului.

34 În zilele sale, Hiel, din Betel, a reconstruit Ierihonul. I-a pus temelia cu prețul vieții lui Abiram, întâiul său născut, și i-a pus porțile cu prețul vieții lui Segub, fiul său cel mai mic, după cuvântul pe care îl spusese Iehova prin Iosua, fiul lui Nun.+

17 Și Ilie*,+ tișbitul, un locuitor al Galaadului,+ i-a zis lui Ahab: „Viu este Iehova, Dumnezeul Israelului, căruia îi slujesc*, că în acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât la cuvântul meu!”.+

2 Și cuvântul lui Iehova a venit la el, zicând: 3 „Pleacă de aici, îndreaptă-te spre est și ascunde-te în valea* Cherit, la est de Iordan! 4 Vei bea din pârâu, iar eu le voi porunci corbilor să-ți aducă de mâncare acolo”.+ 5 El a plecat imediat și a făcut după cuvântul lui Iehova. S-a dus și a rămas în valea* Cherit, la est de Iordan. 6 Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața și pâine și carne seara, și el bea din pârâu.+ 7 Dar, după un timp, pârâul a secat,+ fiindcă nu plouase în țară.

8 Atunci cuvântul lui Iehova a venit la el, zicând: 9 „Ridică-te, du-te la Sarepta, care ține de Sidon, și stai acolo. Iată că îi voi porunci unei văduve de acolo să-ți dea de mâncare”.+ 10 El s-a ridicat și s-a dus la Sarepta. Când a intrat pe poarta orașului, a văzut acolo o văduvă care strângea lemne. El a chemat-o și i-a zis: „Adu-mi, te rog, puțină apă ca să beau!”.+ 11 În timp ce ea se ducea să-i aducă, el i-a zis: „Adu-mi, te rog, și o bucată de pâine!”. 12 Dar ea a spus: „Viu este Iehova, Dumnezeul tău, că n-am pâine, ci doar o mână de făină în vasul cel mare și puțin ulei în vasul cel mic.+ Strâng acum câteva lemne, apoi mă voi duce acasă și voi pregăti ceva pentru mine și pentru fiul meu. Vom mânca și apoi vom muri”.

13 Atunci Ilie i-a zis: „Nu te teme! Du-te și fă cum ai zis. Dar mai întâi pregătește-mi mie o turtă mică din făina pe care o mai ai și adu-mi-o. Apoi pregătește ceva pentru tine și pentru fiul tău. 14 Căci iată ce spune Iehova, Dumnezeul Israelului: «Vasul cel mare de făină nu se va goli, iar uleiul din vasul cel mic nu se va termina până în ziua în care Iehova va da ploaie pe fața pământului»”.+ 15 Ea s-a dus și a făcut așa cum a spus Ilie. Astfel, ea, el și casa ei au avut ce să mănânce multe zile.+ 16 Vasul cel mare de făină nu s-a golit, iar uleiul din vasul cel mic nu s-a terminat, după cuvântul pe care îl spusese Iehova prin Ilie.

17 După aceste lucruri, fiul femeii, stăpâna casei, s-a îmbolnăvit, iar boala lui s-a agravat atât de mult, încât el a murit*.+ 18 Atunci ea i-a zis lui Ilie: „Ce ai cu mine*, om al adevăratului Dumnezeu? Ai venit ca să-mi amintești de păcatul meu și să-mi omori fiul?”.+ 19 Dar el i-a spus: „Dă-mi-l pe fiul tău!”. Atunci l-a luat din brațele ei și l-a dus sus, în camera de pe acoperiș unde stătea el, și l-a pus pe patul lui.+ 20 El l-a chemat pe Iehova și a zis: „O, Iehova, Dumnezeul meu,+ oare și peste văduva la care stau aduci răul, omorându-i fiul?”. 21 Apoi s-a întins peste copil de trei ori, l-a chemat pe Iehova și a zis: „O, Iehova, Dumnezeul meu, fă, te rog, ca viața* acestui copil să se întoarcă în el!”. 22 Iehova a ascultat rugămintea lui Ilie,+ iar viața* copilului s-a întors în el și el a fost din nou viu*.+ 23 Ilie a luat copilul, l-a adus din camera de pe acoperiș jos, în casă, și i l-a dat mamei lui. Și Ilie a zis: „Iată, fiul tău trăiește!”.+ 24 Atunci femeia i-a spus lui Ilie: „Acum știu că ești într-adevăr un om al lui Dumnezeu+ și cuvântul lui Iehova pe care îl spui este adevăr!”.

18 După un timp, în al treilea an,+ cuvântul lui Iehova a venit la Ilie, zicând: „Du-te și prezintă-te înaintea lui Ahab, iar eu voi da ploaie pe fața pământului!”.+ 2 Și Ilie s-a dus să se prezinte înaintea lui Ahab când era încă foamete cumplită+ în Samaria.

3 Între timp, Ahab l-a chemat pe Obadia, care răspundea de casă*. (Obadia se temea foarte mult de Iehova. 4 Când Izabela+ îi omora pe profeții lui Iehova, Obadia a luat 100 de profeți și i-a ascuns, câte 50 într-o peșteră, și le-a dat pâine și apă.) 5 Și Ahab i-a spus lui Obadia: „Mergi prin țară la toate izvoarele de apă și la toate văile*. Poate că vom găsi suficientă iarbă ca să păstrăm în viață caii și catârii și să nu ne moară toate animalele”. 6 Astfel, au împărțit între ei țara pe care aveau s-o străbată. Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe alt drum.

7 Pe când Obadia era pe drum, i-a ieșit înainte Ilie. Obadia l-a recunoscut imediat, a căzut cu fața la pământ și i-a zis: „Tu ești, domnul meu Ilie?”.+ 8 El i-a răspuns: „Eu sunt. Du-te și spune-i domnului tău: «Ilie este aici»”. 9 Dar el a zis: „Ce păcat am comis de-l dai pe slujitorul tău în mâna lui Ahab ca să mă omoare? 10 Viu este Iehova, Dumnezeul tău, că nu este națiune sau regat în care domnul meu să nu fi trimis să te caute. După ce se spunea: «Nu este aici», el punea acel regat și acea națiune să jure că nu te-au găsit.+ 11 Și acum tu zici: «Du-te și spune-i domnului tău: „Ilie este aici”». 12 Când voi pleca de la tine, spiritul lui Iehova te va duce+ într-un loc pe care eu nu-l voi ști. Și, când îl voi înștiința pe Ahab, iar el nu te va găsi, în mod sigur mă va omorî. Totuși, slujitorul tău se teme de Iehova din tinerețea lui. 13 Nu i s-a spus domnului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeții lui Iehova, cum am ascuns 100 de profeți ai lui Iehova, câte 50 într-o peșteră, și le-am dat pâine și apă?+ 14 Dar acum tu zici: «Du-te și spune-i domnului tău: „Ilie este aici”». Cu siguranță mă va omorî”. 15 Însă Ilie a zis: „Viu este Iehova al armatelor, căruia îi slujesc*, că astăzi mă voi prezenta înaintea lui”.

16 Atunci Obadia a plecat să se întâlnească cu Ahab și l-a înștiințat. Și Ahab s-a dus să se întâlnească cu Ilie.

17 Când l-a văzut pe Ilie, Ahab i-a zis: „Tu ești? Tu, acela care ai adus nenorocirea asupra Israelului?”.

18 El a răspuns: „Nu eu am adus nenorocirea asupra Israelului, ci tu și casa tatălui tău, nesocotind poruncile lui Iehova și urmându-i pe Baali.+ 19 Acum adună la mine, pe muntele Carmel,+ tot Israelul, precum și pe cei 450 de profeți ai lui Baal și pe cei 400 de profeți ai stâlpului sacru*,+ care mănâncă la masa Izabelei”. 20 Și Ahab a trimis un mesaj la toți israeliții și i-a adunat pe profeți pe muntele Carmel.

21 Atunci Ilie s-a apropiat de întregul popor și a zis: „Până când veți oscila* între două păreri?+ Dacă Iehova este adevăratul Dumnezeu, urmați-l pe el;+ dar, dacă este Baal, urmați-l pe el!”. Însă poporul nu i-a răspuns niciun cuvânt. 22 Apoi Ilie a zis poporului: „Numai eu am mai rămas dintre profeții lui Iehova,+ în timp ce profeții lui Baal sunt 450. 23 Să ni se dea acum doi tauri tineri: ei să aleagă un taur tânăr, să-l taie în bucăți și să-l pună pe lemne, dar să nu aprindă focul. Eu voi pregăti celălalt taur tânăr, îl voi pune pe lemne, dar nu voi aprinde focul. 24 Voi să chemați numele dumnezeului vostru,+ iar eu voi chema numele lui Iehova. Dumnezeul care va răspunde prin foc va arăta că el este adevăratul Dumnezeu”.+ Atunci tot poporul a răspuns: „Bine!”.

25 Și Ilie le-a zis profeților lui Baal: „Alegeți un taur tânăr și pregătiți-l voi primii, pentru că sunteți mai mulți. Apoi chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeți focul”. 26 Astfel, ei au luat taurul tânăr care le-a fost dat. L-au pregătit și au chemat numele lui Baal de dimineață până la amiază zicând: „O, Baal, răspunde-ne!”. Dar nu s-a auzit niciun glas și n-a răspuns nimeni.+ Și dansau sărind* în jurul altarului pe care îl făcuseră. 27 Pe la amiază, Ilie a început să-și bată joc de ei și a zis: „Strigați cât vă ține gura! Doar este un dumnezeu!+ Poate că este cufundat în gânduri ori s-a dus să-și facă nevoile*. Sau poate că doarme și trebuie trezit!”. 28 Ei strigau cât îi ținea gura și își făceau tăieturi cu pumnale și lănci, după obiceiul lor, până s-au umplut de sânge. 29 Amiaza a trecut și ei au delirat* până la vremea prezentării ofrandei de cereale de seară, dar nu s-a auzit niciun glas și n-a răspuns nimeni. Nimeni n-a luat aminte.+

30 În cele din urmă, Ilie a zis întregului popor: „Apropiați-vă de mine!”. Și tot poporul s-a apropiat de el. Atunci el a reparat altarul lui Iehova care fusese dărâmat.+ 31 Ilie a luat 12 pietre, după numărul triburilor fiilor lui Iacob, la care venise cuvântul lui Iehova, zicând: „Israel va fi numele tău”.+ 32 Cu aceste pietre a construit un altar+ în onoarea numelui lui Iehova. Apoi a săpat în jurul altarului un șanț care delimita o suprafață suficient de mare pentru a fi semănată cu două sea* de sămânță. 33 După aceea a aranjat lemnele, a tăiat taurul tânăr în bucăți și l-a pus pe lemne.+ Pe urmă a zis: „Umpleți patru vase mari cu apă și turnați-le peste ofranda arsă și peste lemne”. 34 Apoi a spus: „Faceți așa încă o dată”. Ei au făcut așa încă o dată. Și a mai zis o dată: „Faceți așa și a treia oară”. Ei au făcut așa și a treia oară. 35 Și apa curgea în jurul altarului; și el a umplut cu apă și șanțul.

36 Pe la vremea prezentării ofrandei de cereale de seară,+ profetul Ilie s-a apropiat și a zis: „O, Iehova, Dumnezeul lui Avraam,+ al lui Isaac+ și al lui Israel, să se știe astăzi că tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul tău și că la cuvântul tău am făcut toate aceste lucruri!+ 37 Răspunde-mi, o, Iehova! Răspunde-mi, pentru ca poporul acesta să știe că tu, Iehova, ești adevăratul Dumnezeu și că tu le întorci inima la tine!”.+

38 Atunci a căzut foc de la Iehova și a mistuit ofranda arsă,+ lemnele, pietrele și țărâna și a secat apa din șanț.+ 39 Când a văzut aceasta, tot poporul a căzut imediat cu fața la pământ și a zis: „Iehova este adevăratul Dumnezeu! Iehova este adevăratul Dumnezeu!”. 40 Atunci Ilie le-a zis: „Prindeți-i pe profeții lui Baal! Nu lăsați să scape niciunul!”. Ei i-au prins imediat, iar Ilie i-a coborât la pârâul* Chison+ și i-a omorât acolo.+

41 Apoi Ilie i-a spus lui Ahab: „Urcă, mănâncă și bea, căci se aude vuietul unei ploi mari”.+ 42 Și Ahab a urcat să mănânce și să bea. Iar Ilie a urcat în vârful Carmelului și s-a ghemuit la pământ, cu fața între genunchi.+ 43 Și i-a zis slujitorului său: „Urcă, te rog, și privește spre mare”. El a urcat, a privit și a zis: „Nu este nimic”. Ilie a spus de șapte ori: „Du-te înapoi!”. 44 A șaptea oară, slujitorul său a spus: „Iată că din mare se ridică un nor mic, ca o palmă de om”. Atunci Ilie a zis: „Du-te și spune-i lui Ahab: «Pregătește-ți carul și coboară, ca nu cumva să te oprească ploaia cea mare!»”. 45 Între timp, cerul s-a întunecat de nori, a început să bată vântul și a venit o ploaie mare.+ Ahab era în carul lui și se ducea la Izreel.+ 46 Și mâna lui Iehova a fost peste Ilie, iar el și-a înfășurat veșmântul în jurul șoldurilor* și a alergat înaintea lui Ahab până la Izreel.

19 Ahab+ i-a povestit Izabelei+ tot ce făcuse Ilie și cum îi omorâse cu sabia pe toți profeții.+ 2 Atunci Izabela a trimis un mesager la Ilie să-i spună: „Așa să-mi facă dumnezeii, ba chiar mai rău, dacă mâine, pe vremea aceasta, nu-ți voi face ce le-ai făcut tu fiecăruia* dintre ei!”. 3 Atunci lui Ilie i s-a făcut frică. De aceea, el s-a ridicat și a fugit ca să-și scape viața*.+ A ajuns la Beer-Șeba,+ care ține de Iuda,+ și l-a lăsat acolo pe slujitorul său. 4 Apoi a mers în pustiu cale de o zi și, ajungând la o tufă de grozamă, s-a așezat sub ea și a cerut să moară*. El a zis: „Destul! Acum, o, Iehova, ia-mi viața*,+ căci nu sunt mai bun decât strămoșii mei!”.

5 Apoi s-a culcat și a adormit sub tufa de grozamă. Dar deodată un înger l-a atins+ și i-a zis: „Scoală-te și mănâncă!”.+ 6 El s-a uitat și a văzut la capul lui o turtă pe niște pietre încinse și un urcior cu apă. A mâncat și a băut, apoi s-a culcat din nou. 7 Mai târziu, îngerul lui Iehova a venit a doua oară, l-a atins și a zis: „Scoală-te și mănâncă, fiindcă drumul va fi prea lung pentru tine!”. 8 El s-a sculat, a mâncat și a băut, iar cu puterea pe care i-a dat-o acea mâncare a mers 40 de zile și 40 de nopți până a ajuns la Horeb, muntele adevăratului Dumnezeu.+

9 A intrat într-o peșteră+ și a înnoptat acolo. Și iată, cuvântul lui Iehova a venit la el și i-a zis: „Ce faci aici, Ilie?”. 10 El a răspuns: „Am fost plin de zel pentru Iehova, Dumnezeul armatelor,+ căci israeliții au părăsit legământul tău,+ au dărâmat altarele tale, i-au omorât cu sabia pe profeții tăi+ și numai eu am mai rămas. Acum ei caută să-mi ia viața*”.+ 11 Dar El a zis: „Du-te afară și stai pe munte înaintea lui Iehova”. Și iată că Iehova trecea+ și un vânt mare și puternic despica munții și sfărâma stâncile înaintea lui Iehova,+ dar Iehova nu era în vântul acela. După vânt a fost un cutremur,+ dar Iehova nu era în cutremurul acela. 12 După cutremur a fost un foc,+ dar Iehova nu era în focul acela. Și după foc s-a auzit un glas liniștit și domol.+ 13 Când Ilie l-a auzit, și-a acoperit fața cu veșmântul său de profet,+ a ieșit și a stat la intrarea peșterii. Atunci un glas l-a întrebat: „Ce faci aici, Ilie?”. 14 El a răspuns: „Am fost plin de zel pentru Iehova, Dumnezeul armatelor, căci israeliții au părăsit legământul tău,+ au dărâmat altarele tale, i-au omorât cu sabia pe profeții tăi și numai eu am mai rămas. Acum ei caută să-mi ia viața*”.+

15 Iehova i-a zis: „Întoarce-te și du-te în pustiul Damascului. Când vei ajunge acolo, să-l ungi pe Hazael+ rege peste Siria. 16 Și să-l ungi pe Iehu,+ nepotul lui Nimși, rege peste Israel și să-l ungi pe Elisei*, fiul lui Șafat, din Abel-Mehola, profet în locul tău.+ 17 Pe cel care va scăpa de sabia lui Hazael+ îl va omorî Iehu,+ iar pe cel care va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî Elisei.+ 18 Și am păstrat în Israel 7 000 de bărbați,+ toți cei ai căror genunchi nu s-au plecat înaintea lui Baal+ și ale căror guri nu l-au sărutat”.+

19 Atunci el a plecat de acolo și l-a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, în timp ce acesta ara cu 12 perechi de tauri înaintea lui, iar el era cu a 12-a pereche. Ilie s-a apropiat de el și și-a aruncat veșmântul de profet+ peste el. 20 Atunci el a lăsat taurii, a alergat după Ilie și a zis: „Lasă-mă, te rog, să-mi sărut tatăl și mama și apoi te voi urma!”. Ilie i-a spus: „Du-te, întoarce-te, căci ce am făcut eu ca să te opresc?”. 21 Și el s-a întors, a luat o pereche de tauri și i-a sacrificat, iar cu lemnul de la plugul și de la jugul taurilor a fiert carnea lor, le-a dat-o oamenilor și ei au mâncat. Apoi s-a ridicat, l-a urmat pe Ilie și a început să-i slujească.+

20 Ben-Hadad,+ regele Siriei,+ și-a adunat toată armata și cu el mai erau 32 de regi cu caii și carele lor. El a urcat, a asediat+ Samaria+ și a luptat împotriva ei. 2 A trimis mesageri la Ahab,+ regele Israelului, în oraș, și i-a zis: „Iată ce spune Ben-Hadad: 3 «Argintul și aurul tău sunt ale mele și, la fel, soțiile tale cele mai frumoase și fiii tăi cei mai frumoși»”. 4 Regele Israelului a răspuns: „După cuvântul tău, domnul și regele meu, sunt al tău cu tot ce am”.+

5 Mai târziu, mesagerii s-au întors și au zis: „Iată ce spune Ben-Hadad: «Ți-am trimis acest mesaj: „Argintul și aurul tău, soțiile tale și fiii tăi mi-i vei da mie”. 6 Dar mâine, cam pe vremea aceasta, îi voi trimite pe slujitorii mei la tine și ei vor căuta cu atenție prin casa ta și prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe toate lucrurile tale de valoare și le vor lua»”.

7 Atunci regele Israelului i-a chemat pe toți bătrânii țării și a zis: „Luați seama, vă rog, și vedeți că acest om este hotărât să aducă nenorocirea, căci deja mi-a cerut soțiile și fiii, argintul și aurul, iar eu nu l-am refuzat”. 8 Atunci toți bătrânii și tot poporul i-au zis: „Nu asculta și nu accepta!”. 9 Astfel, el le-a zis mesagerilor lui Ben-Hadad: „Spuneți-i domnului și regelui meu: «Voi face tot ce i-ai cerut prima oară slujitorului tău, dar lucrul acesta nu-l pot face»”. Mesagerii au plecat și i-au dus răspunsul.

10 Atunci Ben-Hadad i-a trimis următorul mesaj: „Așa să-mi facă dumnezeii, ba chiar mai rău, dacă țărâna din Samaria va fi de-ajuns ca să umplu mâna fiecărui om care mă urmează!”. 11 Regele Israelului a răspuns: „Spuneți-i: «Acela care-și pune armura să nu se laude ca acela care și-o dă jos»”.+ 12 Când Ben-Hadad a auzit răspunsul acesta, în timp ce el și regii beau în corturile* lor, le-a spus slujitorilor lui: „Pregătiți-vă de atac!”. Ei s-au pregătit deci să atace orașul.

13 Dar un profet s-a apropiat de Ahab,+ regele Israelului, și a zis: „Așa spune Iehova: «Ai văzut toată această mulțime mare? Iată că o voi da astăzi în mâna ta și atunci vei ști că eu sunt Iehova»”.+ 14 Ahab a întrebat: „Prin cine?”. Iar el a răspuns: „Așa spune Iehova: «Prin slujitorii prinților peste provincii*»”. Și el a întrebat: „Cine va începe lupta?”, iar el a spus: „Tu!”.

15 Atunci Ahab i-a numărat pe slujitorii prinților peste provincii și erau 232. După aceea i-a numărat pe toți bărbații israeliți: 7 000. 16 Ei au ieșit la amiază, când Ben-Hadad bea și se îmbăta în corturi* împreună cu cei 32 de regi care îl ajutau. 17 Slujitorii prinților peste provincii au ieșit primii. Atunci Ben-Hadad a trimis niște oameni în cercetare, iar aceștia l-au înștiințat: „Au ieșit niște oameni din Samaria”. 18 El a zis: „Dacă au ieșit pentru pace, prindeți-i de vii, iar dacă au ieșit pentru luptă, tot de vii să-i prindeți!”. 19 Dar, când aceștia, adică slujitorii prinților peste provincii și armata care îi urma, au ieșit din oraș, 20 fiecare l-a lovit pe adversarul său. Atunci sirienii au luat-o la fugă,+ iar Israelul i-a urmărit. Dar Ben-Hadad, regele Siriei, a scăpat cu unii dintre călăreți, fugind pe un cal. 21 Însă regele Israelului a ieșit și a lovit caii și carele, provocându-le sirienilor o mare înfrângere*.

22 Mai târziu, profetul+ s-a apropiat de regele Israelului și i-a zis: „Du-te, întărește-te și gândește-te ce vei face,+ căci, la începutul anului următor*, regele Siriei va urca împotriva ta”.+

23 Slujitorii regelui Siriei i-au zis acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munților. De aceea au fost mai puternici decât noi. Dar, dacă vom lupta împotriva lor la șes, vom fi noi mai puternici decât ei. 24 De asemenea, fă lucrul acesta: Înlocuiește regii+ cu guvernatori care să conducă poporul în luptă. 25 Apoi strânge* o armată la fel de mare ca armata pe care ai pierdut-o, cu același număr de cai și de care. Să luptăm împotriva lor la șes și, cu siguranță, vom fi mai puternici decât ei”. El a ascultat deci sfatul lor și a făcut așa.

26 La începutul anului*, Ben-Hadad i-a mobilizat pe sirieni și a urcat la Afec+ pentru a lupta împotriva Israelului. 27 Israeliții au fost și ei mobilizați și li s-au dat provizii. Apoi au ieșit în întâmpinarea lor. Când și-au așezat tabăra în fața lor, israeliții erau ca două turme mici de capre, în timp ce sirienii umpleau țara.+ 28 Atunci omul adevăratului Dumnezeu s-a apropiat de regele Israelului și i-a zis: „Iată ce spune Iehova: «Pentru că sirienii au zis: „Iehova este un Dumnezeu al munților și nu un Dumnezeu al câmpiilor”, voi da toată această mare mulțime în mâna ta+ și veți ști că eu sunt Iehova»”.+

29 Ei au rămas în tabără șapte zile, unii în fața altora, iar în a șaptea zi a început lupta. Israeliții au ucis 100 000 de pedeștri sirieni într-o singură zi. 30 Ceilalți au fugit la Afec,+ în oraș. Dar zidul a căzut peste 27 000 de oameni dintre cei rămași. Ben-Hadad a fugit și el, a intrat în oraș și s-a ascuns într-o încăpere dosnică a unei case.

31 Slujitorii lui i-au spus: „Iată, am auzit că regii casei lui Israel sunt îndurători*. Lasă-ne, te rugăm, să ne punem pânză de sac pe șolduri și funii pe cap și să ne ducem la regele Israelului! Poate că îți va cruța viața*”.+ 32 Așadar, ei și-au pus pânză de sac în jurul șoldurilor și funii pe cap, s-au dus la regele Israelului și au zis: „Slujitorul tău Ben-Hadad spune: «Te rog, cruță-mi viața*!»”. El a spus: „Mai este în viață? Este fratele meu!”. 33 Oamenii au luat aceasta ca pe un semn bun, l-au crezut imediat și au zis: „Ben-Hadad este fratele tău!”. El a spus: „Duceți-vă și aduceți-l!”. Ben-Hadad a ieșit la el, iar el l-a urcat în carul său.

34 Atunci Ben-Hadad i-a spus: „Voi da înapoi orașele pe care tatăl meu le-a luat de la tatăl tău, iar tu poți să-ți faci piețe* în Damasc, așa cum și-a făcut tatăl meu în Samaria”.

Ahab a răspuns: „În baza acestei înțelegeri*, îți voi da drumul”.

A încheiat deci o înțelegere cu el și i-a dat drumul.

35 La cuvântul lui Iehova, unul dintre fiii profeților*+ i-a zis celui de lângă el: „Lovește-mă, te rog!”. Dar omul n-a vrut să-l lovească. 36 Atunci el i-a spus: „Pentru că n-ai ascultat de glasul lui Iehova, îndată ce vei pleca de la mine, te va omorî un leu”. După ce a plecat de la el, i-a ieșit în cale un leu și l-a omorât.

37 Apoi a întâlnit un alt om și a zis: „Lovește-mă, te rog!”. Și omul acela l-a lovit și l-a rănit.

38 Atunci profetul s-a dus și l-a așteptat pe rege la marginea drumului. Și-a pus un bandaj pe ochi ca să nu fie recunoscut. 39 Când a trecut regele, a strigat către rege: „Slujitorul tău era în mijlocul luptei. Și un bărbat a venit la mine cu un prizonier și a spus: «Păzește-l pe omul acesta. Dacă va dispărea, atunci vei plăti cu viața ta pentru viața lui*+ sau vei da un talant* de argint». 40 Și, în timp ce slujitorul tău se ocupa cu alte lucruri, omul acela a dispărut”. Regele Israelului i-a spus: „Aceasta îți va fi judecata! Tu însuți ai hotărât-o!”. 41 Atunci el și-a scos imediat bandajul de pe ochi, iar regele Israelului l-a recunoscut ca fiind unul dintre profeți.+ 42 Profetul i-a zis: „Iată ce spune Iehova: «Pentru că ai lăsat să-ți scape din mână omul despre care am spus că trebuie să fie omorât,+ vei plăti cu viața ta pentru viața lui*+ și cu poporul tău pentru poporul lui»”.+ 43 Atunci regele Israelului s-a dus acasă, la Samaria,+ posomorât și abătut.

21 După aceste lucruri, iată ce s-a întâmplat: Nabot, izreelitul, avea o vie în Izreel,+ lângă palatul lui Ahab, regele Samariei. 2 Ahab i-a zis lui Nabot: „Dă-mi via ta ca să-mi fac din ea o grădină de legume, pentru că este aproape de casa mea. Și îți voi da în schimb o vie mai bună decât ea. Sau, dacă ți se pare mai bine, îți voi da valoarea ei în bani”. 3 Dar Nabot i-a zis lui Ahab: „Judecând din punctul de vedere al lui Iehova, departe de mine gândul să-ți dau moștenirea strămoșilor mei!”.+ 4 Atunci Ahab a intrat în casa lui, posomorât și abătut din cauza răspunsului pe care i-l dăduse Nabot, izreelitul, când a zis: „Nu-ți voi da moștenirea strămoșilor mei”. S-a culcat în patul lui, s-a întors cu fața la perete și n-a vrut să mănânce.

5 Izabela,+ soția lui, a intrat la el și l-a întrebat: „De ce ești* trist și nu vrei să mănânci?”. 6 El i-a răspuns: „Pentru că i-am zis lui Nabot, izreelitul: «Dă-mi via ta pe bani. Sau, dacă ți se pare mai bine, îți voi da altă vie în locul ei». Dar el a zis: «Nu-ți voi da via mea»”. 7 Izabela, soția lui, i-a spus: „Nu ești tu rege în Israel? Scoală-te, mănâncă și inima să-ți fie veselă. Eu însămi îți voi da via lui Nabot, izreelitul”.+ 8 Astfel, ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab și le-a sigilat cu sigiliul lui,+ apoi a trimis scrisorile la bătrânii+ și la nobilii care locuiau în orașul lui Nabot. 9 În aceste scrisori a scris: „Anunțați un post și puneți-l pe Nabot să stea înaintea poporului. 10 Și puneți în fața lui doi oameni netrebnici, care să depună mărturie împotriva lui+ și să zică: «I-ai blestemat pe Dumnezeu și pe rege!».+ Apoi scoateți-l afară și omorâți-l cu pietre”.+

11 Oamenii din orașul lui, bătrânii și nobilii care locuiau în orașul lui, au făcut așa cum scria în scrisorile pe care le trimisese Izabela. 12 Au anunțat un post și l-au pus pe Nabot să stea înaintea poporului. 13 Atunci doi oameni netrebnici au venit și s-au așezat în fața lui. Și au început să depună mărturie împotriva lui Nabot în fața poporului zicând: „Nabot i-a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!”.+ Apoi l-au scos la marginea orașului și l-au omorât cu pietre.+ 14 Și au trimis să i se spună Izabelei: „Nabot a fost omorât cu pietre”.+

15 Când a auzit că Nabot fusese omorât cu pietre, Izabela i-a spus lui Ahab: „Ridică-te și ia în stăpânire via lui Nabot, izreelitul,+ pe care n-a vrut să ți-o dea pe bani, căci Nabot nu mai este în viață. A murit”. 16 Când a auzit că Nabot murise, Ahab s-a ridicat și a coborât la via lui Nabot, izreelitul, ca s-o ia în stăpânire.

17 Dar cuvântul lui Iehova a venit la Ilie,+ tișbitul, zicând: 18 „Ridică-te și coboară ca să-l întâlnești pe Ahab, regele Israelului, care domnește în Samaria.+ Iată că este în via lui Nabot; s-a dus s-o ia în stăpânire. 19 Să-i zici: «Iată ce spune Iehova: „Ai ucis un om+ și i-ai și luat proprietatea*?”».+ Apoi să-i zici: «Iată ce spune Iehova: „În locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, acolo vor linge câinii și sângele tău!”»”.+

20 Ahab i-a zis lui Ilie: „M-ai găsit, dușmanule!”.+ El a spus: „Te-am găsit. Dumnezeu a zis: «Pentru că ești hotărât* să faci ce este rău în ochii lui Iehova,+ 21 iată că aduc nenorocirea asupra ta și te voi mătura cu totul. Îl voi nimici pe orice bărbat* din casa lui Ahab,+ chiar și pe cel neputincios și slab din Israel.+ 22 Îți voi face casa asemenea casei lui Ieroboam,+ fiul lui Nebat, și asemenea casei lui Baeșa,+ fiul lui Ahia, pentru că m-ai provocat la mânie și ai făcut Israelul să păcătuiască». 23 De asemenea, cu privire la Izabela, Iehova a zis: «Câinii o vor mânca pe Izabela pe terenul din Izreel.+ 24 Cel din casa lui Ahab care va muri în oraș va fi mâncat de câini, iar cel care va muri pe câmp va fi mâncat de păsările cerului.+ 25 Într-adevăr, nu a mai fost nimeni atât de hotărât* să facă ce este rău în ochii lui Iehova ca Ahab,+ care a fost instigat de Izabela, soția lui.+ 26 El s-a purtat în modul cel mai detestabil, umblând după idoli dezgustători*, așa cum făcuseră amoriții, pe care Iehova i-a alungat dinaintea israeliților»”.+

27 Când a auzit aceste cuvinte, Ahab și-a sfâșiat veșmintele și și-a pus o pânză de sac pe corp. Și postea, se culca în pânză de sac și umbla abătut. 28 Cuvântul lui Iehova a venit apoi la Ilie, tișbitul, zicând: 29 „Ai văzut cum s-a umilit Ahab înaintea mea?+ Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieții lui. Voi aduce nenorocirea peste casa lui în zilele fiului său”.+

22 Trei ani n-a fost război între Siria și Israel. 2 În al treilea an, Iosafat,+ regele lui Iuda, a coborât la regele Israelului.+ 3 Atunci regele Israelului le-a zis slujitorilor săi: „Știți că Ramot-Galaadul+ este al nostru. Și totuși noi nu facem nimic ca să-l luăm înapoi de la regele Siriei”. 4 Apoi i-a zis lui Iosafat: „Mergi cu mine la luptă la Ramot-Galaad?”. Iosafat i-a răspuns regelui Israelului: „Eu sunt ca tine. Poporul meu este ca poporul tău. Caii mei sunt ca ai tăi”.+

5 Dar Iosafat i-a spus regelui Israelului: „Mai întâi întreabă,+ te rog, care este cuvântul lui Iehova”.+ 6 Astfel, regele Israelului i-a adunat pe profeți, cam 400 de bărbați, și le-a zis: „Să merg la război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?”. Ei au spus: „Urcă și Iehova îl va da în mâna regelui!”.

7 Atunci Iosafat a zis: „Nu este aici niciun profet al lui Iehova? Să întrebăm și prin el”.+ 8 Regele Israelului i-a spus lui Iosafat: „Mai este un om prin care îl putem întreba pe Iehova,+ dar îl urăsc,+ fiindcă mie nu-mi profețește niciodată de bine, ci numai de rău.+ Este Micaia, fiul lui Imla”. Totuși, Iosafat a zis: „Să nu spună regele așa ceva!”.

9 Atunci regele Israelului a chemat un demnitar de la curte și i-a zis: „Adu-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!”.+ 10 Regele Israelului și Iosafat, regele lui Iuda, stăteau fiecare pe tronul lui, îmbrăcați în veșminte regale, în aria de treierat de la intrarea porții Samariei, și toți profeții profețeau înaintea lor.+ 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, și-a făcut niște coarne de fier și a zis: „Iată ce spune Iehova: «Cu acestea îi vei împunge pe sirieni până îi vei nimici»”. 12 Și toți ceilalți profeți profețeau la fel zicând: „Urcă la Ramot-Galaad și vei învinge! Iehova îl va da în mâna regelui”.

13 Și mesagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a zis: „Iată că toți profeții i-au vorbit de bine regelui. Să fie, te rog, și cuvântul tău asemenea cuvintelor lor și să vorbești de bine!”.+ 14 Dar Micaia a zis: „Viu este Iehova că voi vorbi ce îmi va spune Iehova!”. 15 Apoi el a venit la rege, iar regele l-a întrebat: „Micaia, să mergem la război împotriva Ramot-Galaadului sau nu?”. Îndată, el i-a răspuns: „Urcă și vei învinge! Iehova îl va da în mâna regelui”. 16 Dar regele i-a zis: „De câte ori să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în numele lui Iehova?”. 17 Atunci el a spus: „Îi văd pe toți israeliții împrăștiați pe munți,+ ca niște oi fără păstor! Iehova a zis: «Aceștia n-au stăpân. Să se întoarcă fiecare în pace la casa lui»”.

18 Atunci regele Israelului i-a zis lui Iosafat: „Nu ți-am spus eu că mie nu-mi va profeți de bine, ci numai de rău?”.+

19 Apoi Micaia a zis: „Ascultă deci cuvântul lui Iehova: L-am văzut pe Iehova stând pe tronul său+ și toată armata cerurilor stând lângă el, la dreapta și la stânga lui.+ 20 Și Iehova a zis: «Cine-l va amăgi pe Ahab, ca să urce și să cadă la Ramot-Galaad?». Și unul zicea într-un fel, iar altul zicea în alt fel. 21 Atunci un spirit*+ a ieșit, a stat înaintea lui Iehova și a spus: «Eu îl voi amăgi». Iehova l-a întrebat: «Cum?». 22 El a răspuns: «Voi ieși și voi fi un spirit de amăgire în gura tuturor profeților lui».+ Atunci El a zis: «Îl vei amăgi, da, vei reuși. Du-te și fă așa!». 23 Și acum, Iehova a pus un spirit de amăgire în gura tuturor acestor profeți ai tăi,+ dar Iehova a hotărât ca asupra ta să se abată nenorocirea”.+

24 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz și a zis: „Pe ce drum a plecat spiritul lui Iehova de la mine ca să-ți vorbească?”.+ 25 Micaia a răspuns: „Iată că ai să vezi pe ce drum în ziua când vei intra să te ascunzi în camera cea mai retrasă!”. 26 Atunci regele Israelului a zis: „Ia-l pe Micaia și du-l la Amon, căpetenia orașului, și la Ioaș, fiul regelui. 27 Să le zici: «Iată ce spune regele: „Aruncați-l pe acest om în închisoare+ și dați-i o porție mică de pâine și de apă până mă voi întoarce în pace”»”. 28 Dar Micaia a zis: „Dacă te vei întoarce în pace, atunci Iehova nu mi-a vorbit”.+ Și a adăugat: „Luați aminte, voi, toate popoarele!”.

29 Regele Israelului și Iosafat, regele lui Iuda, au urcat la Ramot-Galaad.+ 30 Regele Israelului i-a zis lui Iosafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă, dar tu pune-ți veșmintele regale”. Astfel, regele Israelului s-a deghizat+ și a intrat în luptă. 31 Regele Siriei le poruncise celor 32 de comandanți ai carelor lui:+ „Să nu luptați cu nimeni, nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele Israelului”. 32 Când comandanții carelor l-au văzut pe Iosafat, și-au zis: „Cu siguranță este regele Israelului!”. S-au îndreptat deci spre el ca să-l atace. Atunci Iosafat a strigat după ajutor. 33 Când comandanții carelor au văzut că nu era regele Israelului, s-au întors și nu l-au mai urmărit.

34 Dar un om a tras cu arcul la întâmplare și l-a lovit pe regele Israelului la o îmbinare a cămășii de zale. Atunci regele i-a zis conducătorului carului său: „Întoarce și scoate-mă din luptă*, căci sunt grav rănit”.+ 35 Lupta a fost crâncenă în ziua aceea și regele a trebuit să fie sprijinit ca să stea în picioare în car, în fața sirienilor. Sângele de la rană a curs în carul de război, iar seara el a murit.+ 36 Pe la apusul soarelui, un strigăt a răsunat în tabără: „Fiecare în orașul lui! Fiecare la pământul lui!”.+ 37 Regele a murit și a fost adus la Samaria. Și regele a fost înmormântat în Samaria. 38 Când au spălat carul de război la bazinul Samariei, câinii i-au lins sângele și prostituatele s-au scăldat acolo*, după cuvântul pe care îl spusese Iehova.+

39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa* de fildeș+ pe care a construit-o și toate orașele pe care le-a construit, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor Israelului? 40 Și Ahab a adormit alături de strămoșii lui,+ iar în locul lui a devenit rege Ahazia,+ fiul său.

41 Iosafat,+ fiul lui Asa, devenise rege peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele Israelului. 42 Iosafat avea 35 de ani când a devenit rege și a domnit 25 de ani la Ierusalim. Mama lui se numea Azuba și era fiica lui Șilhi. 43 El a umblat întru totul pe calea lui Asa,+ tatăl său. Nu s-a abătut de la ea și a făcut ce este drept în ochii lui Iehova.+ Totuși, locurile înalte n-au fost înlăturate, iar poporul încă aducea jertfe și făcea să se înalțe fum de jertfă pe locurile înalte.+ 44 Iosafat a păstrat relații pașnice cu regele Israelului.+ 45 Celelalte fapte ale lui Iosafat, realizările sale și războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile regilor lui Iuda? 46 De asemenea, el i-a îndepărtat din țară pe prostituații sacri+ care rămăseseră în zilele tatălui său, Asa.+

47 În acea perioadă, în Edom nu era rege;+ în loc de rege era un administrator.+

48 Iosafat a făcut și corăbii de Tarsis* ca să meargă în Ofir după aur,+ dar n-au mai mers deoarece corăbiile au fost grav avariate la Ețion-Gheber.+ 49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iosafat: „Slujitorii mei să meargă cu slujitorii tăi în corăbii”, dar Iosafat n-a vrut.

50 Și Iosafat a adormit alături de strămoșii săi+ și a fost înmormântat alături de strămoșii săi, în Cetatea lui David, strămoșul său. În locul lui a devenit rege Ioram,+ fiul său.

51 Ahazia,+ fiul lui Ahab, a devenit rege peste Israel, la Samaria, în al 17-lea an al lui Iosafat, regele lui Iuda, și a domnit peste Israel doi ani. 52 El a făcut ce este rău în ochii lui Iehova și a umblat pe calea tatălui său+ și a mamei sale+ și pe calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care îi făcuse pe israeliți să păcătuiască.+ 53 I-a slujit lui Baal+ și s-a plecat înaintea lui și l-a insultat pe Iehova, Dumnezeul Israelului,+ întocmai cum făcuse tatăl său.