EXODUL

1 Și acestea sunt numele fiilor lui Israel care s-au dus în Egipt împreună cu Iacob, fiecare bărbat cu cei din casa lui:+ 2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda,+ 3 Isahar, Zabulon și Beniamin, 4 Dan și Neftali, Gad și Așer.+ 5 Toți cei* care i s-au născut lui Iacob* erau 70* la număr. Iosif era deja în Egipt.+ 6 În cele din urmă, Iosif a murit+ și, la fel, toți frații lui și toată generația aceea. 7 Israeliții* au început să crească mult la număr. Ei se înmulțeau foarte repede și deveneau tot mai puternici, astfel că au umplut ținutul.+

8 După un timp, peste Egipt s-a ridicat alt rege, care nu-l cunoscuse pe Iosif. 9 El a spus poporului său: „Iată că poporul lui Israel este mai numeros și mai puternic decât noi.+ 10 Să ne purtăm cu viclenie față de ei. Altfel, vor continua să se înmulțească și, dacă va izbucni un război, se vor alia cu dușmanii noștri, vor lupta împotriva noastră și vor pleca din țară”.

11 Astfel, au pus peste ei responsabili cu munca forțată* ca să-i asuprească prin munci grele;+ și ei au construit pentru faraon orașele-depozit Pitom și Ramses.+ 12 Dar, cu cât îi asupreau mai mult, cu atât se înmulțeau și se răspândeau mai mult, astfel că egiptenii au fost cuprinși de groază din cauza israeliților.+ 13 De aceea, egiptenii i-au făcut pe israeliți sclavi și i-au tratat cu multă asprime.+ 14 Ei le-au făcut viața amară punându-i la munci grele: îi forțau să facă mortar de argilă și cărămizi, precum și tot felul de munci pe câmp. Da, îi obligau să muncească din greu în condiții aspre și să facă tot felul de munci de sclav.+

15 Mai târziu, regele Egiptului a vorbit cu două moașe evreice, care se numeau Șifra și Pua. 16 El le-a zis: „Când le ajutați pe evreice să nască,+ atunci când sunt pe scaunul de naștere, să omorâți copilul dacă este băiat; dar, dacă este fată, să o lăsați să trăiască”. 17 Însă moașele s-au temut de adevăratul Dumnezeu și n-au făcut ce le-a spus regele Egiptului, ci i-au lăsat pe băieți în viață.+ 18 După un timp, regele Egiptului le-a chemat pe moașe și le-a zis: „De ce i-ați lăsat pe băieți în viață?”. 19 Moașele i-au spus faraonului: „Evreicele nu sunt ca egiptencele. Ele sunt viguroase și nasc înainte ca moașa să ajungă la ele”.

20 De aceea, Dumnezeu le-a binecuvântat pe moașe, iar poporul creștea la număr și devenea tot mai puternic. 21 Și, pentru că moașele se temuseră de adevăratul Dumnezeu, el le-a dat mai târziu familii. 22 În cele din urmă, faraonul a poruncit întregului său popor: „Pe toți băieții evrei nou-născuți să-i aruncați în Nil, dar pe fete să le lăsați în viață”.+

2 În acel timp, un bărbat din casa lui Levi s-a căsătorit cu o fiică a lui Levi.+ 2 Femeia a rămas însărcinată și a născut un fiu. Văzând cât era de frumos, l-a ținut ascuns trei luni.+ 3 Când n-a mai putut să-l ascundă,+ a luat un coș* de papirus, l-a căptușit cu bitum și cu smoală, a așezat copilul în el și l-a pus între trestiile de pe malul Nilului. 4 Dar sora+ copilului stătea la o oarecare distanță ca să vadă ce se va întâmpla cu el.

5 Și fiica faraonului a coborât să se scalde în Nil, iar slujitoarele ei mergeau pe malul Nilului. Ea a văzut coșul în mijlocul trestiilor și a trimis-o imediat pe sclava ei să-l ia.+ 6 Când l-a deschis, a văzut copilul; era un băiețel care plângea. I s-a făcut milă de el și a zis: „Este un copil al evreilor”. 7 Atunci sora lui i-a spus fiicei faraonului: „Să mă duc să chem o doică dintre evreice ca să alăpteze copilul?”. 8 Fiica faraonului i-a zis: „Du-te!”. Fata s-a dus imediat și a chemat-o pe mama copilului.+ 9 Atunci fiica faraonului i-a zis: „Ia copilul la tine, alăptează-l și îți voi plăti”. Așadar, femeia a luat copilul și l-a alăptat. 10 Când copilul a mai crescut, ea i l-a dus fiicei faraonului. El a devenit fiul ei,+ iar ea i-a pus numele Moise*, zicând: „Fiindcă l-am scos din apă”.+

11 Când a devenit adult*, Moise s-a dus la frații lui ca să vadă cât de împovărătoare era munca lor;+ și a văzut un egiptean care îl lovea pe un evreu, pe unul dintre frații lui. 12 S-a uitat în jur și, văzând că nu era nimeni, l-a omorât pe egiptean și l-a ascuns în nisip.+

13 În ziua următoare s-a dus din nou la ei și a văzut că doi evrei se băteau. Atunci i-a spus celui care nu avea dreptate: „De ce-l lovești pe fratele tău?”.+ 14 El i-a răspuns: „Cine te-a pus pe tine prinț și judecător peste noi? Ai de gând să mă omori și pe mine, așa cum l-ai omorât pe egiptean?”.+ Lui Moise i s-a făcut frică și și-a zis: „În mod sigur se știe ce am făcut!”.

15 Faraonul a auzit ce s-a întâmplat și a vrut să-l omoare pe Moise. Dar Moise a fugit de faraon în țara Madianului.+ Acolo s-a așezat lângă o fântână. 16 Preotul Madianului+ avea șapte fiice. Ele au venit să scoată apă și să umple jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17 Dar, așa cum se întâmpla de obicei, au venit păstorii și le-au alungat. Atunci Moise s-a ridicat, le-a venit în ajutor femeilor* și le-a adăpat turma. 18 Când ele s-au întors acasă la tatăl lor, Reuel*,+ acesta a întrebat: „Cum de v-ați întors așa de repede azi?”. 19 Ele au răspuns: „Un egiptean+ ne-a scăpat de păstori și chiar a scos apă și ne-a adăpat turma”. 20 El le-a spus fiicelor lui: „Dar unde este omul acela? De ce l-ați lăsat acolo? Chemați-l să mănânce cu noi”. 21 După aceea, Moise a fost de acord să rămână în casa acestui om, iar el i-a dat-o în căsătorie lui Moise pe Sefora,+ fiica lui. 22 Mai târziu, ea a născut un fiu, iar Moise i-a pus numele Gherșom*,+ pentru că a zis: „Am ajuns locuitor străin într-o țară străină”.+

23 După mai mult timp*, regele Egiptului a murit,+ dar israeliții au continuat să geamă și să strige din cauza sclaviei, iar strigătul lor de ajutor se înălța până la adevăratul Dumnezeu.+ 24 Dumnezeu a auzit gemetele lor+ și Dumnezeu și-a adus aminte de* legământul său cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob.+ 25 Astfel, Dumnezeu și-a îndreptat atenția spre israeliți și a văzut suferința lor.

3 Și Moise păștea turma socrului său, Ietro,+ preotul Madianului. Odată, în timp ce mâna turma spre vestul pustiului, a ajuns la muntele adevăratului Dumnezeu, la Horeb.+ 2 Atunci îngerul lui Iehova i s-a arătat într-o flacără de foc, în mijlocul unei tufe de mărăcini.+ Moise s-a uitat la tufa de mărăcini și a văzut că aceasta ardea, dar nu se mistuia. 3 Și Moise a zis: „Mă duc mai aproape să mă uit la acest lucru neobișnuit și să văd de ce nu se mistuie tufa de mărăcini”. 4 Când Iehova a văzut că el s-a dus să se uite, l-a chemat din tufa de mărăcini: „Moise! Moise!”, iar el a răspuns: „Iată-mă!”. 5 Și El a spus: „Nu veni mai aproape! Scoate-ți sandalele din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt!”.

6 El a mai zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam,+ Dumnezeul lui Isaac+ și Dumnezeul lui Iacob”.+ Atunci Moise și-a ascuns fața, fiindcă se temea să-l privească pe adevăratul Dumnezeu. 7 Și Iehova a mai spus: „Am văzut asuprirea poporului meu, care este în Egipt, și am auzit cum strigă din cauza celor ce îi obligă să muncească; cunosc bine suferințele pe care le îndură.+ 8 Voi coborî* să-i eliberez din mâna egiptenilor+ și să-i duc din țara aceea într-o țară bună și întinsă, într-o țară în care curge lapte și miere,+ unde locuiesc canaaniții, hetiții, amoriții, fereziții, heviții și iebusiții.+ 9 Într-adevăr, strigătul poporului lui Israel a ajuns până la mine și am văzut cum îi asupresc egiptenii.+ 10 Acum, te voi trimite la faraon și îi vei scoate din Egipt pe israeliți, poporul meu”.+

11 Dar Moise i-a zis adevăratului Dumnezeu: „Cine sunt eu ca să mă duc la faraon și să-i scot pe israeliți din Egipt?”. 12 El a zis: „Eu voi fi cu tine+ și acesta va fi pentru tine semnul că eu te-am trimis: După ce vei scoate poporul din Egipt, îi veți sluji* adevăratului Dumnezeu pe muntele acesta”.+

13 Dar Moise i-a spus adevăratului Dumnezeu: „Dacă mă duc la israeliți și le spun: «Dumnezeul strămoșilor voștri m-a trimis la voi», iar ei îmi zic: «Care este numele lui?»,+ eu ce să le spun?”. 14 Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Eu voi deveni ce voi alege* să devin”*.+ Și a adăugat: „Așa să le spui israeliților: «Eu voi deveni m-a trimis la voi»”.+ 15 Apoi Dumnezeu i-a zis din nou lui Moise:

„Așa să le spui israeliților: «Iehova, Dumnezeul strămoșilor voștri, Dumnezeul lui Avraam,+ Dumnezeul lui Isaac+ și Dumnezeul lui Iacob,+ m-a trimis la voi». Acesta este numele meu pe veșnicie+ și cu acest nume voi fi amintit din generație în generație. 16 Acum, du-te, adună-i pe bătrânii Israelului și spune-le: «Iehova, Dumnezeul strămoșilor voștri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacob, mi s-a arătat și a zis: „Mi-am îndreptat atenția spre voi+ și am văzut ce vi se face în Egipt. 17 De aceea, spun: Vă voi scăpa de asuprirea+ egiptenilor și vă voi duce în țara canaaniților, a hetiților, a amoriților,+ a fereziților, a heviților și a iebusiților,+ o țară în care curge lapte și miere”».+

18 Ei vor asculta de glasul tău,+ iar tu și bătrânii Israelului să vă duceți la regele Egiptului și să-i spuneți: «Iehova, Dumnezeul evreilor,+ a vorbit cu noi. De aceea, lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu ca să-i aducem jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru».+ 19 Dar eu știu bine că regele Egiptului nu vă va lăsa să plecați decât dacă va fi obligat de o mână puternică.+ 20 De aceea, va trebui să-mi întind mâna și să lovesc Egiptul, făcând acolo multe fapte uluitoare. Apoi vă va da drumul.+ 21 Voi face ca poporul meu să găsească favoare în ochii egiptenilor și, când veți pleca, nu veți pleca nicidecum cu mâna goală.+ 22 Fiecare femeie să ceară de la vecina ei și de la femeia care locuiește în casa ei obiecte de argint și de aur, precum și veșminte, cu care îi veți îmbrăca pe fiii voștri și pe fiicele voastre; și îi veți jefui pe egipteni”.+

4 Însă Moise a răspuns: „Dar dacă nu mă vor crede și nu mă vor asculta?+ Pentru că vor zice: «Iehova nu ți s-a arătat»”. 2 Atunci Iehova i-a spus: „Ce ai în mână?”, iar el a răspuns: „Un toiag”. 3 El a spus: „Aruncă-l la pământ”. Și l-a aruncat la pământ și toiagul s-a făcut șarpe,+ iar Moise a fugit de el. 4 Dar Iehova i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna și apucă-l de coadă”. El și-a întins mâna și l-a apucat, iar șarpele s-a făcut toiag în mâna lui. 5 Atunci Dumnezeu a zis: „Să faci lucrul acesta pentru ca ei să creadă că ți s-a arătat Iehova,+ Dumnezeul strămoșilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob”.+

6 Și Iehova i-a mai spus: „Bagă-ți, te rog, mâna în sân”. Și el și-a băgat mâna în sân. Când a scos-o, iată că era lovită de lepră, era albă ca zăpada.+ 7 Apoi El a spus: „Bagă-ți din nou mâna în sân”. Și el și-a băgat din nou mâna în sân. Când a scos-o, era sănătoasă, ca restul corpului său. 8 El a spus: „Dacă nu te vor crede și nu vor da atenție primului semn, cu siguranță vor da atenție celui de-al doilea semn.+ 9 Dar, dacă nu vor crede aceste două semne și nu vor vrea să asculte de glasul tău, să iei apă din Nil și să o verși pe pământ. Și apa pe care o vei lua din Nil va deveni sânge pe pământ”.+

10 Moise i-a zis atunci lui Iehova: „Iartă-mă, Iehova, dar niciodată nu mi-a fost ușor să vorbesc, nici în trecut, nici de când îi vorbești slujitorului tău, căci vorbirea* îmi este anevoioasă, iar limba, greoaie”.+ 11 Iehova i-a zis: „Cine i-a făcut omului gură sau cine îl face mut sau surd, cu vedere bună sau orb? Nu eu, Iehova? 12 Acum, du-te, iar eu voi fi cu tine când vei vorbi* și te voi învăța ce să spui”.+ 13 Dar el a zis: „Iartă-mă, Iehova, trimite, te rog, pe altcineva, pe cine vrei tu să trimiți”. 14 Atunci Iehova s-a aprins de mânie împotriva lui Moise și a zis: „Dar nu-l ai pe fratele tău, Aaron,+ levitul? Știu că el vorbește foarte bine, iar acum vine aici ca să se întâlnească cu tine. Când te va vedea, el* se va bucura.+ 15 Să-i vorbești și să-i transmiți ce să spună.+ Și eu voi fi cu tine și cu el când veți vorbi*+ și vă voi învăța ce să faceți. 16 El va vorbi poporului în locul tău și va fi purtătorul tău de cuvânt, iar tu îi vei sluji drept Dumnezeu*.+ 17 Și vei lua în mână acest toiag și vei face cu el semnele”.+

18 Astfel, Moise s-a întors la Ietro, socrul său,+ și i-a spus: „Lasă-mă, te rog, să mă duc înapoi la frații mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai sunt în viață”. Ietro i-a zis lui Moise: „Mergi în pace!”. 19 După aceea, Iehova i-a spus lui Moise în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt, căci au murit toți cei care căutau să te omoare*”.+

20 Moise și-a luat deci soția și fiii, i-a urcat pe măgar și a pornit spre țara Egiptului. De asemenea, Moise a luat în mână toiagul adevăratului Dumnezeu. 21 Iehova i-a spus apoi lui Moise: „După ce te vei întoarce în Egipt, ai grijă să faci înaintea faraonului toate miracolele pe care te-am împuternicit să le faci.+ Dar eu voi permite ca faraonul* să se încăpățâneze+ și el nu va lăsa poporul să plece.+ 22 Să-i zici faraonului: «Așa spune Iehova: „Israelul este fiul meu, întâiul meu născut.+ 23 Eu îți spun: Lasă-l pe fiul meu să plece ca să-mi slujească. Dar, dacă nu-l lași să plece, îl voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut”»”.+

24 Pe drum, la locul de popas, Iehova*+ l-a întâlnit și căuta să îl* omoare.+ 25 În cele din urmă, Sefora+ a luat o bucată de cremene*, l-a circumcis pe fiul ei, a aruncat prepuțul la* picioarele lui* și a zis: „Pentru că ești soț* de sânge pentru mine”. 26 Și El l-a lăsat. Ea a zis „soț de sânge” din cauza circumciziei.

27 Atunci Iehova i-a spus lui Aaron: „Du-te în pustiu ca să te întâlnești cu Moise!”.+ El s-a dus, l-a întâlnit la muntele adevăratului Dumnezeu+ și l-a sărutat. 28 Moise i-a spus lui Aaron toate cuvintele lui Iehova, care îl trimisese,+ și i-a vorbit despre toate semnele pe care El îi poruncise să le facă.+ 29 Apoi Moise și Aaron s-au dus și i-au adunat pe toți bătrânii israeliților.+ 30 Aaron le-a transmis toate cuvintele pe care Iehova i le spusese lui Moise, iar el a făcut semnele+ înaintea poporului. 31 Atunci poporul a crezut.+ Când au auzit că Iehova își îndreptase atenția spre israeliți+ și că văzuse necazul lor,+ s-au plecat și s-au prosternat.

5 Apoi Moise și Aaron au intrat la faraon și i-au zis: „Așa spune Iehova, Dumnezeul Israelului: «Lasă-mi poporul să plece ca să țină o sărbătoare pentru mine în pustiu!»”. 2 Dar faraonul a zis: „Cine este Iehova,+ ca să ascult de glasul lui și să las Israelul să plece?+ Nu-l cunosc pe Iehova și nu voi lăsa Israelul să plece”.+ 3 Dar ei au spus: „Dumnezeul evreilor a vorbit cu noi. Lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu și să-i aducem jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru;+ altfel, ne va lovi cu boli sau cu sabie”. 4 Regele Egiptului le-a răspuns: „Moise și Aaron, de ce vreți să opriți poporul din munca lui? Întoarceți-vă la munca voastră de sclavi*!”.+ 5 Și faraonul a mai spus: „Poporul* a devenit foarte numeros, iar voi vreți să-l faceți să se oprească din muncă”.

6 În aceeași zi, faraonul le-a poruncit administratorilor, precum și supraveghetorilor*: 7 „Să nu mai dați poporului paie pentru cărămizi.+ Să se ducă să-și strângă singuri paie. 8 Dar să le cereți să facă aceeași cantitate de cărămizi ca până acum. Să nu le-o reduceți, pentru că sunt leneși. De aceea strigă ei: «Vrem să plecăm, vrem să-i aducem jertfe Dumnezeului nostru!». 9 Să le faceți munca și mai grea și să-i țineți ocupați ca să nu mai dea atenție unor minciuni!”.

10 Astfel, administratorii+ și supraveghetorii au ieșit să spună poporului: „Iată ce a zis faraonul: «Nu vă mai dau paie. 11 Duceți-vă să vă luați singuri paie de unde veți găsi. Dar norma nu vă va fi redusă!»”. 12 Atunci poporul s-a împrăștiat în toată țara Egiptului ca să strângă miriștea pentru a o folosi drept paie. 13 Administratorii îi presau spunând: „Fiecare să-și termine zilnic munca, la fel ca atunci când vi se dădeau paie”. 14 De asemenea, supraveghetorii israeliților, care fuseseră numiți de administratorii faraonului, au fost bătuți.+ Administratorii i-au întrebat: „De ce n-ați făcut nici ieri, nici azi cantitatea de cărămizi pe care o făceați înainte?”.

15 Atunci supraveghetorii israeliților au intrat la faraon și i s-au plâns zicând: „De ce te porți așa cu slujitorii tăi? 16 Slujitorilor tăi nu li se mai dau paie, și totuși ni se spune: «Faceți cărămizi!». Slujitorii tăi sunt bătuți, deși vina este a poporului tău”. 17 Însă el a zis: „Sunteți leneși! Sunteți leneși!+ De aceea ziceți: «Vrem să plecăm, vrem să-i aducem jertfe lui Iehova».+ 18 Acum plecați de aici, întoarceți-vă la muncă! Nu vi se vor da paie, dar va trebui să faceți aceeași cantitate de cărămizi ca înainte”.

19 Atunci supraveghetorii israeliților s-au văzut la mare strâmtoare, fiindcă li se poruncise: „Să nu reduceți cantitatea zilnică de cărămizi”. 20 Când au ieșit de la faraon, s-au întâlnit cu Moise și cu Aaron, care stăteau acolo și îi așteptau. 21 Și imediat le-au spus: „Iehova să vă vadă și să judece, pentru că ați făcut ca faraonul și slujitorii lui să ne disprețuiască* și le-ați pus în mână sabia ca să ne omoare!”.+ 22 Moise s-a îndreptat spre Iehova și a zis: „Iehova, de ce ai făcut să sufere acest popor? De ce m-ai trimis? 23 De când am intrat la faraon ca să-i vorbesc în numele tău,+ el s-a purtat și mai rău cu acest popor,+ iar tu nu ți-ai salvat nicidecum poporul”.+

6 Iehova i-a zis lui Moise: „Acum vei vedea ce îi voi face faraonului.+ Mâna mea puternică îl va obliga să-i lase să plece; da, mâna mea puternică îl va obliga să-i alunge din țara lui”.+

2 Apoi Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Eu sunt Iehova. 3 Eu m-am arătat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacob ca Dumnezeu Atotputernic,+ însă, în ce privește numele meu, Iehova,+ nu m-am făcut cunoscut lor.+ 4 De asemenea, am încheiat un legământ cu ei, ca să le dau țara Canaanului, țara în care au locuit ca străini.+ 5 Eu am auzit gemetele israeliților, pe care egiptenii îi țin în sclavie, și îmi amintesc de legământul meu.+

6 De aceea, spune-le israeliților: «Eu sunt Iehova; eu vă voi scoate de sub jugul egiptenilor și vă voi elibera din sclavie.+ Vă voi lua înapoi cu braț întins* și cu judecăți mari.+ 7 Vă voi lua ca popor al meu și voi fi Dumnezeul vostru.+ Și veți ști că eu sunt Iehova, Dumnezeul vostru, care vă eliberează de sub jugul Egiptului. 8 Vă voi duce în țara pe care am jurat* că le-o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacob; și vă voi da țara ca proprietate.+ Eu sunt Iehova»”.+

9 Moise le-a transmis aceste cuvinte israeliților, dar ei, din cauza descurajării și a sclaviei grele, nu l-au ascultat pe Moise.+

10 Atunci Iehova i-a spus lui Moise: 11 „Du-te și spune-i faraonului, regele Egiptului, să-i lase pe israeliți să plece din țara lui”. 12 Însă Moise i-a zis lui Iehova: „Iată că israeliții nu m-au ascultat;+ atunci cum o să mă asculte faraonul, căci eu nu vorbesc cu ușurință*?”.+ 13 Dar Iehova le-a spus din nou lui Moise și lui Aaron ce porunci trebuiau să le dea israeliților și faraonului, regele Egiptului, ca să-i scoată pe israeliți din țara Egiptului.

14 Aceștia sunt capii caselor lor părintești: Fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel,+ au fost Hanoc, Palu, Hețron și Carmi.+ Acestea sunt familiile lui Ruben.

15 Fiii lui Simeon au fost Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin, Țohar și Șaul, fiul unei canaanite.+ Acestea sunt familiile lui Simeon.

16 Acestea sunt numele fiilor lui Levi,+ după liniile lor genealogice: Gherșon, Chehat și Merari.+ Levi a trăit 137 de ani.

17 Fiii lui Gherșon au fost Libni și Șimei, menționați după familiile lor.+

18 Fiii lui Chehat au fost Amram, Ițehar, Hebron și Uziel.+ Chehat a trăit 133 de ani.

19 Fiii lui Merari au fost Mahli și Muși.

Acestea au fost familiile leviților, după liniile lor genealogice.+

20 Amram a luat-o de soție pe Iochebed, sora tatălui său.+ Ea i i-a născut pe Aaron și pe Moise.+ Amram a trăit 137 de ani.

21 Fiii lui Ițehar au fost Core,+ Nefeg și Zicri.

22 Fiii lui Uziel au fost Mișael, Elțafan+ și Sitri.

23 Aaron a luat-o de soție pe Elișeba, fiica lui Aminadab și sora lui Nahșon.+ Ea i i-a născut pe Nadab, pe Abihu, pe Eleazar și pe Itamar.+

24 Fiii lui Core au fost Asir, Elcana și Abiasaf.+ Acestea au fost familiile coreiților.+

25 Eleazar,+ fiul lui Aaron, a luat-o de soție pe una dintre fiicele lui Putiel. Ea i l-a născut pe Fineas.+

Aceștia sunt capii caselor părintești ale leviților, menționați după familiile lor.+

26 Aceștia sunt Aaron și Moise cărora Iehova le-a zis: „Scoateți poporul lui Israel din țara Egiptului, grup după grup*”.+ 27 Moise și Aaron au fost cei care i-au vorbit faraonului, regele Egiptului, ca să scoată poporul lui Israel din Egipt.+

28 În ziua în care Iehova i-a vorbit lui Moise în țara Egiptului, 29 Iehova i-a zis lui Moise: „Eu sunt Iehova. Spune-i faraonului, regele Egiptului, tot ce-ți spun eu”. 30 Atunci Moise i-a zis lui Iehova: „Iată că eu nu vorbesc cu ușurință*. Cum o să mă asculte faraonul?”.+

7 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Iată că te-am făcut Dumnezeu* pentru faraon, iar Aaron, fratele tău, va vorbi în locul tău ca profet.+ 2 Tu îi vei spune fratelui tău, Aaron, tot ce-ți voi porunci eu, iar el îi va vorbi faraonului. În cele din urmă, acesta îi va lăsa pe israeliți să plece din țara lui. 3 Eu voi permite ca faraonul* să se încăpățâneze+ și îmi voi înmulți semnele și miracolele în țara Egiptului.+ 4 Dar faraonul nu vă va asculta. De aceea, îmi voi întinde mâna împotriva Egiptului și voi scoate de acolo poporul meu numeros*, pe israeliți, cu judecăți mari.+ 5 Și egiptenii vor ști că eu sunt Iehova+ când îmi voi întinde mâna împotriva Egiptului și îi voi scoate pe israeliți din mijlocul lor”. 6 Moise și Aaron au făcut ce le poruncise Iehova; au făcut întocmai. 7 Moise avea 80 de ani, iar Aaron avea 83 de ani când i-au vorbit faraonului.+

8 Iehova le-a spus lui Moise și lui Aaron: 9 „Dacă faraonul vă spune: «Faceți un miracol!», atunci tu, Moise, să-i spui lui Aaron: «Ia-ți toiagul și aruncă-l înaintea faraonului!». Și toiagul se va face un șarpe mare”.+ 10 Astfel, Moise și Aaron au intrat la faraon și au făcut exact așa cum poruncise Iehova. Aaron și-a aruncat toiagul înaintea faraonului și a slujitorilor săi, iar acesta s-a făcut un șarpe mare. 11 Faraonul însă i-a chemat pe înțelepți și pe vrăjitori, iar preoții-magicieni ai Egiptului+ au făcut același lucru prin magia lor.+ 12 Fiecare și-a aruncat toiagul, iar toiegele lor s-au făcut șerpi mari; însă toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor. 13 Cu toate acestea, faraonul* s-a încăpățânat+ și nu i-a ascultat, așa cum spusese Iehova.

14 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Inima faraonului este împietrită.+ El n-a lăsat poporul să plece. 15 Dimineață du-te la faraon. Iată că el va merge la fluviul Nil. Tu să stai pe malul apei ca să-l întâlnești; și să iei în mână toiagul care s-a prefăcut în șarpe.+ 16 Să-i zici faraonului: «Iehova, Dumnezeul evreilor, m-a trimis la tine.+ El a spus: „Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească în pustiu”, dar până acum n-ai ascultat. 17 De aceea, așa spune Iehova: „Prin aceasta vei ști că eu sunt Iehova.+ Iată că lovesc cu toiagul din mâna mea apa Nilului, iar apa se va preface în sânge. 18 Peștii din Nil vor muri, iar Nilul va mirosi urât; și egiptenii nu vor mai putea să bea apă din Nil”»”.

19 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaron: «Ia-ți toiagul și întinde-ți mâna spre apele Egiptului,+ spre râuri, spre canale*, spre mlaștini+ și spre toate rezervoarele Egiptului, ca să se prefacă în sânge». Și va fi sânge în toată țara Egiptului, chiar și în vasele de lemn și de piatră”. 20 Moise și Aaron au făcut imediat așa cum poruncise Iehova. Aaron și-a ridicat toiagul și, sub privirile faraonului și ale slujitorilor săi, a lovit apa Nilului, iar toată apa fluviului s-a prefăcut în sânge.+ 21 Peștii din Nil au murit+ și fluviul a început să miroasă urât. Egiptenii n-au mai putut să bea apă din Nil.+ Și a fost sânge în toată țara Egiptului.

22 Dar preoții-magicieni ai Egiptului au făcut același lucru prin științele lor oculte,+ astfel că faraonul* a continuat să se încăpățâneze și nu i-a ascultat, așa cum spusese Iehova.+ 23 Apoi faraonul s-a întors acasă și nici de data aceasta n-a dat atenție celor întâmplate. 24 Și toți egiptenii săpau pe lângă Nil după apă de băut, pentru că nu puteau să bea din apa Nilului. 25 Și au trecut șapte zile întregi de când Iehova lovise Nilul.

8 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Du-te la faraon și spune-i: «Așa spune Iehova: „Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească!+ 2 Dacă nici acum nu-i lași să plece, îți voi lovi tot teritoriul cu altă plagă: voi aduce broaște.+ 3 Nilul va fi plin de broaște și ele vor ieși din apă și vor intra în casa ta, în dormitorul tău, în patul tău, în casele slujitorilor tăi și în mijlocul poporului tău, în cuptoarele tale și în albiile* tale de frământat.+ 4 Și broaștele vor urca pe tine, pe poporul tău și pe toți slujitorii tăi”»”.

5 Mai târziu, Iehova i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaron: «Întinde-ți mâna cu toiagul spre râuri, spre canalele Nilului și spre mlaștini și fă să iasă broaște în țara Egiptului»”. 6 Aaron și-a întins atunci mâna spre apele Egiptului, iar broaștele au început să iasă și au acoperit țara Egiptului. 7 Însă preoții-magicieni au făcut același lucru prin științele lor oculte; au făcut și ei să iasă broaște în țara Egiptului.+ 8 Apoi faraonul i-a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis: „Implorați-l pe Iehova să îndepărteze broaștele de la mine și de la poporul meu,+ pentru că vreau să las poporul vostru să plece ca să-i aducă jertfe lui Iehova”. 9 Moise i-a spus faraonului: „Îți las ție onoarea de a-mi spune când să fac implorări pentru ca broaștele să fie îndepărtate de la tine, de la slujitorii tăi, de la poporul tău și din casele tale. Nu vor rămâne decât în Nil”. 10 El a zis: „Mâine!”. Atunci Moise a spus: „Va fi după cuvântul tău, ca să știi că nu este nimeni altul ca Iehova, Dumnezeul nostru.+ 11 Broaștele vor fi înlăturate de la tine și din casele tale, de la slujitorii tăi și de la poporul tău. Nu vor rămâne decât în Nil”.+

12 Apoi Moise și Aaron au ieșit de la faraon, iar Moise l-a implorat pe Iehova să îndepărteze broaștele pe care le adusese asupra faraonului.+ 13 Atunci Iehova a făcut așa cum a cerut Moise, astfel că broaștele din case, din curți și de pe câmpuri au murit. 14 Egiptenii le-au strâns grămezi-grămezi, iar țara a început să miroasă urât. 15 Când a văzut că plaga trecuse, faraonul și-a împietrit inima+ și n-a vrut să-i asculte, așa cum spusese Iehova.

16 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Spune-i lui Aaron: «Întinde-ți toiagul și lovește țărâna pământului, iar ea se va preface în țânțari în toată țara Egiptului»”. 17 Și ei au făcut așa. Aaron și-a întins mâna cu toiagul și a lovit țărâna pământului și au venit țânțari peste oameni și peste animale. Toată țărâna pământului s-a prefăcut în țânțari în toată țara Egiptului.+ 18 Preoții-magicieni au încercat să facă la fel prin științele lor oculte, să facă țânțari,+ dar n-au putut. Și țânțarii au venit peste oameni și peste animale. 19 De aceea, preoții-magicieni i-au spus faraonului: „Este degetul lui Dumnezeu!”.+ Dar faraonul* a continuat să se încăpățâneze și nu i-a ascultat, așa cum spusese Iehova.

20 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Să te scoli dis-de-dimineață și să-i ieși înainte faraonului. Iată că el va merge la fluviu. Să-i zici: «Așa a spus Iehova: „Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească! 21 Dar, dacă nu-mi vei lăsa poporul să plece, voi trimite tăuni peste tine, peste slujitorii tăi, peste poporul tău și în casele tale. Casele egiptenilor vor fi pline de tăuni și tăunii vor acoperi chiar și pământul pe care stau ei*. 22 În ziua aceea voi ocroti ținutul Gosen, unde locuiește poporul meu. Acolo nu vor fi tăuni;+ prin aceasta vei ști că eu, Iehova, sunt aici, în țară.+ 23 Voi face deosebire între poporul meu și poporul tău. Acest semn va fi mâine”»”.

24 Și Iehova așa a făcut. Roiuri mari de tăuni au invadat casa faraonului, casele slujitorilor săi și toată țara Egiptului.+ Țara a fost devastată de tăuni.+ 25 În cele din urmă, faraonul i-a chemat pe Moise și pe Aaron și a zis: „Duceți-vă și aduceți-i jertfe Dumnezeului vostru, dar aici, în țară!”. 26 Însă Moise a spus: „Nu este potrivit să facem așa, pentru că ceea ce i-am aduce ca jertfă lui Iehova, Dumnezeul nostru, i-ar ofensa pe egipteni.+ Și, dacă am aduce chiar sub ochii egiptenilor jertfe care îi ofensează, nu ne-ar omorî ei cu pietre? 27 Vom merge cale de trei zile în pustiu și acolo îi vom aduce jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru, așa cum ne-a spus el”.+

28 Atunci faraonul a zis: „Vă voi lăsa să plecați ca să-i aduceți jertfe lui Iehova, Dumnezeul vostru, în pustiu. Numai să nu mergeți prea departe! Faceți implorări pentru mine!”.+ 29 Moise a spus: „Acum plec de la tine și îl voi implora pe Iehova, iar mâine tăunii vor fi îndepărtați de la faraon, de la slujitorii săi și de la poporul său. Dar faraonul să nu ne mai înșele* refuzând să lase poporul să plece ca să-i aducă jertfe lui Iehova”.+ 30 Apoi Moise a ieșit de la faraon și l-a implorat pe Iehova.+ 31 Atunci Iehova a făcut după cuvântul lui Moise, astfel că tăunii au fost îndepărtați de la faraon, de la slujitorii săi și de la poporul său. N-a mai rămas niciunul. 32 Totuși, faraonul și-a împietrit din nou inima și n-a lăsat poporul să plece.

9 De aceea, Iehova i-a zis lui Moise: „Du-te la faraon și spune-i: «Așa a spus Iehova, Dumnezeul evreilor: „Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească!+ 2 Dar, dacă nu-i lași să plece și îi oprești din nou, 3 iată că mâna lui Iehova+ va fi asupra animalelor tale de pe câmp. O plagă distrugătoare+ va veni peste cai, peste măgari, peste cămile, peste vite și peste oi. 4 Iehova va face deosebire între animalele Israelului și animalele Egiptului și niciunul dintre animalele israeliților nu va muri”»”.+ 5 Mai mult, Iehova a fixat un timp zicând: „Mâine va face Iehova lucrul acesta în țară”.

6 Și Iehova a făcut lucrul acesta a doua zi, astfel că au început să moară animale de tot felul din Egipt;+ dar niciunul dintre animalele israeliților n-a murit. 7 Când faraonul și-a trimis slujitorii să vadă cum stăteau lucrurile, iată că nu murise nici măcar unul dintre animalele israeliților. Cu toate acestea, inima faraonului a rămas împietrită și el n-a lăsat poporul să plece.+

8 După aceea, Iehova le-a zis lui Moise și lui Aaron: „Umpleți-vă amândouă mâinile cu funingine dintr-un cuptor, iar Moise s-o arunce în aer înaintea faraonului. 9 Ea va deveni o pulbere care se va așterne peste toată țara Egiptului și se va preface în furuncule purulente pe oameni și pe animale, în toată țara Egiptului”.

10 Astfel, ei au luat funingine dintr-un cuptor și s-au dus înaintea faraonului; Moise a aruncat-o în aer, iar ea s-a prefăcut în furuncule purulente pe oameni și pe animale. 11 Preoții-magicieni n-au putut să vină înaintea lui Moise din cauza furunculelor, căci furunculele apăruseră pe preoții-magicieni și pe toți egiptenii.+ 12 Dar Iehova a permis ca faraonul* să se încăpățâneze și el nu i-a ascultat, așa cum îi spusese Iehova lui Moise.+

13 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Scoală-te dis-de-dimineață, du-te înaintea faraonului și spune-i: «Așa a spus Iehova, Dumnezeul evreilor: „Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească! 14 Dacă nu, îmi trimit toate plăgile împotriva ta*, a slujitorilor tăi și a poporului tău, ca să știi că nu este nimeni ca mine pe tot pământul.+ 15 Căci până acum aș fi putut să-mi întind mâna ca să vă lovesc cu o plagă distrugătoare pe tine și poporul tău și ai fi fost șters de pe fața pământului. 16 Dar iată de ce te-am lăsat în viață: ca să-ți arăt puterea mea, iar numele meu să fie proclamat pe tot pământul.+ 17 Și tu tot te porți cu aroganță cu poporul meu nelăsându-l să plece? 18 Iată că mâine, pe vremea aceasta, voi face să plouă cu o grindină foarte mare, cum n-a mai fost niciodată în Egipt, din ziua întemeierii lui și până azi. 19 De aceea, poruncește să-ți fie duse la adăpost toate animalele și tot ce ai pe câmp. Toți oamenii și toate animalele pe care îi va prinde ploaia pe câmp și care nu vor fi la adăpost vor muri când grindina va cădea peste ei”»”.

20 Aceia dintre slujitorii faraonului care au crezut* cuvântul lui Iehova și-au dus imediat la adăpost slujitorii și animalele, 21 dar cei care nu au dat atenție cuvântului lui Iehova și-au lăsat slujitorii și animalele pe câmp.

22 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer, ca să cadă grindină peste toată țara Egiptului,+ peste oameni, peste animale și peste toate plantele câmpului din țara Egiptului”.+ 23 Moise și-a întins deci toiagul spre cer și Iehova a trimis tunete, grindină și foc* pe pământ; și Iehova a făcut să plouă cu grindină peste țara Egiptului. 24 Cădea grindină, iar printre pietrele de grindină fulgera focul. Grindina era foarte mare; niciodată nu mai fusese alta asemănătoare în țară, de când Egiptul devenise națiune.+ 25 Grindina a lovit tot ce era pe câmp în toată țara Egiptului, de la om până la animal; a culcat la pământ toate plantele și a distrus toți copacii de pe câmp.+ 26 Numai în ținutul Gosen, unde erau israeliții, n-a fost grindină.+

27 Atunci faraonul a trimis să-i cheme pe Moise și pe Aaron și le-a spus: „De data aceasta am păcătuit. Iehova este drept, iar eu și poporul meu greșim. 28 Implorați-l pe Iehova ca tunetele și grindina de la Dumnezeu să se oprească. Atunci vă voi lăsa să plecați și nu veți mai rămâne aici”. 29 Și Moise i-a zis: „De îndată ce voi ieși din oraș, mă voi ruga lui Iehova*. Tunetele vor înceta, iar grindina se va opri, ca să știi că pământul este al lui Iehova.+ 30 Dar eu știu deja că tu și slujitorii tăi nu vă veți teme nici atunci de Iehova Dumnezeu”.

31 Inul și orzul fuseseră distruse, pentru că orzul dăduse în spic, iar inul era în floare. 32 Dar grâul și alacul nu fuseseră distruse, fiindcă erau plante târzii. 33 Și Moise a plecat de la faraon, a ieșit din oraș și s-a rugat lui Iehova*, iar tunetele și grindina au încetat și ploaia s-a oprit.+ 34 Când a văzut că ploaia, grindina și tunetele au încetat, faraonul a păcătuit din nou împietrindu-și inima,+ atât el, cât și slujitorii lui. 35 Și faraonul* a continuat să se încăpățâneze și nu i-a lăsat pe israeliți să plece, așa cum spusese Iehova prin Moise.+

10 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Du-te la faraon, căci am permis ca lui și slujitorilor lui să li se împietrească inima+ pentru ca eu să fac aceste semne ale mele înaintea lui+ 2 și pentru ca tu să le spui fiilor tăi și nepoților tăi cât de aspru m-am purtat cu Egiptul și ce semne am făcut în mijlocul lor.+ Și veți ști că eu sunt Iehova”.

3 Moise și Aaron au intrat la faraon și i-au zis: „Așa a spus Iehova, Dumnezeul evreilor: «Până când vei refuza să mi te supui?+ Lasă poporul meu să plece ca să-mi slujească! 4 Fiindcă, dacă nici acum nu lași poporul meu să plece, mâine voi aduce lăcuste în țara ta. 5 Ele vor acoperi suprafața pământului, astfel că pământul nu se va mai vedea. Vor devora toate plantele rămase, tot ce nu a fost distrus de grindină, și vor mânca toți copacii care cresc pe câmp.+ 6 Lăcustele vor umple casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele din tot Egiptul; așa ceva n-au văzut nici părinții tăi, nici părinții părinților tăi de când s-au născut ei și până astăzi»”.+ Apoi el s-a întors și a ieșit de la faraon.

7 Atunci slujitorii faraonului i-au spus: „Până când va fi omul acesta o amenințare* pentru noi? Lasă-i pe oamenii aceștia să plece ca să-i slujească lui Iehova, Dumnezeul lor. Încă nu înțelegi că Egiptul este distrus?”. 8 Astfel, Moise și Aaron au fost aduși înapoi la faraon, iar el le-a zis: „Duceți-vă și slujiți-i lui Iehova, Dumnezeul vostru! Cine sunt cei care vor merge?”. 9 Moise a spus: „Vom merge cu tinerii și cu bătrânii noștri, cu fiii și cu fiicele noastre, cu oile și cu vitele noastre,+ fiindcă vom ține o sărbătoare pentru Iehova”.+ 10 Și el le-a zis: „Dacă vă voi lăsa eu vreodată pe voi și pe copiii voștri să plecați, atunci chiar că Iehova este cu voi!+ E clar că puneți ceva rău la cale! 11 Nu! Doar bărbații să meargă și să-i slujească lui Iehova, pentru că aceasta ați cerut”. Și au fost alungați dinaintea faraonului.

12 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „Întinde-ți mâna peste țara Egiptului ca să vină lăcuste și să devoreze toate plantele din țară, tot ce n-a distrus grindina”. 13 Moise și-a întins imediat toiagul peste țara Egiptului și Iehova a făcut să sufle peste țară un vânt de la est toată ziua aceea și toată noaptea. Când s-a făcut dimineață, vântul de la est a adus lăcustele. 14 Și lăcustele au venit peste toată țara Egiptului și s-au așezat pe tot teritoriul Egiptului.+ Invazia a fost cumplită;+ niciodată nu mai fuseseră atât de multe lăcuste și nici nu aveau să mai fie. 15 Ele au acoperit suprafața întregii țări și țara s-a întunecat din cauza lor. Au devorat toate plantele din țară și toate roadele pomilor pe care nu le distrusese grindina. N-a mai rămas nimic verde în pomi și pe câmp, în toată țara Egiptului.

16 Atunci faraonul i-a chemat imediat pe Moise și pe Aaron și a zis: „Am păcătuit împotriva lui Iehova, Dumnezeul vostru, și împotriva voastră. 17 Acum, te rog, iartă păcatul meu doar de data aceasta și implorați-l pe Iehova, Dumnezeul vostru, să îndepărteze de la mine această plagă ucigătoare”. 18 Și el* a ieșit de la faraon și l-a implorat pe Iehova.+ 19 Atunci Iehova a schimbat direcția vântului; vântul a început să sufle cu putere dinspre vest și a luat lăcustele și le-a aruncat în Marea Roșie. N-a rămas nicio lăcustă pe tot teritoriul Egiptului. 20 Totuși, Iehova a permis ca faraonul* să se încăpățâneze+ și el nu i-a lăsat pe israeliți să plece.

21 Iehova i-a spus atunci lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer ca să se facă întuneric peste țara Egiptului, un întuneric atât de dens, încât să poată fi pipăit cu mâna!”. 22 Moise și-a întins imediat mâna spre cer și trei zile a fost întuneric beznă în toată țara Egiptului.+ 23 Nu se vedeau unii pe alții și trei zile niciunul n-a ieșit din locul în care era; dar acolo unde locuiau israeliții era lumină.+ 24 După aceea, faraonul l-a chemat pe Moise și a zis: „Duceți-vă și slujiți-i lui Iehova!+ Numai oile și vitele voastre să rămână. Chiar și copiii voștri pot să meargă cu voi”. 25 Dar Moise a spus: „Tu ne vei da* și animale pentru jertfe și pentru ofrande arse, iar noi i le vom aduce lui Iehova, Dumnezeul nostru.+ 26 Vor merge cu noi și animalele noastre. Nu poate să rămână nici măcar un animal*, căci vom folosi câteva dintre ele ca să-i aducem închinare lui Iehova, Dumnezeul nostru, și, până nu ajungem acolo, nu știm ce vom oferi ca jertfă în închinarea la Iehova”. 27 Atunci Iehova a permis ca faraonul* să se încăpățâneze și el n-a vrut să-i lase să plece.+ 28 Faraonul i-a zis: „Pleacă din fața mea! Să nu cumva să încerci să mai vii înaintea mea*, căci în ziua în care vei veni înaintea mea vei muri”. 29 Moise a zis: „Așa cum ai spus, nu voi mai încerca să vin înaintea ta”.

11 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Voi mai aduce o plagă asupra faraonului și a Egiptului. După aceea, el vă va lăsa să plecați de aici.+ Și, când vă va lăsa să plecați, pur și simplu vă va alunga de aici.+ 2 Acum spune poporului ca toți bărbații și femeile să ceară de la vecinii lor obiecte de argint și de aur”.+ 3 Și Iehova a făcut ca poporul să găsească favoare în ochii egiptenilor. De asemenea, Moise ajunsese să fie foarte respectat în țara Egiptului, atât de slujitorii faraonului, cât și de popor.

4 Moise i-a zis apoi faraonului: „Așa a spus Iehova: «Pe la miezul nopții voi trece prin Egipt+ 5 și toți întâii născuți din țara Egiptului vor muri:+ de la întâiul născut al faraonului, care stă pe tron, până la întâiul născut al slujitoarei care macină la râșniță și până la toți întâii născuți ai animalelor.+ 6 În toată țara Egiptului vor fi strigăte puternice, cum n-au mai fost niciodată și nici nu vor mai fi.+ 7 Cât despre israeliți, nici măcar un câine nu va lătra la ei*, nici la ei și nici la animalele lor, ca să știți că Iehova poate să facă deosebire între egipteni și israeliți».+ 8 Toți slujitorii tăi vor veni la mine și se vor prosterna înaintea mea, zicând: «Pleacă, tu și tot poporul care te urmează!».+ Și după aceea voi pleca”. Apoi Moise a ieșit de la faraon plin de mânie.

9 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Faraonul nu va asculta de voi,+ pentru ca miracolele mele să se înmulțească în țara Egiptului”.+ 10 Moise și Aaron au făcut toate aceste miracole înaintea faraonului,+ dar Iehova a permis ca faraonul* să se încăpățâneze, astfel că el nu i-a lăsat pe israeliți să plece din țara lui.+

12 Atunci Iehova le-a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului: 2 „Luna aceasta va fi pentru voi începutul anului*. Va fi pentru voi prima dintre lunile anului.+ 3 Spuneți întregii adunări a Israelului: «În a 10-a zi a acestei luni, fiecare să ia un miel pentru familia* lui,+ un miel de fiecare casă. 4 Dar, dacă familia este prea mică pentru a mânca mielul, atunci ei* trebuie să-l mănânce în casa lor împreună cu vecinul care locuiește cel mai aproape de ei*. Să faceți calculul în funcție de numărul de persoane* și de cât va mânca fiecare din miel. 5 Mielul să fie sănătos,+ un mascul de un an. Puteți alege un miel sau un ied. 6 Să-l păstrați până în a 14-a zi a acestei luni;+ și fiecare familie din congregația Israelului* să-l înjunghie în amurg*.+ 7 Ei să ia din sângele lui și să stropească cei doi ușori și partea de sus a ușii caselor în care îl vor mânca.+

8 Să mănânce carnea în noaptea aceea.+ Să o frigă la foc și să o mănânce cu turte nedospite+ și cu ierburi amare.+ 9 Să nu mâncați nimic din el crud sau fiert în apă, ci fript la foc, atât capul, cât și picioarele și măruntaiele. 10 Să nu păstrați nimic din el până dimineață; dar, dacă rămâne ceva din el până dimineață, să fie ars în foc.+ 11 Iată cum trebuie să-l mâncați: cu brâul legat la mijloc*, cu sandalele în picioare și cu toiagul în mână; să-l mâncați în grabă. Este Paștele lui Iehova. 12 Fiindcă în noaptea aceea voi trece prin țara Egiptului și-i voi omorî pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la om până la animal;+ și voi executa judecata asupra tuturor dumnezeilor Egiptului.+ Eu sunt Iehova. 13 Sângele va servi drept semn pe casele în care veți fi. Eu voi vedea sângele și voi trece pe deasupra voastră, iar plaga nu va veni peste voi și nu vă va distruge când voi lovi țara Egiptului.+

14 Ziua aceasta să fie pentru voi o zi de aducere-aminte și s-o țineți ca sărbătoare pentru Iehova. Să o sărbătoriți în toate generațiile voastre. Este o lege permanentă. 15 Șapte zile să mâncați turte nedospite.+ Da, în prima zi să scoateți aluatul dospit din casele voastre, fiindcă oricine* mănâncă ceva dospit, din prima până în a șaptea zi, trebuie nimicit din Israel. 16 În prima zi să țineți o adunare sfântă, iar în a șaptea zi, încă o adunare sfântă. Nu se va face nicio muncă în aceste zile.+ Numai ceea ce mănâncă fiecare*, numai atât se va putea pregăti.

17 Să țineți Sărbătoarea Turtelor Nedospite,+ deoarece chiar în ziua aceasta voi scoate din țara Egiptului poporul vostru numeros*. Să țineți ziua aceasta în toate generațiile voastre; este o lege permanentă. 18 Să mâncați turte nedospite din a 14-a zi a primei luni, de seara, până în a 21-a zi a lunii, seara.+ 19 Șapte zile să nu se găsească aluat dospit în casele voastre, fiindcă oricine* mănâncă ceva dospit, indiferent că este străin sau israelit din naștere,+ trebuie nimicit din adunarea Israelului.+ 20 Să nu mâncați nimic dospit. Să mâncați turte nedospite în toate locuințele voastre»”.

21 Moise i-a chemat imediat pe toți bătrânii Israelului+ și le-a zis: „Alegeți animale din turmă* pentru familiile voastre și înjunghiați animalele pentru jertfa de Paște. 22 Să luați un mănunchi de isop, să-l înmuiați în sânge, care a fost strâns într-un vas, și să stropiți cu sânge partea de sus a ușii și cei doi ușori. Niciunul dintre voi să nu iasă pe ușa casei sale până dimineață. 23 Când Iehova va trece prin țară ca să-i lovească pe egipteni și va vedea sângele pe partea de sus a ușii și pe cei doi ușori, Iehova va trece pe deasupra intrării și nu va permite ca plaga morții* să intre în casele voastre.+

24 Să sărbătoriți acest eveniment; este o dispoziție permanentă pentru tine și pentru fiii tăi.+ 25 Când veți intra în țara pe care v-o va da Iehova, așa cum a spus, să țineți această sărbătoare.+ 26 Când fiii voștri vă vor întreba: «Ce înseamnă pentru voi această sărbătoare?»,+ 27 să spuneți: «Este jertfa de Paște pentru Iehova, care a trecut pe deasupra caselor israeliților în Egipt când i-a lovit pe egipteni, iar de cei din casele noastre nu s-a atins»”.

Atunci poporul s-a plecat și s-a prosternat. 28 Și israeliții au făcut așa cum le poruncise Iehova lui Moise și lui Aaron.+ Au făcut întocmai.

29 La miezul nopții, Iehova i-a omorât pe toți întâii născuți din țara Egiptului,+ de la întâiul născut al faraonului, care stătea pe tron, până la întâiul născut al deținutului din închisoare* și până la toți întâii născuți ai animalelor.+ 30 În acea noapte, faraonul s-a sculat și, la fel, toți slujitorii lui și toți ceilalți egipteni; și au fost strigăte puternice printre egipteni, pentru că nu era casă în care să nu fi murit cineva.+ 31 El i-a chemat imediat pe Moise și pe Aaron+ în timpul nopții și le-a zis: „Duceți-vă! Ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și ceilalți israeliți. Duceți-vă și slujiți-i lui Iehova, așa cum ați spus!+ 32 Luați-vă și turmele și cirezile și duceți-vă, așa cum ați spus!+ Dar să mă binecuvântați și pe mine”.

33 Și egiptenii au început să grăbească poporul, vrând să-i facă să plece cât mai repede+ din țară, pentru că ziceau: „Altfel, vom muri cu toții!”.+ 34 Poporul a luat atunci aluatul fără plămădeală, ducând pe umeri albiile* de frământat, înfășurate în veșminte. 35 Și israeliții au făcut așa cum le spusese Moise și le-au cerut egiptenilor obiecte de argint și de aur, precum și veșminte.+ 36 Iehova a făcut ca poporul să găsească favoare în ochii egiptenilor, astfel că aceștia le-au dat ce au cerut; și i-au jefuit pe egipteni.+

37 Israeliții au plecat din Ramses+ spre Sucot,+ aproximativ 600 000 de bărbați*, în afară de copii.+ 38 Și cu ei a mers o mare mulțime de oameni de tot felul*.+ Au luat cu ei și turme și cirezi, foarte multe animale. 39 Și au început să coacă turte nedospite din aluatul pe care îl aduseseră din Egipt. Aluatul era fără plămădeală fiindcă fuseseră alungați din Egipt atât de repede, încât nu reușiseră să-și pregătească hrana pentru drum.+

40 Când au plecat din Egipt, israeliții locuiseră ca străini+ 430 de ani.+ 41 La sfârșitul celor 430 de ani, chiar în ziua aceea, tot poporul* lui Iehova a ieșit din țara Egiptului. 42 În noaptea acestei zile, ei trebuie să sărbătorească faptul că Iehova i-a scos din țara Egiptului. Este o noapte pe care tot poporul lui Israel trebuie s-o țină pentru Iehova în toate generațiile lor.+

43 Apoi Iehova le-a spus lui Moise și lui Aaron: „Aceasta este legea referitoare la Paște: Niciun străin nu va putea mânca din jertfa de Paște.+ 44 Dar, dacă cineva are un sclav cumpărat cu bani, acesta trebuie să fie circumcis;+ numai atunci va putea și sclavul să mănânce din ea. 45 Locuitorul temporar și lucrătorul angajat nu vor putea să mănânce din ea. 46 Mielul va fi mâncat într-o singură casă. Să nu scoateți deloc carne din casă și să nu-i zdrobiți niciun os.+ 47 Toată adunarea Israelului să țină Paștele. 48 Dacă un străin locuiește la tine și vrea să țină Paștele pentru Iehova, toți cei de sex bărbătesc din casa aceea să fie circumciși. Numai atunci va putea să-l țină; și va deveni ca un israelit din naștere. Dar niciun bărbat necircumcis nu poate să mănânce din jertfa de Paște.+ 49 Să fie aplicată aceeași lege pentru israelitul din naștere și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru”.+

50 Toți israeliții au făcut deci așa cum le poruncise Iehova lui Moise și lui Aaron. Au făcut întocmai. 51 Chiar în ziua aceea, Iehova i-a scos din țara Egiptului pe toți israeliții*.

13 Și Iehova i-a vorbit din nou lui Moise și i-a zis: 2 „Sfințește* pentru mine orice întâi născut de sex bărbătesc* dintre israeliți. Întâiul născut de sex bărbătesc al unui israelit și întâiul născut mascul al unui animal îmi aparțin mie”.+

3 Atunci Moise a zis poporului: „Să vă aduceți aminte de ziua aceasta în care ați ieșit din Egipt,+ din casa sclaviei, pentru că Iehova v-a scos de aici cu mână puternică.+ Să nu mâncați nimic dospit. 4 Voi ați ieșit în ziua aceasta, în luna abib*.+ 5 Când Iehova te va duce în țara canaaniților, a hetiților, a amoriților, a heviților și a iebusiților,+ cu privire la care le-a jurat strămoșilor tăi că ți-o va da,+ o țară în care curge lapte și miere,+ iată ce să faci an de an în luna aceasta: 6 Șapte zile să mănânci turte nedospite,+ iar în a șaptea zi va fi o sărbătoare pentru Iehova. 7 Să mănânci turte nedospite în cele șapte zile;+ să nu se găsească nimic dospit la tine+ și nici plămădeală să nu se găsească la tine, pe tot teritoriul tău*. 8 Și în ziua aceea să-i spui fiului tău: «Aceasta este în amintirea a ceea ce a făcut Iehova pentru mine când am ieșit din Egipt».+ 9 Să fie pentru tine ca un semn pe mână și ca un semn de aducere-aminte pe frunte*,+ astfel încât legea lui Iehova să fie pe buzele tale*, pentru că Iehova te-a scos din Egipt cu mână puternică. 10 Să respecți această dispoziție la timpul fixat, an de an.+

11 Când Iehova te va duce în țara canaaniților, cu privire la care v-a jurat ție și strămoșilor tăi că ți-o va da,+ 12 să-i dedici lui Iehova orice întâi născut de sex bărbătesc*, precum și orice întâi născut mascul din turma pe care o vei avea. Ei îi aparțin lui Iehova.+ 13 Pe orice întâi născut al măgarului să-l răscumperi cu o oaie, iar dacă nu-l răscumperi, să-l omori frângându-i gâtul. Și să-l răscumperi pe orice întâi născut dintre fiii tăi.+

14 Dacă fiul tău te va întreba mai târziu: «Ce înseamnă aceasta?», să-i spui: «Iehova ne-a scos cu mână puternică din Egipt, din casa sclaviei.+ 15 Când faraonul s-a încăpățânat și nu ne-a lăsat să plecăm,+ Iehova i-a omorât pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la întâiul născut al omului până la întâiul născut al animalului.+ Iată de ce îi aduc jertfă lui Iehova toți masculii întâi născuți* și îl răscumpăr pe orice întâi născut dintre fiii mei». 16 Să fie ca un semn pe mâna ta și pe fruntea ta*,+ pentru că Iehova ne-a scos cu mână puternică din Egipt”.

17 Când faraonul a lăsat poporul să plece, Dumnezeu nu i-a condus pe drumul care trece prin țara filistenilor, deși era mai scurt. Căci Dumnezeu a zis: „Când va avea de purtat război, s-ar putea ca poporul să se răzgândească și să se întoarcă în Egipt”. 18 Astfel, Dumnezeu a dus poporul pe o rută ocolitoare, pe drumul care trece prin pustiul de lângă Marea Roșie.+ Israeliții au plecat din țara Egiptului în mod ordonat, ca în formație de luptă. 19 Moise a luat și oasele lui Iosif, deoarece Iosif îi pusese pe fiii lui Israel să jure: „Dumnezeu își va îndrepta negreșit atenția spre voi; să luați oasele mele de aici”.+ 20 Ei au plecat de la Sucot și și-au așezat tabăra la Etam, la marginea pustiului.

21 Și Iehova mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i conducă pe drum,+ iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să le dea lumină, și astfel ei să poată călători și ziua, și noaptea.+ 22 Stâlpul de nor nu se îndepărta dinaintea poporului în timpul zilei și nici stâlpul de foc în timpul nopții.+

14 Și Iehova i-a zis lui Moise: 2 „Spune-le israeliților să se întoarcă și să-și așeze tabăra înaintea Pi-Hahirotului, între Migdol și mare, de unde se vede Baal-Țefonul.+ Să vă așezați tabăra lângă mare, cu fața spre Baal-Țefon. 3 Atunci faraonul va zice despre israeliți: «Rătăcesc dezorientați prin țară. I-a înghițit pustiul». 4 Eu voi permite ca faraonul* să se încăpățâneze+ și el îi va urmări; și eu mă voi glorifica înfrângându-l pe faraon, cu întreaga lui armată,+ iar egiptenii vor ști că eu sunt Iehova”.+ Și israeliții așa au făcut.

5 Mai târziu, regele Egiptului a fost anunțat că poporul fugise. Atunci faraonul și slujitorii săi au regretat că lăsaseră poporul să plece*+ și au zis: „De ce am făcut asta? De ce i-am eliberat pe sclavii noștri israeliți?”. 6 Așadar, el și-a pregătit carele de război și și-a luat oamenii cu el.+ 7 A luat 600 de care speciale, precum și toate celelalte care ale Egiptului; și în fiecare dintre ele erau războinici. 8 Astfel, Iehova a permis ca faraonul*, regele Egiptului, să se încăpățâneze, și el a pornit în urmărirea israeliților, în timp ce israeliții ieșeau din Egipt plini de încredere*.+ 9 Egiptenii au pornit în urmărirea lor;+ și toți caii și carele faraonului, călăreții și armata lui i-au ajuns din urmă în timp ce ei își așezau tabăra lângă mare, lângă Pi-Hahirot, cu fața spre Baal-Țefon.

10 Când faraonul s-a apropiat, israeliții și-au ridicat privirea și au văzut că egiptenii veneau în urma lor. Israeliții s-au îngrozit și au început să strige către Iehova.+ 11 Și i-au zis lui Moise: „Nu mai sunt locuri de înmormântare în Egipt de ne-ai adus aici, ca să murim în pustiu?+ De ce ne-ai făcut asta? De ce ne-ai scos din Egipt? 12 Nu-ți spuneam noi chiar lucrul acesta în Egipt? Nu ziceam noi: «Lasă-ne în pace, ca să le slujim egiptenilor»? Căci este mai bine să le slujim egiptenilor decât să murim în pustiu”.+ 13 Atunci Moise a zis poporului: „Nu vă temeți!+ Rămâneți neclintiți și veți vedea cum vă va salva Iehova astăzi!+ Căci pe egiptenii pe care-i vedeți azi nu-i veți mai vedea niciodată.+ 14 Iehova însuși va lupta pentru voi,+ iar voi veți sta liniștiți*!”.

15 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „De ce strigi către mine? Spune-le israeliților să strângă tabăra. 16 Și tu ridică-ți toiagul, întinde-ți mâna spre mare și desparte-o, pentru ca israeliții să meargă prin mijlocul mării, pe pământ uscat. 17 Iar eu voi permite ca egiptenii* să se încăpățâneze, astfel că aceștia vor intra după ei; și mă voi glorifica înfrângându-l pe faraon, cu întreaga lui armată, cu carele lui de război și cu călăreții lui.+ 18 Și egiptenii vor ști că eu sunt Iehova când mă voi glorifica înfrângându-l pe faraon, cu carele lui de război și cu călăreții lui”.+

19 Atunci îngerul adevăratului Dumnezeu+ care mergea înaintea taberei Israelului a plecat de acolo și s-a așezat în urma lor, iar stâlpul de nor care era în fața lor s-a mutat în spate și a rămas în urma lor.+ 20 Astfel, acesta era între tabăra egiptenilor și tabăra Israelului.+ Într-o parte, norul făcea să fie întuneric, dar în cealaltă parte dădea lumină în noapte.+ Și tabăra egiptenilor nu s-a apropiat de tabăra israeliților toată noaptea.

21 Moise și-a întins atunci mâna spre mare.+ Iehova a făcut să bată toată noaptea un vânt puternic de la est, iar marea s-a retras încet-încet; fundul mării a devenit pământ uscat,+ iar apele s-au despărțit.+ 22 Astfel, israeliții au mers prin mijlocul mării, pe pământ uscat,+ în timp ce apele erau ca un zid la dreapta și la stânga lor.+ 23 Egiptenii au pornit după ei, iar toți caii faraonului, carele lui de război și călăreții lui au intrat după ei în mijlocul mării.+ 24 În timpul străjii de dimineață*, Iehova a privit spre tabăra egiptenilor din stâlpul de foc și de nor+ și a provocat o mare învălmășeală în tabăra egiptenilor. 25 A început să scoată roțile de la carele lor, astfel că ei le conduceau cu greu. Și egiptenii ziceau: „Să fugim dinaintea israeliților, căci Iehova luptă pentru ei împotriva Egiptului!”.+

26 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre mare, pentru ca apele să se întoarcă peste egipteni, peste carele lor de război și peste călăreții lor”. 27 Moise și-a întins imediat mâna spre mare și, spre dimineață, marea s-a întors la locul ei*. Egiptenii au luat-o la fugă din calea apelor, însă Iehova i-a aruncat pe egipteni în mijlocul mării.+ 28 Apele s-au întors și au acoperit carele de război și călăreții și întreaga armată a faraonului, care intraseră după israeliți în mare.+ Niciunul dintre ei n-a rămas în viață.+

29 Dar israeliții au mers pe pământul uscat de pe fundul mării,+ iar apele au fost ca un zid la dreapta și la stânga lor.+ 30 Astfel, în ziua aceea, Iehova a salvat Israelul din mâna egiptenilor,+ iar Israelul i-a văzut pe egipteni morți pe țărmul mării. 31 Și Israelul a văzut marea putere* cu care Iehova a acționat împotriva egiptenilor. Poporul a început să se teamă de Iehova și să creadă în Iehova și în slujitorul său Moise.+

15 Atunci Moise și israeliții i-au cântat lui Iehova această cântare:+

„Să-i cânt lui Iehova, căci este foarte înălțat!+

A aruncat în mare calul și călărețul.+

 2 Iah* este forța și puterea mea, căci el a devenit salvarea mea.+

El este Dumnezeul meu și eu îl voi lăuda;+ este Dumnezeul tatălui meu+ și eu îl voi preamări.+

 3 Iehova este un războinic puternic.+ Numele său este Iehova.+

 5 I-au acoperit apele învolburate; s-au scufundat ca o piatră în adâncuri.+

 9 Dușmanul zicea: «Îi voi urmări! Îi voi ajunge din urmă!

Voi împărți pradă până când mă voi sătura*!

Îmi voi scoate sabia! Mâna mea îi va subjuga!».+

11 Cine este ca tine între dumnezei, o, Iehova?+

Cine este ca tine, care te dovedești măreț în sfințenie,+

Cel de care trebuie să ne temem și pe care trebuie să-l lăudăm cu cântări, Cel care faci minuni?+

12 Ți-ai întins mâna dreaptă și pământul i-a înghițit.+

Toți locuitorii Canaanului vor fi cuprinși de disperare.+

16 Frica și groaza vor pune stăpânire pe ei.+

18 Iehova va domni ca rege pentru totdeauna, da, veșnic.+

20 Atunci profetesa Miriam, sora lui Aaron, a luat o tamburină și toate femeile au urmat-o cântând la tamburine și dansând. 21 Și Miriam a cântat răspunzându-le bărbaților:

„Cântați-i lui Iehova, căci este foarte înălțat!+

A aruncat în mare calul și călărețul”.+

22 Apoi Moise a dus Israelul de la Marea Roșie și ei au mers în pustiul Șurului; au călătorit trei zile prin pustiu, dar n-au găsit apă. 23 Au ajuns la Mara*,+ însă n-au putut să bea apă de la Mara, fiindcă era amară. De aceea, locul acela a fost numit Mara. 24 Și poporul a început să murmure împotriva lui Moise,+ zicând: „Ce-o să bem?”. 25 Atunci el a strigat către Iehova+ și Iehova i-a arătat un pom. El l-a aruncat în apă, iar apa s-a făcut dulce.

Acolo, El a stabilit pentru ei o dispoziție și un precedent juridic și acolo i-a pus la încercare.+ 26 El a zis: „Dacă vei asculta din toată inima de glasul lui Iehova, Dumnezeul tău, și vei face ceea ce este drept în ochii săi, dacă vei da atenție poruncilor sale și vei respecta toate dispozițiile sale,+ nu voi aduce asupra ta niciuna dintre bolile pe care le-am adus asupra egiptenilor,+ căci eu, Iehova, te vindec”.+

27 Apoi au ajuns la Elim, unde erau 12 izvoare și 70 de palmieri. Astfel, ei și-au așezat tabăra acolo, lângă apă.

16 Întreaga adunare a israeliților a plecat din Elim și a ajuns în pustiul Sin,+ care se află între Elim și Sinai, după o lună de la plecarea lor din țara Egiptului, adică în a 15-a zi a lunii a doua.

2 Și întreaga adunare a israeliților a început să murmure împotriva lui Moise și a lui Aaron în pustiu.+ 3 Israeliții le spuneau: „Mai bine muream de mâna lui Iehova în țara Egiptului, când stăteam lângă oalele cu carne+ și mâncam pâine pe săturate. Acum ne-ați adus în pustiul acesta ca să faceți să moară de foame tot acest popor*”.+

4 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Iată că fac să plouă pentru voi cu pâine din ceruri.+ Poporul să iasă și fiecare să-și strângă porția zi de zi,+ pentru ca eu să-i pun la încercare și să văd dacă vor umbla sau nu potrivit legii mele.+ 5 Dar în a șasea zi+ să strângă de două ori mai mult decât ceea ce vor strânge zi de zi și să pregătească tot ce au strâns”.+

6 Și Moise și Aaron le-au spus tuturor israeliților: „Seara veți ști că Iehova este cel care v-a scos din țara Egiptului.+ 7 Dimineața veți vedea gloria lui Iehova, pentru că el a auzit murmurele voastre împotriva lui Iehova. Cine suntem noi de murmurați împotriva noastră?”. 8 Moise a continuat: „Când Iehova vă va da să mâncați carne seara și pâine pe săturate dimineața, veți vedea că Iehova a auzit murmurele pe care le rostiți împotriva lui. Căci cine suntem noi? Murmurele voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva lui Iehova”.+

9 Apoi Moise i-a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a israeliților: «Prezentați-vă înaintea lui Iehova, fiindcă v-a auzit murmurele»”.+ 10 De îndată ce Aaron a vorbit întregii adunări a israeliților, ei s-au întors să se uite spre pustiu și iată că gloria lui Iehova s-a arătat în nor.+

11 Și Iehova i-a vorbit din nou lui Moise și i-a zis: 12 „Am auzit murmurele israeliților.+ Spune-le: «În amurg* o să mâncați carne, iar dimineața o să vă săturați cu pâine;+ și veți ști că eu sunt Iehova, Dumnezeul vostru»”.+

13 Astfel, seara au venit prepelițe și au acoperit tabăra,+ iar dimineață în jurul taberei era un strat de rouă. 14 Când stratul de rouă s-a evaporat, pe suprafața pustiului era ceva mărunt ca niște bobițe,+ mărunt ca bruma care cade pe pământ. 15 Când au văzut aceasta, israeliții au început să-și zică unul altuia: „Ce-i asta?”, căci nu știau ce era. Moise le-a spus: „Este pâinea pe care Iehova v-a dat-o ca hrană.+ 16 Așa a poruncit Iehova: «Fiecare să strângă atât cât are nevoie. Să luați câte un omer*+ de persoană, după numărul de persoane* din cortul fiecăruia»”. 17 Israeliții au făcut așa și au început s-o strângă; unii au strâns mult, iar alții, puțin. 18 Când au măsurat-o cu omerul, cel care adunase mult nu avea în plus, iar cel care adunase puțin nu avea lipsă.+ Fiecare a strâns atât cât avea nevoie.

19 Atunci Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase nimic din ea până dimineață”.+ 20 Dar ei n-au ascultat de Moise. Când unii au lăsat o parte din ea până dimineață, aceasta a făcut viermi și s-a stricat. Și Moise s-a mâniat pe ei. 21 Dimineață de dimineață, fiecare strângea atât cât avea nevoie. Când soarele începea să ardă, ea se topea.

22 În a șasea zi au strâns de două ori mai multă pâine,+ doi omeri de persoană. Toate căpeteniile adunării au venit și i-au spus acest lucru lui Moise. 23 El le-a zis: „Așa a spus Iehova: Mâine va fi o zi de odihnă completă*, un sabat sfânt pentru Iehova.+ Coaceți ce aveți de copt și fierbeți ce aveți de fiert,+ iar ceea ce rămâne puneți deoparte până dimineață”. 24 Și ei au pus-o deoparte până dimineață, așa cum poruncise Moise. Nu s-a stricat și n-a făcut viermi. 25 Atunci Moise a zis: „Mâncați-o azi, fiindcă azi este un sabat pentru Iehova. Azi n-o veți găsi pe pământ. 26 Șase zile să o strângeți, dar în a șaptea zi, care este un sabat,+ nu va fi deloc”. 27 Totuși, unii din popor au ieșit să strângă și în a șaptea zi, dar n-au găsit nimic.

28 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Până când veți refuza să respectați poruncile și legile mele?+ 29 Nu uitați că Iehova v-a dat sabatul.+ De aceea vă dă el în a șasea zi pâinea pentru două zile. Fiecare să rămână unde este. În ziua a șaptea, nimeni să nu plece din locul în care se află”. 30 Așadar, poporul a ținut sabatul* în a șaptea zi.+

31 Casa lui Israel a numit pâinea „mană”*. Era albă ca sămânța de coriandru și avea gust de turtă cu miere.+ 32 Atunci Moise a zis: „Așa a poruncit Iehova: «Păstrați un omer de mană pentru toate generațiile voastre,+ ca să vadă ce fel de pâine v-am dat să mâncați în pustiu, când v-am scos din țara Egiptului»”. 33 Astfel, Moise i-a zis lui Aaron: „Ia un urcior, pune în el un omer de mană și așază-l înaintea lui Iehova ca să fie păstrată din generație în generație”.+ 34 Aaron a așezat-o înaintea Mărturiei*+ ca să fie păstrată, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise. 35 Și israeliții au mâncat mană 40 de ani,+ până au ajuns într-o țară locuită.+ Au mâncat mană până au ajuns la granița țării Canaanului.+ 36 Un omer este a zecea parte dintr-o efă*.

17 Întreaga adunare a israeliților a plecat din pustiul Sin,+ parcurgând drumul în etape, așa cum le-a poruncit Iehova,+ și și-au așezat tabăra la Refidim.+ Dar acolo nu era apă și poporul n-avea ce să bea.

2 Atunci poporul a început să se certe cu Moise+ și a zis: „Dă-ne apă să bem!”. Dar Moise le-a spus: „De ce vă certați cu mine? De ce-l puneți mereu pe Iehova la încercare?”.+ 3 Însă poporului îi era foarte sete și voia apă; și murmurau împotriva lui Moise+ zicând: „De ce ne-ai scos din Egipt? Ca să ne faci să murim de sete, noi, fiii noștri și animalele noastre?”. 4 În cele din urmă, Moise a strigat către Iehova: „Ce să fac cu poporul acesta? Încă puțin și mă vor omorî cu pietre!”.

5 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Mergi înaintea poporului și ia-i cu tine pe câțiva dintre bătrânii Israelului; ia și toiagul cu care ai lovit Nilul.+ Ia-l în mână și du-te. 6 Iată că eu voi sta în fața ta acolo, pe stâncă, la Horeb. Să lovești stânca și din ea va ieși apă, iar poporul va bea”.+ Și Moise a făcut așa sub privirile bătrânilor Israelului. 7 El a pus acelui loc numele Masa*+ și Meriba*,+ pentru că israeliții s-au certat cu Moise și pentru că l-au pus la încercare pe Iehova+ zicând: „Este Iehova în mijlocul nostru sau nu?”.

8 Și amaleciții+ au venit să lupte împotriva Israelului la Refidim.+ 9 Atunci Moise i-a zis lui Iosua:+ „Alege niște bărbați și du-te să lupți împotriva amaleciților. Mâine voi sta pe vârful dealului, cu toiagul adevăratului Dumnezeu în mână”. 10 Iosua a făcut așa cum îi spusese Moise+ și a luptat împotriva amaleciților. Moise, Aaron și Hur+ au urcat pe vârful dealului.

11 Când Moise își ținea mâinile ridicate, erau mai puternici israeliții, dar, când își lăsa mâinile în jos, erau mai puternici amaleciții. 12 Când lui Moise i-au obosit mâinile, Aaron și Hur au adus o piatră ca să stea pe ea și el s-a așezat. Apoi ei i-au sprijinit mâinile, unul de o parte și altul de cealaltă parte, astfel că mâinile lui au rămas nemișcate până la apusul soarelui. 13 Și Iosua i-a înfrânt pe amaleciți cu sabia.+

14 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „Scrie acest lucru în carte ca aducere-aminte și spune-i-l și lui Iosua: «Voi șterge complet de sub ceruri amintirea amaleciților»”.+ 15 Apoi Moise a construit un altar și i-a pus numele Iehova-Nisi*, 16 zicând: „Întrucât amaleciții și-au ridicat mâna împotriva tronului lui Iah,+ Iehova va lupta cu ei din generație în generație”.+

18 Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise,+ a auzit tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și pentru poporul său, Israel; a auzit cum scosese Iehova Israelul din Egipt.+ 2 Ietro, socrul lui Moise, o luase la el pe Sefora, soția lui Moise, care fusese trimisă înapoi la el 3 împreună cu cei doi fii ai ei.+ Unul dintre fii se numea Gherșom*,+ pentru că Moise a spus: „Am ajuns locuitor străin într-o țară străină”. 4 Celălalt se numea Eliezer*, pentru că Moise a spus: „Dumnezeul tatălui meu este ajutorul meu, care m-a scăpat de sabia faraonului”.+

5 Astfel, Ietro, socrul lui Moise, împreună cu fiii și cu soția lui Moise au venit la el în pustiu, acolo unde era așezată tabăra, la muntele adevăratului Dumnezeu.+ 6 Apoi a trimis să i se spună lui Moise: „Eu, socrul tău, Ietro,+ vin la tine cu soția ta și cu cei doi fii ai ei”. 7 Moise a ieșit imediat în întâmpinarea socrului său, s-a plecat și l-a sărutat. S-au întrebat unul pe celălalt dacă erau bine și apoi au intrat în cort.

8 Moise i-a povestit socrului său tot ce făcuse Iehova faraonului și Egiptului spre binele Israelului,+ toate necazurile care se abătuseră asupra lor pe drum+ și cum îi scăpase Iehova. 9 Și Ietro s-a bucurat pentru tot binele pe care îl făcuse Iehova pentru Israel scăpându-i din Egipt*. 10 Și Ietro a zis: „Lăudat să fie Iehova, care v-a scăpat din Egipt și din mâna faraonului și care a eliberat poporul de sub stăpânirea Egiptului! 11 Acum știu că Iehova este mai mare decât toți ceilalți dumnezei,+ pentru că am auzit ce le-a făcut el egiptenilor, care s-au purtat cu aroganță față de poporul său”. 12 Apoi Ietro, socrul lui Moise, a adus* o ofrandă arsă și jertfe pentru Dumnezeu. Și Aaron și toți bătrânii Israelului au venit să mănânce cu socrul lui Moise înaintea adevăratului Dumnezeu.

13 A doua zi, Moise s-a așezat ca de obicei pentru a judeca poporul; și poporul a stat înaintea lui Moise de dimineață până seara. 14 Când socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, a zis: „De ce procedezi așa? De ce stai aici și judeci poporul de unul singur, iar tot poporul stă înaintea ta de dimineață până seara?”. 15 Moise i-a spus socrului său: „Deoarece poporul vine încontinuu la mine ca să ceară îndrumarea lui Dumnezeu. 16 Când apare o neînțelegere între două persoane, aceasta îmi este prezentată mie, iar eu judec cazul și fac cunoscute hotărârile adevăratului Dumnezeu și legile sale”.+

17 Socrul lui Moise i-a zis: „Nu este bine ce faci. 18 Vă veți epuiza și tu, și poporul care este cu tine, căci sarcina aceasta este prea grea pentru tine și nu poți s-o duci la îndeplinire de unul singur. 19 Acum, ascultă-mă. Îți voi da un sfat, iar Dumnezeu va fi cu tine.+ Tu să fii reprezentantul poporului înaintea adevăratului Dumnezeu+ și să-i prezinți adevăratului Dumnezeu neînțelegerile.+ 20 Să le faci cunoscute dispozițiile și legile+ și să le arăți calea pe care trebuie să umble și lucrurile pe care trebuie să le facă. 21 Dar să alegi din popor bărbați capabili,+ care se tem de Dumnezeu, bărbați demni de încredere, care urăsc câștigul necinstit,+ și să-i pui căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zeci.+ 22 Ei să judece poporul când apar neînțelegeri*. Toate cazurile grele să ți le prezinte ție,+ dar toate cazurile ușoare să le rezolve ei. Fă-ți sarcina mai ușoară lăsându-i să o poarte împreună cu tine.+ 23 Dacă vei face așa – și dacă Dumnezeu așa îți poruncește – , vei rezista, iar toți se vor întoarce la corturile lor mulțumiți”.

24 Moise a ascultat de socrul său și a făcut imediat tot ce-i spusese el. 25 Moise a ales din tot Israelul bărbați capabili și i-a pus conducători peste popor: căpetenii peste mii, căpetenii peste sute, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zeci. 26 Astfel, ei judecau poporul când apăreau neînțelegeri. Cazurile grele i le prezentau lui Moise,+ dar toate cazurile ușoare le judecau ei. 27 Apoi Moise și-a luat rămas-bun de la socrul său,+ iar acesta s-a întors în țara lui.

19 În a treia lună de la ieșirea israeliților din țara Egiptului, în aceeași zi*, ei au ajuns în pustiul Sinai. 2 Au plecat din Refidim,+ au ajuns în pustiul Sinai și și-au așezat tabăra în pustiu. Israelul și-a așezat corturile acolo, în fața muntelui.+

3 Apoi Moise a urcat la adevăratul Dumnezeu. Iehova l-a chemat de pe munte+ și i-a zis: „Iată ce să-i spui casei lui Iacob, israeliților: 4 «Ați văzut ce le-am făcut egiptenilor+ ca să vă port pe aripi de acvilă și să vă aduc la mine.+ 5 Și acum, dacă veți asculta din toată inima de glasul meu și veți respecta legământul meu, veți deveni proprietatea mea specială* dintre toate popoarele,+ fiindcă tot pământul este al meu.+ 6 Veți fi un regat de preoți și o națiune sfântă pentru mine».+ Acestea sunt cuvintele pe care trebuie să li le spui israeliților”.

7 Moise s-a dus deci și i-a chemat pe bătrânii poporului și le-a spus toate aceste cuvinte pe care i le poruncise Iehova.+ 8 Apoi tot poporul a răspuns într-un glas: „Suntem gata să facem tot ce a spus Iehova”.+ Moise i-a transmis imediat lui Iehova răspunsul poporului. 9 Și Iehova i-a zis lui Moise: „Iată că voi veni la tine într-un nor întunecos, pentru ca poporul să audă când vorbesc cu tine și să creadă mereu și în tine”. Și Moise i-a spus lui Iehova cuvintele poporului.

10 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Du-te la popor și sfințește-l azi și mâine, iar ei să-și spele veșmintele. 11 Să fie pregătiți pentru a treia zi, căci în a treia zi Iehova va coborî pe muntele Sinai sub privirile întregului popor. 12 Să stabilești limite pentru popor de jur împrejurul muntelui și să le spui: «Aveți grijă să nu urcați pe munte și să nu atingeți poalele lui. Oricine va pune piciorul pe munte va fi omorât negreșit. 13 Nimeni să nu-l atingă pe cel vinovat; acesta va fi omorât cu pietre sau străpuns*. Indiferent că este om sau animal, nu va trăi».+ Dar, când se va suna din cornul de berbec,+ vor putea să urce pe munte”.

14 Apoi Moise a coborât de pe munte la popor și a început să sfințească poporul, iar ei și-au spălat veșmintele.+ 15 El a spus poporului: „Pregătiți-vă pentru a treia zi. Să nu aveți relații intime*”.

16 În dimineața celei de-a treia zile au fost tunete și fulgere, un nor gros+ a acoperit muntele și s-a auzit un sunet foarte puternic de corn. Și tot poporul din tabără a început să tremure.+ 17 Atunci Moise a scos poporul din tabără pentru a-l întâlni pe adevăratul Dumnezeu și ei s-au oprit la poalele muntelui. 18 Tot muntele Sinai fumega, pentru că Iehova coborâse pe el în foc;+ și fumul se ridica la fel ca fumul unui cuptor și tot muntele se cutremura foarte tare.+ 19 În timp ce sunetul cornului devenea tot mai puternic, Moise vorbea, iar adevăratul Dumnezeu îi răspundea*.

20 Așadar, Iehova a coborât pe muntele Sinai, pe vârful muntelui. Iehova l-a chemat pe Moise pe vârful muntelui și Moise a urcat.+ 21 Iehova i-a zis atunci lui Moise: „Coboară și avertizează poporul să nu încerce să-și croiască drum ca să-l vadă pe Iehova; altfel, mulți dintre ei vor muri. 22 Iar preoții*, care se apropie cu regularitate de Iehova, să se sfințească, pentru ca Iehova să nu-i lovească*”.+ 23 Atunci Moise i-a zis lui Iehova: „Poporul nu va urca pe muntele Sinai fiindcă ne-ai avertizat deja când mi-ai spus: «Să stabilești limite în jurul muntelui și să-l sfințești»”.+ 24 Însă Iehova i-a spus: „Du-te, coboară și apoi urcă din nou împreună cu Aaron; dar preoții și poporul să nu-și croiască drum ca să urce la Iehova, ca nu cumva el să-i lovească”.+ 25 Moise a coborât deci la popor și le-a spus toate acestea.

20 Atunci Dumnezeu a spus toate aceste cuvinte:+

2 „Eu sunt Iehova, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa sclaviei.+ 3 Să nu ai alți dumnezei în afară de mine*.+

4 Să nu-ți faci chip cioplit sau înfățișarea* vreunui lucru+ care este sus, în ceruri, sau jos, pe pământ, sau în apele de pe pământ*. 5 Să nu te pleci înaintea lor și să nu te lași convins să le slujești,+ fiindcă eu, Iehova, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu care pretinde devoțiune exclusivă,+ care aduce pedeapsa pentru nelegiuirea taților asupra fiilor, asupra celei de-a treia generații și asupra celei de-a patra generații a celor ce mă urăsc, 6 dar care manifestă iubire loială până la a mia generație a celor ce mă iubesc și respectă poruncile mele.+

7 Să nu folosești în mod nedemn numele lui Iehova,+ Dumnezeul tău, căci Iehova nu-l va lăsa nepedepsit pe cel ce folosește numele său în mod nedemn.+

8 Amintește-ți să ții ziua de sabat, considerând-o sfântă.+ 9 Să lucrezi și să-ți faci toată munca în șase zile,+ 10 dar a șaptea zi este un sabat pentru Iehova, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio muncă, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici animalul tău, nici locuitorul străin care locuiește în orașele* tale.+ 11 Căci în șase zile a făcut Iehova cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea a început să se odihnească.+ De aceea a binecuvântat Iehova ziua de sabat și a sfințit-o.

12 Să-i onorezi pe tatăl tău și pe mama ta+ ca să trăiești mult timp în țara pe care ți-o dă Iehova, Dumnezeul tău.+

13 Să nu ucizi.+

14 Să nu comiți adulter.+

15 Să nu furi.+

16 Să nu depui mărturie mincinoasă împotriva semenului tău.+

17 Să nu dorești casa semenului tău. Să nu dorești soția semenului tău,+ nici sclavul lui, nici sclava lui, nici taurul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care îi aparține semenului tău”.+

18 Tot poporul auzea tunetele și sunetul de corn și vedea fulgerele și muntele fumegând. Atunci poporul a început să tremure și a stat la distanță.+ 19 Și i-au zis lui Moise: „Vorbește-ne tu și noi te vom asculta, dar să nu ne vorbească Dumnezeu, ca să nu murim”.+ 20 Moise a zis poporului: „Nu vă temeți, căci adevăratul Dumnezeu a venit pentru a vă pune la încercare+ și pentru că vrea să continuați să vă temeți de el, ca să nu păcătuiți”.+ 21 Poporul stătea la distanță, dar Moise s-a apropiat de norul întunecos, în care era adevăratul Dumnezeu.+

22 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Așa să le spui israeliților: «Voi ați văzut că v-am vorbit din ceruri.+ 23 Să nu faceți dumnezei de argint ca să vă închinați și lor, și mie și să nu vă faceți dumnezei de aur.+ 24 Să-mi faci un altar de pământ și să aduci pe el ofrandele tale arse și jertfele tale de comuniune*, din turma ta și din cireada ta. În orice loc în care voi face să fie amintit numele meu*,+ voi veni la tine și te voi binecuvânta. 25 Iar dacă îmi vei face un altar de piatră, să nu-l construiești din pietre tăiate cu vreo unealtă*.+ Dacă vei folosi dalta, îl vei profana. 26 Să nu urci la altarul meu pe trepte, ca nu cumva să ți se dezvelească părțile intime* deasupra lui».

21 Iată hotărârile judecătorești pe care trebuie să li le transmiți:+

2 Dacă vei cumpăra un sclav evreu,+ el va sluji ca sclav șase ani, dar în al șaptelea an va fi eliberat, fără să plătească nimic.+ 3 Dacă a venit singur, să plece singur. Dacă este soțul unei soții, soția lui să plece împreună cu el. 4 Dacă stăpânul lui îi dă o soție și ea îi naște fii sau fiice, soția și copiii ei să fie ai stăpânului ei, iar el să plece singur.+ 5 Dar, dacă sclavul insistă spunând: «Îi iubesc pe stăpânul meu, pe soția mea și pe copiii mei și nu vreau să fiu eliberat»,+ 6 atunci stăpânul lui să-l ducă înaintea adevăratului Dumnezeu. Apoi să-l apropie de ușă sau de ușorul ușii și să-i străpungă urechea cu un ac lung*, iar el să fie sclavul lui toată viața.

7 Dacă un om o vinde pe fiica lui ca sclavă, ea să nu fie eliberată așa cum este eliberat un bărbat. 8 Dacă stăpânul ei nu o place și nu mai vrea ca ea să-i devină concubină, ci caută pe cineva care să o cumpere*, el nu va avea dreptul s-o vândă unor străini, fiindcă s-a purtat în mod trădător cu ea. 9 Dacă i-o dă fiului său, să-i dea drepturile pe care le are o fiică. 10 Dacă el* își mai ia o soție, să nu-i reducă primei soții din hrană, din îmbrăcăminte și din dreptul conjugal.+ 11 Dacă nu-i va da aceste trei lucruri, ea să fie eliberată fără să plătească nimic.

12 Oricine lovește mortal un om să fie omorât.+ 13 Dar, dacă face lucrul acesta fără intenție și adevăratul Dumnezeu permite să se întâmple, va putea să fugă într-un loc pe care vi-l voi stabili.+ 14 Dacă un om se mânie foarte tare pe semenul său și îl omoară intenționat,+ să fie omorât, chiar dacă va trebui să-l iei de la altarul meu.+ 15 Cine își lovește tatăl sau mama să fie omorât.+

16 Dacă cineva răpește un om+ și îl vinde sau dacă cineva este prins că ține la el un om răpit,+ să fie omorât.+

17 Cine își blestemă tatăl sau mama să fie omorât.+

18 Iată cum trebuie să se procedeze dacă niște oameni se ceartă și unul dintre ei îl lovește pe semenul său cu o piatră sau cu pumnul*, iar acesta nu moare, dar trebuie să stea la pat: 19 Dacă poate să se ridice și să umble pe afară în cârjă, atunci cel care l-a lovit să fie scutit de pedeapsă. Nu trebuie decât să plătească o despăgubire pentru timpul pe care cel rănit îl pierde de la muncă până se însănătoșește complet.

20 Dacă un om își lovește sclavul sau sclava cu un băț, iar sclavul moare sub mâna lui, acesta să fie răzbunat.+ 21 Dar, dacă mai trăiește o zi sau două, să nu fie răzbunat, fiindcă a fost cumpărat cu banii stăpânului.

22 Dacă niște bărbați se bat și lovesc o femeie însărcinată, iar ea naște prematur*,+ dar nu moare nimeni*, vinovatul trebuie să plătească despăgubirea pe care i-o cere soțul femeii; să o plătească prin judecători.+ 23 Dar, dacă moare cineva, să dai viață pentru viață*,+ 24 ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,+ 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, lovitură pentru lovitură.

26 Dacă un om lovește ochiul sclavului său sau ochiul sclavei sale, iar sclavul își pierde ochiul, stăpânul să-l elibereze ca despăgubire pentru ochiul său.+ 27 Dacă îi rupe un dinte sclavului sau sclavei sale, să-l elibereze ca despăgubire pentru dintele său.

28 Dacă un taur împunge un bărbat sau o femeie și cel împuns moare, taurul să fie omorât cu pietre,+ iar carnea lui să nu fie mâncată; însă proprietarul taurului este scutit de pedeapsă. 29 Dar, dacă un taur avea obiceiul să împungă, iar proprietarul lui a fost avertizat, dar nu l-a păzit și acesta a omorât un bărbat sau o femeie, taurul să fie omorât cu pietre, iar proprietarul lui să fie și el omorât. 30 Dacă i se impune o răscumpărare*, să dea ca preț de răscumpărare pentru viața* sa tot ce i se impune. 31 Proprietarului taurului trebuie să i se aplice această hotărâre judecătorească, indiferent că taurul a împuns un băiat sau o fată. 32 Dacă taurul a împuns un sclav sau o sclavă, proprietarul taurului să-i plătească 30 de sicli* stăpânului acelui sclav, iar taurul să fie omorât cu pietre.

33 Dacă un om lasă o groapă descoperită sau sapă o groapă și nu o acoperă, iar un taur sau un măgar cade în ea, 34 proprietarul gropii să plătească despăgubire.+ Să-i dea proprietarului animalului prețul acestuia, iar animalul mort îi va reveni lui. 35 Dacă taurul unui om împunge taurul altui om și-l omoară, ei să vândă taurul viu, să împartă prețul obținut și să împartă și animalul mort. 36 Dar, dacă se știa că taurul avea obiceiul să împungă și totuși proprietarul lui nu l-a păzit, acesta să dea despăgubire taur pentru taur, iar animalul mort îi va reveni lui.

22 Dacă un om fură un taur sau o oaie și înjunghie animalul sau îl vinde, să dea despăgubire cinci tauri pentru taur și patru oi pentru oaie.+

2 (Dacă un hoț+ este prins în timp ce sparge o casă și este lovit și moare, cel care a omorât hoțul nu are vină de sânge. 3 Dar, dacă lucrul acesta se întâmplă după răsăritul soarelui, el are vină de sânge.)

El trebuie să dea despăgubire. Dacă nu are ce să dea, să fie vândut pentru a plăti ceea ce a furat. 4 Dacă ceea ce a furat, fie taur, fie măgar, fie oaie, este găsit viu la el, să dea o despăgubire dublă.

5 Dacă cineva își duce animalele la păscut într-un ogor sau într-o vie și le lasă să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire ce are mai bun pe ogorul lui sau ce are mai bun în via lui.

6 Dacă este aprins un foc și acesta cuprinde spinii și mistuie snopii sau holda sau tot ogorul, cel care a aprins focul să dea despăgubire pentru ceea ce a ars.

7 Dacă un om îi dă semenului său bani sau obiecte spre păstrare, iar acestea sunt furate din casa acelui om, dacă hoțul este găsit, acesta să dea o despăgubire dublă.+ 8 Dacă hoțul nu este găsit, proprietarul casei să fie adus înaintea adevăratului Dumnezeu+ ca să se stabilească dacă el a luat* bunurile semenului său. 9 În toate cazurile în care cineva este acuzat că deține bunuri în mod ilegal – un taur, un măgar, o oaie, un veșmânt sau un lucru pierdut, despre care altcineva spune: «Este al meu!» – , ambele părți să prezinte cazul înaintea adevăratului Dumnezeu.+ Cel pe care Dumnezeu îl declară vinovat să-i dea semenului său o despăgubire dublă.+

10 Dacă un om îi dă în grijă semenului său un măgar, un taur, o oaie sau alt animal, iar acesta moare, se rănește grav sau îi este luat fără să fie de față vreun martor, 11 cel căruia i s-a încredințat animalul să jure înaintea lui Iehova că n-a luat* bunurile semenului său. Proprietarul să accepte jurământul, iar celălalt om nu trebuie să dea despăgubire.+ 12 Dar, dacă animalul a fost furat de la omul care îl avea în grijă*, atunci el să-i dea despăgubire proprietarului. 13 Dacă animalul a fost sfâșiat de o fiară, să-l aducă drept dovadă. El nu trebuie să dea despăgubire pentru animalul sfâșiat de o fiară.

14 Însă, dacă cineva împrumută de la semenul său un animal și acesta se rănește grav sau moare când proprietarul lui nu este de față, omul care l-a luat cu împrumut trebuie să dea despăgubire. 15 Dacă proprietarul lui este de față, nu trebuie să dea despăgubire. Dacă animalul este închiriat, banii dați pentru închiriere reprezintă despăgubirea.

16 Dacă un om seduce o fecioară care nu este logodită și are relații sexuale cu ea, trebuie să plătească prețul de mireasă și s-o ia de soție.+ 17 Dacă tatăl ei refuză categoric să i-o dea, el trebuie să plătească o sumă echivalentă cu prețul de mireasă.

18 Să nu lași în viață o vrăjitoare.+

19 Cine are relații sexuale cu un animal să fie omorât negreșit.+

20 Oricine aduce jertfe altor dumnezei în afară de Iehova să fie omorât*.+

21 Să nu te porți rău cu locuitorul străin și să nu-l asuprești,+ fiindcă și voi ați fost locuitori străini în țara Egiptului.+

22 Să nu-i asuprești pe văduvă și pe orfanul de tată.+ 23 Dacă îi vei asupri și vor striga către mine, le voi auzi negreșit strigătul.+ 24 Și mă voi aprinde de mânie și vă voi omorî cu sabia, iar soțiile voastre vor ajunge văduve și copiii voștri vor rămâne fără tată.

25 Dacă îi împrumuți bani unui sărac din poporul meu, să nu faci lucrul acesta pentru profit*. Să nu-i ceri dobândă.+

26 Dacă iei veșmântul semenului tău ca garanție pentru un împrumut,+ să i-l înapoiezi până la apusul soarelui 27 pentru că este singura lui învelitoare, veșmântul cu care își acoperă corpul*; altfel, cu ce se va înveli când se va culca?+ Când va striga către mine, eu voi auzi, pentru că sunt plin de compasiune*.+

28 Să nu-l blestemi pe Dumnezeu+ și să nu blestemi o căpetenie* din poporul tău.+

29 Să nu eziți să aduci ofrande din recolta ta îmbelșugată și din preaplinul teascurilor* tale.+ Pe întâiul născut dintre fiii tăi să mi-l dedici mie.+ 30 Iată ce să faci cu vițelul și cu mielul tău:+ să rămână șapte zile cu mama lui, iar în a opta zi să mi-l dai mie.+

31 Să fiți un popor sfânt pentru mine;+ dacă găsiți pe câmp un animal sfâșiat de o fiară, să nu-i mâncați carnea.+ S-o aruncați la câini.

23 Să nu răspândești o știre neadevărată.+ Să nu-l susții pe cel rău depunând mărturie mincinoasă cu rea-voință.+ 2 Să nu urmezi mulțimea ca să faci rău; când depui mărturie, să nu strâmbi judecata ca să fii de partea mulțimii*. 3 Să fii imparțial în procesul celui sărac.+

4 Dacă dai întâmplător de taurul sau de măgarul rătăcit al dușmanului tău, să i-l duci înapoi.+ 5 Dacă vezi că măgarul cuiva care te urăște a căzut sub povara lui, să nu pleci nepăsător. Să-l ajuți să elibereze animalul.+

6 Să nu faci judecată nedreaptă în procesul celor săraci care trăiesc în mijlocul tău.+

7 Să nu ai nicio legătură cu acuzațiile false* și să nu-i omori pe cel nevinovat și pe cel drept, căci nu-l voi declara drept pe cel rău*.+

8 Să nu iei mită, căci mita îi orbește pe cei cu vederea clară și poate denatura cuvintele celor drepți.+

9 Să nu-l asuprești pe locuitorul străin. Voi știți ce înseamnă să fii străin*, fiindcă ați fost locuitori străini în țara Egiptului.+

10 Șase ani să-ți semeni pământul și să-i strângi roadele.+ 11 Însă în al șaptelea an să-l lași necultivat și să rămână nelucrat. Ceea ce rodește pământul de la sine să mănânce săracii din poporul tău, iar ce vor lăsa ei să mănânce animalele sălbatice. Așa să faci cu via ta și cu livada ta de măslini.

12 Șase zile să-ți faci munca, dar în a șaptea zi să nu mai faci nicio lucrare, pentru ca taurul și măgarul tău să se odihnească și pentru ca fiul sclavei tale și locuitorul străin să-și refacă puterile.+

13 Să ai grijă să faci tot ce ți-am spus+ și să nu menționezi numele altor dumnezei; să nu fie auzite numele lor din gura ta.+

14 În fiecare an să ții trei sărbători pentru mine.+ 15 Să ții Sărbătoarea Turtelor Nedospite.+ Să mănânci turte nedospite șapte zile, așa cum ți-am poruncit, la timpul fixat, în luna abib*,+ căci atunci ai ieșit din Egipt. Nimeni să nu se prezinte înaintea mea cu mâna goală.+ 16 Să ții și Sărbătoarea Secerișului*, când seceri primele roade coapte ale muncii tale, din ceea ce semeni pe câmp.+ De asemenea, să ții Sărbătoarea Recoltei*, la sfârșitul anului, când strângi de pe câmp rodul muncii tale.+ 17 De trei ori pe an, toți bărbații să se prezinte înaintea adevăratului Domn, Iehova.+

18 Să nu oferi sângele jertfei mele împreună cu ceva dospit. Grăsimea jertfelor oferite la sărbătorile mele să nu rămână peste noapte, până dimineață.

19 Să aduci la casa lui Iehova, Dumnezeul tău, cele mai bune dintre primele roade coapte ale pământului tău.+

Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui.+

20 Eu trimit un înger înaintea ta+ ca să te păzească pe drum și să te ducă în locul pe care l-am pregătit.+ 21 Fii atent la el și ascultă de glasul lui. Să nu te răzvrătești împotriva lui, căci nu-ți va ierta fărădelegile,+ fiindcă el acționează în numele meu*. 22 Dar, dacă vei asculta întru totul de glasul lui și dacă vei face tot ce voi spune, voi fi dușmanul dușmanilor tăi și mă voi împotrivi celor ce ți se împotrivesc. 23 Căci îngerul meu va merge înaintea ta și te va conduce la amoriți, la hetiți, la fereziți, la canaaniți, la heviți și la iebusiți, iar eu îi voi nimici.+ 24 Să nu te pleci înaintea dumnezeilor lor, nici să nu te lași convins să le slujești; să nu imiți practicile lor.+ Dimpotrivă, să le dărâmi idolii și să le sfărâmi coloanele sacre.+ 25 Să-i slujești lui Iehova, Dumnezeul tău,+ iar el va binecuvânta pâinea și apa ta.+ Și voi îndepărta boala din mijlocul tău.+ 26 Femeile din țara ta nu vor pierde sarcina și nu vor fi sterile.+ Și îți voi da viață lungă*.

27 Voi trimite frica de mine înaintea ta+ și voi provoca învălmășeală în mijlocul tuturor popoarelor pe care le vei întâlni. Îi voi face pe toți dușmanii tăi să fugă dinaintea ta.*+ 28 Voi trimite deznădejdea* înaintea ta+ și ea îi va alunga pe heviți, pe canaaniți și pe hetiți dinaintea ta.+ 29 Nu-i voi alunga într-un singur an, pentru ca țara să nu ajungă o întindere pustie și animalele sălbatice să se înmulțească și să-ți facă rău.+ 30 Îi voi alunga dinaintea ta încetul cu încetul, până vei deveni numeros și vei lua țara în stăpânire.+

31 Voi face ca granițele tale să se întindă de la Marea Roșie până la marea filistenilor* și de la pustiu până la Fluviu*,+ căci îi voi da pe locuitorii țării în mâna ta, iar tu îi vei alunga dinaintea ta.+ 32 Să nu faci niciun legământ cu ei sau cu dumnezeii lor.+ 33 Ei să nu locuiască în țara ta, ca să nu te facă să păcătuiești împotriva mea. Dacă le-ai sluji dumnezeilor lor, aceasta ar fi cu siguranță o cursă pentru tine”.+

24 Apoi el i-a spus lui Moise: „Urcă la Iehova. Ia-i cu tine pe Aaron, pe Nadab, pe Abihu+ și 70 dintre bătrânii Israelului și prosternați-vă de la distanță. 2 Numai Moise să se apropie de Iehova; ceilalți să nu se apropie și nici poporul să nu urce cu el”.+

3 Atunci Moise a venit și a spus poporului toate cuvintele lui Iehova și toate hotărârile judecătorești.+ Tot poporul a răspuns într-un glas: „Suntem gata să împlinim toate cuvintele pe care le-a spus Iehova”.+ 4 Și Moise a scris toate cuvintele lui Iehova.+ Apoi s-a sculat dis-de-dimineață și a construit la poalele muntelui un altar și a ridicat 12 stâlpi, după cele 12 triburi ale Israelului. 5 După aceea a ales câțiva tineri dintre israeliți și ei au adus ofrande arse și au sacrificat tauri ca jertfe de comuniune+ pentru Iehova. 6 Atunci Moise a luat jumătate din sânge și l-a pus în castroane, iar cu cealaltă jumătate a stropit altarul. 7 Apoi a luat cartea legământului și a citit-o cu voce tare poporului.+ Ei au zis: „Suntem gata să facem tot ce a zis Iehova și vom fi ascultători”.+ 8 Și Moise a luat sângele, a stropit poporul cu el+ și a zis: „Acesta este sângele legământului pe care Iehova l-a încheiat cu voi în armonie cu toate aceste cuvinte”.+

9 Moise și Aaron, Nadab și Abihu, precum și 70 dintre bătrânii Israelului au urcat 10 și l-au văzut pe Dumnezeul Israelului.+ Sub picioarele lui era ceva ce semăna cu o pardoseală de safir, iar aceasta era ca un cer senin.+ 11 El nu le-a făcut niciun rău bărbaților de seamă ai Israelului;+ ei au avut o viziune a adevăratului Dumnezeu și au mâncat și au băut.

12 Și Iehova i-a zis lui Moise: „Urcă la mine pe munte și rămâi acolo. Eu îți voi da tablele de piatră cu legile și poruncile pe care le voi scrie pentru instruirea poporului”.+ 13 Atunci Moise s-a ridicat împreună cu Iosua,+ ajutorul său. Și Moise a urcat pe muntele adevăratului Dumnezeu.+ 14 Dar bătrânilor le zisese: „Așteptați-ne aici până ne întoarcem la voi.+ Aaron și Hur+ sunt cu voi. Cine are un litigiu poate să meargă la ei”.+ 15 Apoi Moise a urcat pe munte în timp ce norul acoperea muntele.+

16 Gloria lui Iehova+ a rămas pe muntele Sinai,+ iar norul a acoperit muntele șase zile. În a șaptea zi, el l-a chemat pe Moise din nor. 17 Pentru israeliții care priveau, gloria lui Iehova semăna cu un foc mistuitor pe vârful muntelui. 18 Atunci Moise a intrat în nor și a urcat pe munte.+ Moise a rămas pe munte 40 de zile și 40 de nopți.+

25 Și Iehova i-a zis lui Moise: 2 „Spune poporului lui Israel să strângă o contribuție pentru mine; de la fiecare om pe care îl va îndemna inima să strângeți contribuția pentru mine.+ 3 Iată contribuția pe care să o primiți de la ei: aur,+ argint+ și aramă,+ 4 fir albastru, lână purpurie, fir stacojiu*, in fin și păr de capră, 5 piei de berbec vopsite în roșu, piei de focă și lemn de acacie,+ 6 ulei pentru lămpi,+ balsam pentru uleiul de ungere+ și pentru tămâia parfumată,+ 7 precum și pietre de onix și alte pietre care să fie fixate pe efod+ și pe pectoral.+ 8 Ei să-mi facă un sanctuar, iar eu voi locui în mijlocul lor.+ 9 Să faceți tabernacolul și tot mobilierul și ustensilele lui urmând întocmai modelul* pe care ți-l arăt.+

10 Ei să facă o arcă* din lemn de acacie, de doi coți* și jumătate lungime, un cot și jumătate lățime și un cot și jumătate înălțime.+ 11 S-o îmbraci în aur pur.+ S-o îmbraci în interior și în exterior și să-i faci o bordură* de aur de jur împrejur.+ 12 Să torni patru inele de aur și să le fixezi deasupra celor patru picioare ale ei: două inele pe o parte și două inele pe cealaltă parte. 13 Să faci niște drugi din lemn de acacie și să-i îmbraci în aur.+ 14 Să introduci drugii în inelele de pe părțile laterale ale Arcei, pentru ca Arca să fie transportată cu ajutorul lor. 15 Drugii să rămână în inelele Arcei; să nu fie scoși de acolo.+ 16 În Arcă să pui Mărturia pe care ți-o voi da.+

17 Să faci un capac din aur pur, de doi coți și jumătate lungime și un cot și jumătate lățime.+ 18 Să faci doi heruvimi de aur. Să-i faci din aur bătut și să-i pui la cele două capete ale capacului.+ 19 Să pui heruvimii la cele două capete, un heruvim la fiecare capăt al capacului. 20 Heruvimii să aibă cele două aripi întinse în sus, umbrind capacul cu aripile lor,+ și să stea față în față. Fețele heruvimilor să fie aplecate spre capac. 21 Să pui capacul+ pe Arcă, iar în Arcă să pui Mărturia pe care ți-o voi da. 22 Eu îți voi apărea acolo și voi vorbi cu tine de deasupra capacului.+ Dintre cei doi heruvimi de pe arca Mărturiei îți voi spune toate poruncile pe care va trebui să li le transmiți israeliților.

23 Să faci și o masă+ din lemn de acacie, de doi coți lungime, un cot lățime și un cot și jumătate înălțime.+ 24 S-o îmbraci în aur pur și să-i faci o bordură* de aur de jur împrejur. 25 Să-i faci de jur împrejur o ramă de un lat de palmă*, iar de jur împrejurul ramei să faci o bordură* de aur. 26 Să faci patru inele de aur și să fixezi inelele în cele patru colțuri ale mesei, acolo unde sunt prinse cele patru picioare. 27 Inelele să fie aproape de ramă; prin ele vor trece drugii cu care se va transporta masa. 28 Să faci drugii din lemn de acacie și să-i îmbraci în aur; să transporți masa cu ajutorul lor.

29 Să-i faci farfurii și pahare, precum și urcioare și castroane din care se vor turna ofrandele de băutură. Să le faci din aur pur.+ 30 Să pui pe masă pâinea de prezentare, iar aceasta să fie înaintea mea tot timpul.+

31 Să faci un lampadar+ din aur pur. Lampadarul să fie făcut din aur bătut. Baza, piciorul, brațele, cupele, bobocii și florile lui să fie dintr-o singură bucată.+ 32 Din piciorul lampadarului să pornească șase brațe; trei brațe să fie pe o parte și trei brațe, pe cealaltă parte. 33 Pe fiecare braț de pe o parte să fie trei cupe în formă de floare de migdal, care să alterneze cu boboci și flori; și pe fiecare braț de pe cealaltă parte să fie trei cupe în formă de floare de migdal, care să alterneze cu boboci și flori. Așa să fie cele șase brațe, care pornesc din piciorul lampadarului. 34 Pe piciorul lampadarului să fie patru cupe în formă de floare de migdal, care să alterneze cu boboci și flori. 35 Un boboc să fie sub primele două brațe, care pornesc din piciorul lampadarului, un boboc sub următoarele două brațe și un boboc sub ultimele două brațe; așa să fie pentru cele șase brațe, care pornesc din piciorul lampadarului. 36 Bobocii, brațele și întregul lampadar să fie dintr-o singură bucată, din aur pur bătut.+ 37 Să-i faci șapte lămpi; când sunt aprinse, lămpile vor lumina locul din fața lui.+ 38 Mucările* și fărașele lui pentru foc să fie din aur pur.+ 39 Lampadarul și aceste ustensile să fie făcute dintr-un talant* de aur pur. 40 Ai grijă să le faci după modelul* care ți-a fost arătat pe munte.+

26 Să faci tabernacolul+ din 10 pânze de cort; acestea să fie din in fin răsucit, din fir albastru, din lână purpurie și din fir stacojiu. Să le faci cu heruvimi+ brodați.+ 2 Fiecare pânză de cort să aibă 28 de coți* lungime și 4 coți lățime. Toate pânzele să aibă aceeași mărime.+ 3 Cinci pânze să fie prinse una de alta pentru a forma un set și celelalte 5 pânze să fie prinse pentru a forma alt set. 4 Să faci niște bride din fir albastru pe marginea pânzei de cort de la capătul unui set și la fel să faci pe marginea celuilalt set, acolo unde se îmbină cele două seturi. 5 Să faci 50 de bride pe una dintre pânzele de cort și 50 de bride pe marginea celeilalte pânze de cort, astfel încât bridele să fie față-n față acolo unde se îmbină cele două seturi de pânze. 6 Să faci 50 de cleme de aur și să prinzi pânzele laolaltă cu ajutorul clemelor, astfel încât tabernacolul să formeze un întreg.+

7 De asemenea, să faci niște pânze din păr de capră,+ care să servească drept cort peste tabernacol. Să faci 11 pânze de cort.+ 8 Fiecare pânză să aibă 30 de coți lungime și 4 coți lățime. Toate cele 11 pânze să aibă aceeași mărime. 9 Să prinzi laolaltă 5 pânze de cort și să prinzi laolaltă celelalte 6 pânze de cort; să îndoi a șasea pânză în partea din față a cortului. 10 Să faci 50 de bride pe marginea pânzei de la capătul unui set și 50 de bride pe marginea pânzei de la capătul celuilalt set, acolo unde se îmbină cele două seturi. 11 Să faci 50 de cleme de aramă, să introduci clemele în bride și să asamblezi cortul, ca să formeze un întreg. 12 În partea din spate a tabernacolului va rămâne o jumătate de pânză de cort. Aceasta să fie lăsată să atârne peste pânza de in. 13 Pe fiecare parte laterală a tabernacolului, pânzele cortului vor fi mai lungi cu un cot decât pânzele de in, ca să acopere tabernacolul.

14 Să faci și o învelitoare pentru cort din piei de berbec vopsite în roșu, iar peste aceasta, o învelitoare din piei de focă.+

15 Să faci cadrele de scândură+ pentru tabernacol din lemn de acacie; acestea să fie puse în poziție verticală.+ 16 Fiecare cadru de scândură să aibă zece coți înălțime și un cot și jumătate lățime. 17 Fiecare cadru de scândură să aibă două cepuri* paralele. Așa să faci toate cadrele de scândură ale tabernacolului. 18 Să faci 20 de cadre de scândură pentru latura sudică a tabernacolului.

19 Să faci 40 de suporturi de argint cu scobitură,+ pe care să le pui sub cele 20 de cadre de scândură: două suporturi cu scobitură sub un cadru de scândură, pentru cele două cepuri ale lui, și două suporturi cu scobitură sub fiecare dintre următoarele cadre de scândură, pentru cele două cepuri ale fiecăruia.+ 20 Pentru cealaltă latură a tabernacolului, latura nordică, să faci 20 de cadre de scândură 21 și pentru ele 40 de suporturi de argint cu scobitură: două suporturi cu scobitură sub un cadru de scândură și două suporturi cu scobitură sub fiecare dintre următoarele cadre de scândură. 22 Pentru partea din spate a tabernacolului, cea dinspre vest, să faci 6 cadre de scândură.+ 23 Să faci 2 cadre de scândură care să fie stâlpi pentru colțurile din partea din spate a tabernacolului. 24 Să fie duble de jos până sus, până la primul inel. Așa să fie ambele cadre. Ele vor forma cei doi stâlpi de colț. 25 Astfel, vor fi 8 cadre de scândură cu 16 suporturi de argint cu scobitură: două suporturi cu scobitură sub un cadru de scândură și două suporturi cu scobitură sub fiecare dintre următoarele cadre de scândură.

26 Să faci niște drugi din lemn de acacie: 5 pentru cadrele de scândură ale unei părți laterale a tabernacolului+ 27 și 5 drugi pentru cadrele de scândură ale celeilalte părți laterale a tabernacolului, precum și 5 drugi pentru cadrele de scândură ale laturii vestice a tabernacolului, pentru partea din spate. 28 Drugul din mijloc, care trece pe la jumătatea cadrelor de scândură, să fie de la un capăt la celălalt al fiecărei părți.

29 Să îmbraci cadrele de scândură în aur,+ iar inelele lor, prin care vor trece drugii, să le faci din aur; să îmbraci drugii în aur. 30 Să ridici tabernacolul după planul care ți-a fost arătat pe munte.+

31 Să faci o perdea+ din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit. Să fie făcută cu heruvimi brodați. 32 Să o atârni de 4 stâlpi de acacie îmbrăcați în aur. Cârligele lor să fie de aur. Stâlpii să fie puși pe 4 suporturi de argint cu scobitură. 33 Să atârni perdeaua sub cleme* și să duci arca Mărturiei+ dincolo de perdea. Perdeaua să despartă Sfânta+ de Sfânta Sfintelor.+ 34 Să pui capacul pe arca Mărturiei, în Sfânta Sfintelor.

35 Să pui masa dincoace de perdea, iar lampadarul+ să fie față în față cu masa; să pui lampadarul pe latura sudică a tabernacolului și masa pe latura nordică. 36 Pentru intrarea în cort să faci o perdea* din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit, țesute împreună.+ 37 Pentru perdea* să faci 5 stâlpi de acacie și să-i îmbraci în aur. Cârligele lor să fie de aur. Să torni pentru stâlpi 5 suporturi de aramă cu scobitură.

27 Să faci altarul din lemn de acacie;+ să aibă 5 coți* lungime și 5 coți lățime. Altarul să fie pătrat. Înălțimea lui să fie de 3 coți.+ 2 Să faci niște coarne+ pentru cele patru colțuri ale lui; coarnele să fie parte din altar și să îmbraci altarul în aramă.+ 3 Să faci niște găleți pentru scoaterea cenușii*, precum și lopeți, castroane, furculițe și fărașe pentru foc; toate ustensilele lui să le faci din aramă.+ 4 Să faci pentru altar un grătar, o plasă de aramă, iar pe plasă să faci patru inele de aramă la cele patru colțuri ale ei. 5 Să pui plasa mai jos de bordura altarului; să fie spre mijlocul altarului. 6 Să faci pentru altar niște drugi din lemn de acacie și să-i îmbraci în aramă. 7 Drugii să fie introduși în inele, astfel încât drugii să fie de o parte și de alta a altarului când acesta este transportat.+ 8 Să faci altarul ca o ladă goală din scânduri. Să fie făcut exact așa cum ți-a arătat El pe munte.+

9 În jurul tabernacolului să fie o curte.+ Pe latura sudică, împrejmuirea curții să fie din pânze de in fin răsucit; lungimea acestei laturi să fie de 100 de coți.+ 10 Împrejmuirea să aibă 20 de stâlpi, cu 20 de suporturi de aramă cu scobitură. Cârligele stâlpilor și piesele lor de legătură* să fie de argint. 11 Împrejmuirea de pânze de pe latura nordică să aibă tot 100 de coți lungime. Să aibă 20 de stâlpi, cu 20 de suporturi de aramă cu scobitură, precum și cârlige și piese de legătură* de argint pentru stâlpi. 12 Împrejmuirea de pânze de pe latura vestică să aibă 50 de coți; aceasta să fie lățimea curții. Să aibă 10 stâlpi și 10 suporturi cu scobitură. 13 Lățimea curții pe latura estică, dinspre răsărit, să fie de 50 de coți. 14 De o parte a intrării să fie 15 coți de pânze, cu 3 stâlpi și 3 suporturi cu scobitură.+ 15 De cealaltă parte a intrării să fie 15 coți de pânze, cu 3 stâlpi și 3 suporturi cu scobitură.

16 La intrarea în curte să fie o perdea* de 20 de coți lungime, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit, țesute împreună.+ Să aibă 4 stâlpi și 4 suporturi cu scobitură.+ 17 Toți stâlpii care împrejmuiesc curtea să aibă piese de legătură de argint și cârlige de argint, iar suporturile cu scobitură să fie de aramă.+ 18 Împrejmuirea curții să aibă 100 de coți lungime,+ 50 de coți lățime și 5 coți înălțime. Să fie din in fin răsucit și să aibă suporturi de aramă cu scobitură. 19 Toate ustensilele și accesoriile folosite în serviciul de la tabernacol, precum și țărușii lui și toți țărușii împrejmuirii curții să fie de aramă.+

20 Să le poruncești israeliților să-ți aducă pentru luminat ulei pur de măsline zdrobite, pentru ca lămpile să fie ținute aprinse tot timpul.+ 21 În cortul întâlnirii, dincoace de perdeaua care este aproape de Mărturie,+ Aaron și fiii lui se vor îngriji ca lămpile să rămână aprinse de seara până dimineața înaintea lui Iehova.+ Aceasta este o lege permanentă pentru israeliți, pe care ei trebuie să o respecte în toate generațiile lor.+

28 Să-l chemi dintre israeliți pe fratele tău, Aaron, precum și pe fiii lui, pentru ca el să-mi slujească drept preot.+ Să-i chemi pe Aaron+ și pe fiii lui:+ Nadab, Abihu,+ Eleazar și Itamar.+ 2 Să-i faci fratelui tău, Aaron, veșminte sfinte, care să-i fie spre glorie și frumusețe.+ 3 Să le vorbești tuturor celor iscusiți*, celor pe care i-am umplut cu înțelepciune*,+ iar ei să facă veșmintele lui Aaron pentru sfințirea sa, pentru ca el să-mi slujească drept preot.

4 Iată veșmintele pe care le vor face: un pectoral,+ un efod,+ o tunică fără mâneci+ și o robă dintr-o țesătură cu model în formă de pătrate, un turban+ și un brâu.+ Să facă veșmintele sfinte pentru Aaron, fratele tău, și pentru fiii săi, pentru ca ei să-mi slujească drept preoți. 5 Lucrătorii iscusiți să folosească fir de aur, fir albastru, lână purpurie, fir stacojiu și in fin.

6 Efodul să fie făcut din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit și să fie brodat.+ 7 Să aibă două umerare prinse fiecare la cele două margini de sus. 8 Cordonul* țesut,+ care este prins de efod pentru a-l ține fix, să fie din aceleași materiale: din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit.

9 Să iei două pietre de onix+ și să gravezi pe ele numele fiilor lui Israel,+ 10 șase nume pe o piatră și șase nume pe cealaltă piatră, în ordinea nașterii lor. 11 Un gravor în piatră să graveze numele fiilor lui Israel pe cele două pietre așa cum ar grava un sigiliu.+ Apoi pietrele să fie fixate în monturi de aur. 12 Să pui cele două pietre pe umerarele efodului ca pietre de aducere-aminte pentru fiii lui Israel,+ iar Aaron să poarte numele lor înaintea lui Iehova, pe ambele umerare, ca aducere-aminte. 13 Să faci niște monturi de aur 14 și două lănțișoare de aur pur, răsucite ca un șnur;+ să prinzi lănțișoarele răsucite de monturi.+

15 Un broder să facă pectoralul judecății.+ Acesta să fie făcut ca efodul, din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit.+ 16 Când este împăturit în două, să fie pătrat; să aibă o palmă* lungime și o palmă lățime. 17 Să prinzi pe el pietre fixate în monturi, patru rânduri de pietre. Pe primul rând să fie rubin, topaz și smarald. 18 Pe al doilea rând să fie turcoază, safir și jasp. 19 Pe al treilea rând să fie piatră de leșem*, agat și ametist. 20 Iar pe al patrulea rând să fie crisolit, onix și jad. Pietrele să fie fixate în monturi de aur. 21 Să fie o piatră pentru fiecare dintre cei 12 fii ai lui Israel. Pe fiecare piatră să fie gravat, așa cum se gravează un sigiliu, numele corespunzător unuia dintre cele 12 triburi.

22 Să faci pentru pectoral niște lănțișoare răsucite, de aur pur, ca niște șnururi.+ 23 Să faci pentru pectoral și două inele de aur și să pui cele două inele la două dintre colțurile* pectoralului. 24 Să treci cele două șnururi de aur prin cele două inele de la colțurile pectoralului. 25 Să treci cele două capete ale celor două șnururi prin cele două monturi și să le prinzi de umerarele efodului, pe partea din față a acestuia. 26 Să faci alte două inele de aur și să le pui la cele două colțuri de jos, pe partea interioară a pectoralului, dinspre efod.+ 27 Să mai faci două inele de aur și să le pui pe partea din față a efodului, mai jos de cele două umerare, aproape de locul de îmbinare, deasupra cordonului* țesut al efodului.+ 28 Pentru ca pectoralul să stea fix, inelele lui trebuie prinse de inelele efodului cu un șnur albastru. Astfel, pectoralul va sta fix, pe efod, deasupra cordonului* țesut.

29 Când intră în Sfânta, Aaron să poarte numele fiilor lui Israel pe acest pectoral al judecății, pe inimă, ca aducere-aminte permanentă înaintea lui Iehova. 30 Să pui Urimul și Tumimul*+ în pectoralul judecății și ele să fie pe inima lui Aaron când intră înaintea lui Iehova. Astfel, Aaron să poarte tot timpul pe inimă, înaintea lui Iehova, aceste obiecte cu care se face judecata pentru israeliți.

31 Să faci tunica fără mâneci a efodului în întregime din fir albastru.+ 32 Să aibă o deschizătură în partea de sus*, la mijloc. Deschizătura să aibă de jur împrejur o margine făcută de țesător. Să fie ca deschizătura unei cămăși de zale ca să nu se rupă. 33 Pe tivul ei, de jur împrejur, să faci niște rodii din fir albastru, din lână purpurie și din fir stacojiu, iar între ele clopoței de aur. 34 Să pui un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie pe tivul tunicii fără mâneci, de jur împrejur. 35 Aceasta să fie purtată de Aaron ca să poată sluji, iar sunetul clopoțeilor să se audă când el va intra în sanctuar, înaintea lui Iehova, și când va ieși, ca să nu moară.+

36 Să faci o plăcuță strălucitoare de aur pur și să gravezi pe ea așa cum se gravează un sigiliu: «Sfințenia este a lui Iehova».+ 37 S-o prinzi de turban+ cu un șnur albastru; să fie pe partea din față a turbanului. 38 Să fie pe fruntea lui Aaron, iar Aaron să fie răspunzător când cineva comite o nelegiuire împotriva lucrurilor sfinte,+ pe care israeliții le sfințesc când le oferă ca daruri sfinte. Plăcuța să rămână tot timpul pe fruntea lui, pentru ca ei să primească aprobarea lui Iehova.

39 Să țeși roba de in fin cu model în formă de pătrate, să faci un turban de in fin și să țeși un brâu.+

40 De asemenea, să le faci fiilor lui Aaron robe, brâie și acoperitori pentru cap,+ care să le fie spre glorie și frumusețe.+ 41 Să-i îmbraci pe Aaron, fratele tău, și pe fiii lui, să-i ungi,+ să-i învestești ca preoți*+ și să-i sfințești, iar ei îmi vor sluji ca preoți. 42 Să le faci și niște pantaloni scurți* de in ca să le acopere părțile intime*;+ să fie de la șolduri până la coapse. 43 Aaron și fiii lui să-i poarte când intră în cortul întâlnirii sau când se apropie de altar pentru a sluji în locul sfânt, ca să nu se facă vinovați și să moară. Este o lege permanentă pentru el și pentru urmașii* lui.

29 Iată ce să faci ca să-i sfințești pentru a-mi sluji ca preoți: Ia un taur tânăr și doi berbeci sănătoși,+ 2 precum și pâine nedospită, turte nedospite în formă de inel, frământate cu ulei, și lipii nedospite, unse cu ulei;+ pe acestea să le faci din făină fină de grâu. 3 Să le pui într-un coș și să le aduci înaintea mea în coș.+ Să le aduci împreună cu taurul și cu cei doi berbeci.

4 Să-i aduci pe Aaron și pe fiii lui la intrarea în cortul întâlnirii+ și să-i speli cu apă.+ 5 Apoi să iei veșmintele+ și să-l îmbraci pe Aaron cu roba, cu tunica fără mâneci a efodului, cu efodul și cu pectoralul și să legi bine cordonul* țesut al efodului în jurul mijlocului.+ 6 Să-i pui turbanul pe cap, iar pe turban să pui semnul sfânt al dedicării*.+ 7 Să iei uleiul pentru ungere,+ să i-l torni pe cap și să-l ungi.+

8 Apoi să-i aduci pe fiii lui și să-i îmbraci cu robele,+ 9 să-i încingi cu brâiele, atât pe Aaron, cât și pe fiii lui, și să le pui acoperitorile pentru cap. Preoția va fi a lor; aceasta este o lege permanentă.+ Așa să-i învestești pe Aaron și pe fiii lui ca preoți*.+

10 După aceea să aduci taurul înaintea cortului întâlnirii, iar Aaron și fiii lui să-și pună mâinile pe capul taurului.+ 11 Să înjunghii taurul înaintea lui Iehova, la intrarea în cortul întâlnirii.+ 12 Să iei puțin din sângele taurului pe deget și să-l pui pe coarnele altarului,+ iar restul sângelui să-l verși la baza altarului.+ 13 Să iei toată grăsimea+ care acoperă intestinele, membrana grasă a ficatului și cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei și să le pui să ardă, ca să fumege pe altar.+ 14 Dar carnea taurului, pielea și balega lui să le arzi în foc în afara taberei. Este o ofrandă pentru păcat.

15 Să iei apoi unul dintre berbeci, iar Aaron și fiii lui să-și pună mâinile pe capul berbecului.+ 16 Să înjunghii berbecul, să-i iei sângele și să stropești cu el altarul de jur împrejur, pe părțile laterale.+ 17 Să tai berbecul în bucăți, să-i speli intestinele+ și picioarele și să aranjezi bucățile împreună cu capul pe altar. 18 Să pui să ardă întregul berbec, făcându-l să fumege pe altar. Este o ofrandă arsă pentru Iehova, o mireasmă plăcută*.+ Este o ofrandă prin foc pentru Iehova.

19 Apoi să iei celălalt berbec, iar Aaron și fiii lui să-și pună mâinile pe capul berbecului.+ 20 Să înjunghii berbecul, să iei din sângele lui și să-l pui pe lobul urechii drepte a lui Aaron și pe lobul urechii drepte a fiilor lui, pe degetul mare de la mâna lor dreaptă și pe degetul mare de la piciorul lor drept și să stropești altarul cu sânge de jur împrejur, pe părțile laterale. 21 Să iei din sângele de pe altar și din uleiul pentru ungere+ și să-i stropești pe Aaron și veșmintele lui, precum și pe fiii lui și veșmintele fiilor lui, pentru ca el și veșmintele lui, precum și fiii lui și veșmintele lor să fie sfinți.+

22 Apoi să iei de la berbec grăsimea, coada grasă, grăsimea care acoperă intestinele, membrana grasă a ficatului, cei doi rinichi cu grăsimea de pe ei+ și pulpa dreaptă, fiindcă acesta este un berbec pentru ceremonia de învestire.+ 23 Să iei și o pâine rotundă, o turtă cu ulei, în formă de inel, și o lipie din coșul cu pâine nedospită, care este înaintea lui Iehova. 24 Să pui toate acestea în mâinile lui Aaron și în mâinile fiilor lui și să le legeni înainte și înapoi ca ofrandă legănată înaintea lui Iehova. 25 Apoi să le iei din mâinile lor și să le pui să ardă pe altar, peste ofranda arsă, ca mireasmă plăcută* înaintea lui Iehova. Este o ofrandă prin foc pentru Iehova.

26 Să iei pieptul berbecului pentru ceremonia de învestire,+ care este oferit pentru Aaron, și să-l legeni înainte și înapoi ca ofrandă legănată înaintea lui Iehova. Aceasta să fie porția ta. 27 Din berbecul pentru ceremonia de învestire, oferit pentru Aaron și pentru fiii lui, să sfințești pieptul prezentat ca ofrandă legănată și pulpa luată ca porție sacră, adică ceea ce a fost legănat și ceea ce a fost luat.+ 28 Aceste părți le vor reveni lui Aaron și fiilor lui printr-o dispoziție permanentă, care trebuie respectată de israeliți, fiindcă este o porție sacră; va fi o porție sacră, care trebuie dată de israeliți.+ Este porția lor sacră pentru Iehova din jertfele lor de comuniune.+

29 Veșmintele sfinte+ ale lui Aaron vor fi folosite de fiii lui+ care vor urma după el, când vor fi unși și învestiți ca preoți. 30 Acel preot dintre fiii lui care va urma după el și care va intra în cortul întâlnirii ca să slujească în locul sfânt le va purta șapte zile.+

31 Să iei berbecul pentru ceremonia de învestire și să-i fierbi carnea într-un loc sfânt.+ 32 Aaron și fiii lui să mănânce+ la intrarea în cortul întâlnirii carnea berbecului și pâinea din coș. 33 Să mănânce lucrurile cu care s-a făcut ispășire ca să fie învestiți ca preoți* și ca să fie sfințiți. Dar o persoană neautorizată* nu va putea să mănânce din ele, fiindcă sunt sfinte.+ 34 Dacă rămâne până dimineață carne de la jertfa de învestire sau pâine, să arzi în foc ce rămâne.+ Să nu se mănânce, fiindcă este ceva sfânt.

35 Așa să faci pentru Aaron și pentru fiii lui, potrivit cu tot ce ți-am poruncit. Îți vor trebui șapte zile ca să-i învestești ca preoți*.+ 36 Să oferi în fiecare zi un taur ca ofrandă pentru păcat în vederea ispășirii și să purifici altarul de păcat făcând ispășire pentru el; să ungi altarul ca să-l sfințești.+ 37 Îți vor trebui șapte zile ca să faci ispășire pentru altar; să-l sfințești ca să fie un altar preasfânt.+ Cine atinge altarul trebuie să fie sfânt.

38 Iată ce să oferi cu regularitate pe altar: doi berbeci de un an, în fiecare zi.+ 39 Pe unul dintre berbecii tineri să-l oferi dimineața, iar pe celălalt berbec, în amurg*.+ 40 Cu primul berbec tânăr să prezinți și a zecea parte dintr-o efă* de făină fină, frământată cu un sfert de hin* de ulei de măsline zdrobite, precum și un sfert de hin de vin ca ofrandă de băutură. 41 Pe cel de-al doilea berbec tânăr să-l oferi în amurg* împreună cu o ofrandă de cereale și o ofrandă de băutură ca acelea de dimineață. Să-l oferi ca mireasmă plăcută*, ca ofrandă prin foc pentru Iehova. 42 Să fie o ofrandă arsă adusă cu regularitate în toate generațiile voastre, la intrarea în cortul întâlnirii, înaintea lui Iehova, unde vă voi apărea ca să-ți vorbesc.+

43 Mă voi arăta acolo israeliților, iar locul acela va fi sfințit de gloria mea.+ 44 Voi sfinți cortul întâlnirii și altarul. Îi voi sfinți pe Aaron și pe fiii lui,+ pentru ca ei să-mi slujească drept preoți. 45 Voi locui în mijlocul poporului lui Israel și voi fi Dumnezeul lor.+ 46 Și ei vor ști că eu sunt Iehova, Dumnezeul lor, care i-am scos din țara Egiptului ca să locuiesc în mijlocul lor.+ Eu sunt Iehova, Dumnezeul lor.

30 Să faci un altar pentru arderea tămâii;+ să-l faci din lemn de acacie.+ 2 Altarul să fie pătrat; să aibă un cot* lungime și un cot lățime. Înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie făcute dintr-o singură bucată cu el.+ 3 Să-l îmbraci în aur pur: partea de deasupra, laturile și coarnele. Să-i faci o bordură* de aur de jur împrejur. 4 De asemenea, să-i faci câte două inele de aur dedesubtul bordurii*, pe două laturi opuse; prin ele vor trece drugii cu care va fi transportat. 5 Să faci drugii din lemn de acacie și să-i îmbraci în aur. 6 Apoi să pui altarul în fața perdelei care este aproape de arca Mărturiei,+ în fața capacului care este deasupra Mărturiei, unde mă voi arăta ție.+

7 Aaron+ să ardă pe altar tămâie+ parfumată,+ punând-o să fumege în fiecare dimineață, când pregătește lămpile.+ 8 Aaron să ardă tămâie și în amurg*, când aprinde lămpile. Să fie o ofrandă de tămâie adusă cu regularitate înaintea lui Iehova în toate generațiile voastre. 9 Să nu aduceți pe el tămâie nepermisă,+ nici vreo ofrandă arsă, nici vreo ofrandă de cereale și să nu turnați pe el vreo ofrandă de băutură. 10 Aaron să facă ispășire pe coarnele altarului o dată pe an.+ Cu o parte din sângele ofrandei pentru păcat aduse în vederea ispășirii+ să facă ispășire pentru altar o dată pe an, în toate generațiile voastre. Acest altar este preasfânt pentru Iehova”.

11 Apoi Iehova i-a spus lui Moise: 12 „Ori de câte ori vei face un recensământ și îi vei număra pe bărbații Israelului,+ fiecare să-i dea lui Iehova o răscumpărare pentru viața* lui când se face recensământul. Să se facă astfel ca să nu vină nicio plagă asupra lor când sunt înregistrați. 13 Iată ce să dea toți cei care sunt înregistrați: o jumătate de siclu*, după siclul standard al locului sfânt*.+ (Un siclu echivalează cu 20 de ghere*.) O jumătate de siclu să fie contribuția pentru Iehova.+ 14 Toți cei ce sunt înregistrați, de la 20 de ani în sus, să dea contribuția pentru Iehova.+ 15 Când va da contribuția pentru Iehova ca să facă ispășire pentru viața* lui, bogatul să nu dea mai mult, iar săracul să nu dea mai puțin de o jumătate de siclu*. 16 Să iei argintul pentru ispășire de la israeliți și să-l dai pentru serviciul de la cortul întâlnirii. Argintul va fi o aducere-aminte înaintea lui Iehova pentru israeliți și va face ispășire pentru viața* lor”.

17 Și Iehova i-a mai spus lui Moise: 18 „Să faci un lighean de aramă cu un suport de aramă, pentru spălat.+ Să-l așezi între cortul întâlnirii și altar și să pui apă în el.+ 19 Aaron și fiii lui să-și spele mâinile și picioarele acolo.+ 20 Când vor intra în cortul întâlnirii sau când se vor apropia de altar ca să slujească și să aducă ofrande prin foc pentru Iehova făcând să se înalțe fum, să se spele cu apă ca să nu moară. 21 Să-și spele mâinile și picioarele ca să nu moară, iar aceasta să fie o dispoziție permanentă pentru el și pentru urmașii lui, în toate generațiile lor”.+

22 Și Iehova i-a spus în continuare lui Moise: 23 „Să iei cele mai bune parfumuri: 500 de unități de smirnă solidificată, jumătate din această cantitate, adică 250 de unități, de scorțișoară dulce, 250 de unități de trestie parfumată 24 și 500 de unități de casia, măsurate după siclul standard al locului sfânt*,+ precum și un hin* de ulei de măsline. 25 Apoi să faci din acestea un ulei sfânt pentru ungere, un amestec preparat cu iscusință*.+ Va fi un ulei sfânt pentru ungere.

26 Să ungi cu el cortul întâlnirii+ și arca Mărturiei, 27 precum și masa și toate ustensilele ei, lampadarul și ustensilele lui, altarul tămâii, 28 altarul ofrandei arse și toate ustensilele lui, ligheanul și suportul lui. 29 Să le sfințești ca să fie preasfinte.+ Cine le atinge trebuie să fie sfânt.+ 30 Apoi să-i ungi pe Aaron+ și pe fiii lui+ și să-i sfințești ca să-mi slujească drept preoți.+

31 Să le spui israeliților: «Acesta va fi pentru mine un ulei sfânt pentru ungere în toate generațiile voastre.+ 32 Să nu fie aplicat pe corpul nimănui și să nu faceți vreunul care să aibă aceeași compoziție. Este sfânt. Va rămâne sfânt pentru voi. 33 Cine face un ulei ca acesta sau unge cu el o persoană neautorizată* trebuie nimicit din poporul său»”.+

34 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Ia cantități egale din următoarele parfumuri:+ picături de stacte*, onice*, galban parfumat și tămâie albă pură. 35 Să faci din ele o tămâie;+ amestecul de mirodenii să fie un amestec preparat cu iscusință*, să aibă sare,+ să fie pur și sfânt. 36 Să pisezi o parte din tămâie până obții o pulbere fină și să pui o parte din aceasta înaintea Mărturiei, în cortul întâlnirii, unde mă voi arăta ție. Să fie preasfântă pentru voi. 37 Să nu faceți o tămâie cu această compoziție+ pentru întrebuințare personală. Să o considerați ceva sfânt pentru Iehova. 38 Cine face ceva asemănător ei ca să-i simtă mirosul trebuie nimicit din poporul său”.

31 Și Iehova i-a vorbit în continuare lui Moise: 2 „Iată că l-am ales* pe Bețaleel,+ fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul lui Iuda.+ 3 Îl voi umple cu spiritul meu*, dându-i înțelepciune, pricepere și cunoștință în orice fel de meșteșug, 4 ca să întocmească proiecte de artă, să lucreze cu aur, cu argint și cu aramă, 5 să taie pietre și să le pună în monturi+ și să facă tot felul de lucrări din lemn.+ 6 Iar ca să-l ajute, l-am numit pe Oholiab,+ fiul lui Ahisamac, din tribul lui Dan. De asemenea, pun înțelepciune în inima tuturor celor ce sunt iscusiți*, pentru ca ei să facă tot ce ți-am poruncit:+ 7 cortul întâlnirii,+ arca Mărturiei+ și capacul+ de pe ea, toate ustensilele cortului, 8 masa+ și ustensilele ei, lampadarul de aur pur și toate ustensilele lui,+ altarul tămâii,+ 9 altarul ofrandei arse+ și toate ustensilele lui, ligheanul și suportul lui,+ 10 veșmintele țesute fin, veșmintele sfinte pentru preotul Aaron, veșmintele fiilor lui pentru a sluji ca preoți,+ 11 uleiul pentru ungere și tămâia parfumată pentru sanctuar.+ Ei să facă tot ce ți-am poruncit”.

12 Iehova i-a mai zis lui Moise: 13 „Spune-le israeliților: «Aveți grijă să țineți sabaturile mele,+ căci acesta este un semn între mine și voi în toate generațiile voastre, ca să știți că eu, Iehova, vă sfințesc. 14 Să țineți sabatul, căci este ceva sfânt pentru voi.+ Cine îl profanează să fie omorât. Dacă cineva face vreo muncă în ziua aceea, el* trebuie nimicit din poporul său.+ 15 Șase zile se poate face orice muncă, dar a șaptea zi este un sabat de odihnă completă.+ Este sfântă pentru Iehova. Cine face vreo muncă în ziua de sabat să fie omorât. 16 Israeliții să țină sabatul; să sărbătorească sabatul în toate generațiile lor. Este un legământ permanent. 17 Este un semn durabil între mine și poporul lui Israel,+ fiindcă în șase zile a făcut Iehova cerurile și pământul, iar în ziua a șaptea și-a încetat lucrarea* și a fost mulțumit»”.+

18 Și imediat după ce a terminat de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, Dumnezeu i-a dat două table ale Mărturiei,+ table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu.+

32 Între timp, poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte.+ Atunci poporul s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis: „Haide! Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră,+ fiindcă nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, omul care ne-a scos din țara Egiptului!”. 2 Atunci Aaron le-a spus: „Scoateți cerceii de aur+ din urechile soțiilor voastre, ale fiilor voștri și ale fiicelor voastre și aduceți-i la mine”. 3 Și tot poporul și-a scos cerceii de aur din urechi și i-a dus la Aaron. 4 El a luat aurul de la ei și l-a modelat cu o daltă, făcând din el o statuie* a unui vițel.+ Și ei au zis: „Israel, acesta este Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!”.+

5 Când a văzut lucrul acesta, Aaron a construit un altar în fața statuii. Apoi Aaron a strigat: „Mâine va fi o sărbătoare pentru Iehova”. 6 Astfel, a doua zi s-au sculat devreme și au adus ofrande arse și jertfe de comuniune. După aceea, poporul s-a așezat să mănânce și să bea. Apoi s-au ridicat să se distreze.+

7 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Coboară, căci poporul tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului, a făcut ce este rău.+ 8 S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit să meargă!+ Și-au făcut o statuie* a unui vițel și se pleacă înaintea ei, aducându-i jertfe și spunând: «Israel, acesta este Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului!»”. 9 Și Iehova i-a mai zis lui Moise: „Am văzut că poporul acesta este încăpățânat*.+ 10 De aceea, lasă-mă acum! Îi voi nimici în mânia mea aprinsă și voi face o națiune mare din tine”.+

11 Atunci Moise l-a implorat pe* Iehova, Dumnezeul său:+ „O, Iehova, de ce să-ți îndrepți mânia aprinsă împotriva poporului tău după ce l-ai scos din țara Egiptului cu putere mare și cu mână puternică?+ 12 De ce să zică egiptenii: «I-a scos cu intenții rele. A vrut să-i omoare în munți și să-i nimicească de pe fața pământului»?+ Întoarce-te de la mânia ta aprinsă și revino asupra* deciziei de a aduce această nenorocire peste poporul tău! 13 Amintește-ți de slujitorii tăi Avraam, Isaac și Israel, cărora le-ai jurat pe tine însuți: «Vă voi înmulți descendenții* ca stelele cerurilor+ și voi da descendenței* voastre toată această țară despre care am vorbit, ca să fie proprietatea lor permanentă»”.+

14 Astfel, Iehova a revenit asupra deciziei sale* și nu a mai adus peste poporul său nenorocirea despre care vorbise.+

15 Moise s-a întors atunci și a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei+ în mână.+ Tablele erau scrise pe ambele părți; erau scrise și pe o parte, și pe cealaltă. 16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table.+ 17 Când a auzit zgomotul făcut de popor, care scotea strigăte, Iosua i-a zis lui Moise: „Este zgomot de luptă în tabără”. 18 Dar Moise a spus:

19 De îndată ce s-a apropiat de tabără și a văzut vițelul+ și dansurile, Moise s-a aprins de mânie. A aruncat tablele din mâini, spărgându-le la poalele muntelui.+ 20 A luat vițelul pe care-l făcuseră, l-a ars în foc și l-a zdrobit până l-a făcut pulbere;+ apoi a împrăștiat pulberea pe apă și i-a pus pe israeliți s-o bea.+ 21 Și Moise l-a întrebat pe Aaron: „Ce ți-a făcut poporul acesta de ai adus asupra lor un păcat atât de mare?”. 22 Aaron a răspuns: „Nu fi mânios, domnul meu! Tu știi bine că poporul este înclinat spre rău.+ 23 Ei mi-au zis: «Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, fiindcă nu știm ce s-a întâmplat cu acest Moise, omul care ne-a scos din țara Egiptului!».+ 24 De aceea le-am spus: «Cine are aur să-l scoată și să mi-l dea». Apoi am aruncat aurul în foc și a ieșit vițelul acesta”.

25 Moise a văzut că poporul era neînfrânat, pentru că Aaron îi lăsase să fie neînfrânați, spre rușinea lor înaintea împotrivitorilor lor. 26 Atunci Moise a stat la intrarea în tabără și a zis: „Cine este de partea lui Iehova? Să vină la mine!”.+ Și toți leviții s-au adunat în jurul lui. 27 El le-a spus: „Așa a zis Iehova, Dumnezeul Israelului: «Fiecare să-și pună sabia la brâu și să străbată tabăra de la o intrare la alta, omorându-și fratele, vecinul și prietenul apropiat»”.+ 28 Și leviții au făcut ceea ce a spus Moise. Astfel, în ziua aceea au fost omorâți aproximativ 3 000 de bărbați. 29 Apoi Moise a spus: „Puneți-vă astăzi deoparte* pentru serviciul lui Iehova. Fiecare dintre voi a fost gata să lupte împotriva fiului său și a fratelui său;+ de aceea, el vă va da astăzi o binecuvântare”.+

30 A doua zi, Moise a zis poporului: „Ați comis un păcat foarte mare. Voi urca acum la Iehova și poate că voi obține iertarea păcatului vostru”.+ 31 Astfel, Moise s-a întors la Iehova și a spus: „Cât de mare este păcatul pe care l-a comis poporul acesta! Și-au făcut un dumnezeu de aur!+ 32 Acum însă, dacă vrei, iartă-le păcatul;+ dacă nu, șterge-mă, te rog, din cartea pe care ai scris-o!”.+ 33 Dar Iehova i-a zis lui Moise: „Îl voi șterge din cartea mea pe cel ce a păcătuit împotriva mea. 34 Acum du-te și condu poporul în locul despre care ți-am vorbit. Îngerul meu va merge înaintea ta;+ și, în ziua în care voi cere socoteală, îi voi pedepsi pentru păcatul lor”. 35 Apoi Iehova a lovit poporul cu o plagă pentru că făcuse vițelul, vițelul făcut de Aaron.

33 Și Iehova i-a mai zis lui Moise: „Continuă-ți drumul împreună cu poporul pe care l-ai scos din țara Egiptului. Călătorește spre țara cu privire la care le-am jurat lui Avraam, lui Isaac și lui Iacob: «O voi da descendenței* tale».+ 2 Voi trimite un înger înaintea ta+ și îi voi alunga pe canaaniți, pe amoriți, pe hetiți, pe fereziți, pe heviți și pe iebusiți.+ 3 Du-te în țara în care curge lapte și miere.+ Dar eu nu voi merge în mijlocul vostru fiindcă sunteți un popor încăpățânat*+ și v-aș putea nimici pe drum”.+

4 Când a auzit aceste cuvinte aspre, poporul a fost cuprins de jale și nimeni nu și-a mai pus podoabele. 5 Iehova i-a zis lui Moise: „Spune-le israeliților: «Sunteți un popor încăpățânat*.+ Într-o clipă aș putea să trec prin mijlocul vostru și să vă nimicesc.+ Acum deci lăsați-vă podoabele deoparte până voi hotărî ce voi face cu voi»”. 6 Astfel, la muntele Horeb, israeliții și-au scos podoabele și de atunci nu le-au mai purtat.

7 Moise și-a luat cortul și l-a așezat în afara taberei, la o oarecare distanță de tabără, și l-a numit cort al întâlnirii. Toți cei ce căutau îndrumarea lui Iehova+ se duceau la cortul întâlnirii, care era în afara taberei. 8 Când Moise se ducea la cort, tot poporul se ridica și fiecare stătea la intrarea în cortul său; și îl urmăreau cu privirea pe Moise până când intra în cort. 9 De îndată ce Moise intra în cort, stâlpul de nor+ cobora și rămânea la intrarea în cort în timp ce Dumnezeu vorbea cu Moise.+ 10 Când tot poporul vedea stâlpul de nor stând la intrarea în cort, fiecare se pleca la intrarea în cortul său. 11 Și Iehova îi vorbea lui Moise față în față,+ așa cum un om îi vorbește altui om. Când Moise se întorcea în tabără, Iosua,+ fiul lui Nun, slujitorul și ajutorul său,+ nu se îndepărta de cort.

12 Moise i-a spus lui Iehova: „Iată că tu îmi zici: «Condu acest popor», dar nu mi-ai spus pe cine vei trimite cu mine. Mai mult, tu ai spus: «Te cunosc pe nume* și ai găsit favoare în ochii mei». 13 Dacă am găsit favoare în ochii tăi, fă-mă, te rog, să cunosc căile tale,+ ca să te cunosc și să găsesc în continuare favoare în ochii tăi! De asemenea, amintește-ți că această națiune este poporul tău!”.+ 14 Atunci el a zis: „Eu însumi* voi merge cu tine+ și îți voi da odihnă”.+ 15 Moise i-a spus: „Dacă nu vei merge tu însuți* cu noi, nu ne trimite de aici. 16 Cum se va ști că am găsit favoare în ochii tăi, eu și poporul tău? Nu pentru că vei merge cu noi+ și, astfel, eu și poporul tău ne vom deosebi de toate celelalte popoare de pe fața pământului?”.+

17 Iehova i-a mai spus lui Moise: „Voi face și acest lucru pe care l-ai cerut, căci ai găsit favoare în ochii mei și te cunosc pe nume”. 18 Atunci Moise a zis: „Arată-mi, te rog, gloria ta!”. 19 El a răspuns: „Te voi face să vezi* toată bunătatea mea și voi proclama numele meu, Iehova,+ înaintea ta. Îi voi arăta favoare cui vreau să-i arăt favoare și îi voi arăta îndurare cui vreau să-i arăt îndurare”.+ 20 Dar a adăugat: „Nu poți să-mi vezi fața, fiindcă niciun om nu poate să mă vadă și să trăiască”.

21 Și Iehova a mai spus: „Iată un loc lângă mine. Stai pe stâncă. 22 Când va trece gloria mea, te voi pune într-o crăpătură a stâncii și te voi acoperi cu mâna mea până voi trece. 23 Apoi îmi voi lua mâna, iar tu îmi vei vedea spatele. Dar fața mea nu poate fi văzută”.+

34 Apoi Iehova i-a zis lui Moise: „Taie-ți două table de piatră asemenea celor dintâi,+ iar eu voi scrie pe aceste table cuvintele care erau pe primele table,+ pe care le-ai spart.+ 2 Să fii pregătit pentru mâine dimineață, pentru că dimineață vei urca pe muntele Sinai și vei sta înaintea mea acolo, pe vârful muntelui.+ 3 Dar nimeni nu va putea să urce împreună cu tine și nimeni altcineva să nu fie văzut în vreun loc de pe munte. Nici turmele, nici cirezile să nu pască în fața acestui munte”.+

4 Astfel, Moise a tăiat două table de piatră asemenea celor dintâi, s-a sculat dis-de-dimineață și a urcat pe muntele Sinai, așa cum îi poruncise Iehova; și avea în mână cele două table de piatră. 5 Atunci Iehova a coborât+ în nor și a stat acolo cu el și Iehova a proclamat numele său.+ 6 Iehova a trecut prin fața lui proclamând: „Iehova, Iehova, un Dumnezeu îndurător+ și plin de compasiune*,+ încet la mânie+ și bogat în iubire loială*+ și adevăr*,+ 7 care arată iubire loială față de mii,+ care iartă nelegiuirea, fărădelegea și păcatul!+ Dar el nicidecum nu-i va lăsa nepedepsiți pe cei vinovați,+ ci va aduce pedeapsa pentru nelegiuirea taților asupra fiilor și a nepoților, asupra celei de-a treia generații și asupra celei de-a patra generații!”.+

8 Moise s-a plecat imediat până la pământ și s-a prosternat. 9 Apoi a zis: „O, Iehova, dacă am găsit favoare în ochii tăi, te rog, Iehova, mergi cu noi, în mijlocul nostru,+ deși suntem un popor încăpățânat*.+ Iartă-ne nelegiuirea și păcatul+ și acceptă-ne ca proprietate a ta!”. 10 Atunci el i-a zis: „Iată că fac un legământ cu voi: înaintea întregului tău popor voi face lucruri minunate care n-au mai fost făcute* nicăieri pe pământ și în niciuna dintre națiuni;+ și toate popoarele în mijlocul cărora trăiți vor vedea lucrarea lui Iehova, căci voi face cu voi un lucru impresionant.+

11 Dați atenție poruncilor pe care vi le dau azi.+ Iată că îi alung dinaintea voastră pe amoriți, pe canaaniți, pe hetiți, pe fereziți, pe heviți și pe iebusiți.+ 12 Aveți grijă să nu faceți vreun legământ cu locuitorii țării în care mergeți,+ ca nu cumva lucrul acesta să fie o cursă în mijlocul vostru.+ 13 Să le dărâmați altarele, să le sfărâmați coloanele sacre și să le tăiați stâlpii sacri*.+ 14 Să nu te pleci înaintea altui dumnezeu,+ fiindcă Iehova este cunoscut drept* cel care pretinde devoțiune exclusivă*. Da, el este un Dumnezeu care pretinde devoțiune exclusivă.+ 15 Să ai grijă să nu faci vreun legământ cu locuitorii țării, deoarece, când se vor prostitua cu dumnezeii lor și le vor aduce jertfe dumnezeilor lor,+ vei fi invitat și tu și vei mânca din jertfele lor.+ 16 Apoi, cu siguranță, le vei lua pe unele dintre fiicele lor pentru fiii tăi,+ iar fiicele lor se vor prostitua cu dumnezeii lor și îi vor face și pe fiii tăi să se prostitueze cu dumnezeii lor.+

17 Să nu-ți faci dumnezei din metal turnat.+

18 Să ții Sărbătoarea Turtelor Nedospite.+ Să mănânci turte nedospite, așa cum ți-am poruncit; să faci aceasta șapte zile, la timpul fixat, în luna abib*,+ fiindcă în luna abib ai ieșit din Egipt.

19 Orice întâi născut de sex masculin* este al meu,+ inclusiv întâii născuți ai animalelor tale, fie taur, fie berbec.+ 20 Pe întâiul născut al măgarului să-l răscumperi cu o oaie. Dar, dacă nu-l răscumperi, să-l omori frângându-i gâtul. Să-l răscumperi pe orice întâi născut dintre fiii tăi.+ Nimeni să nu se prezinte înaintea mea cu mâna goală.

21 Să lucrezi șase zile, dar în a șaptea zi să te odihnești*.+ Să te odihnești chiar și în perioada aratului și a seceratului.

22 Să ții Sărbătoarea Săptămânilor, oferind primele roade coapte ale secerișului grâului; și să ții Sărbătoarea Recoltei* la venirea noului an.+

23 De trei ori pe an, toți bărbații să se prezinte înaintea adevăratului Domn, Iehova, Dumnezeul Israelului.+ 24 Căci voi alunga națiunile dinaintea ta+ și-ți voi lărgi teritoriul. Nimeni nu va încerca să-ți ia țara când vei urca să te prezinți înaintea* lui Iehova, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

25 Să nu oferi sângele jertfei mele împreună cu ceva dospit.+ Jertfa de la sărbătoarea Paștelui să nu fie ținută peste noapte, până dimineață.+

26 Să aduci la casa lui Iehova, Dumnezeul tău, cele mai bune dintre primele roade coapte ale pământului tău.+

Să nu fierbi un ied în laptele mamei lui”.+

27 Iehova i-a mai zis lui Moise: „Scrie aceste cuvinte,+ deoarece pe baza acestor cuvinte fac un legământ cu tine și cu Israelul”.+ 28 Și el a rămas acolo cu Iehova 40 de zile și 40 de nopți. N-a mâncat pâine și n-a băut apă.+ Și El a scris pe table cuvintele legământului, Cele zece porunci*.+

29 Apoi Moise a coborât de pe muntele Sinai, iar cele două table ale Mărturiei erau în mâna lui.+ Când a coborât de pe munte, Moise nu știa că pielea feței lui strălucea fiindcă vorbise cu Dumnezeu. 30 Când l-au zărit pe Moise, Aaron și toți israeliții au văzut că pielea feței lui strălucea și le-a fost teamă să se apropie de el.+

31 Dar Moise i-a chemat, astfel că Aaron și toate căpeteniile adunării s-au dus la el; iar Moise a vorbit cu ei. 32 Apoi s-au apropiat de el toți israeliții, iar el le-a transmis toate poruncile pe care i le dăduse Iehova pe muntele Sinai.+ 33 Când termina de vorbit cu ei, Moise își punea un văl pe față.+ 34 Dar, când intra înaintea lui Iehova să vorbească cu el, Moise își dădea jos vălul.+ Apoi ieșea și le făcea cunoscute israeliților poruncile primite.+ 35 Iar israeliții vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. După aceea, Moise își punea din nou vălul pe față și îl ținea până când intra să vorbească cu Dumnezeu*.+

35 Mai târziu, Moise a strâns întreaga adunare a israeliților și le-a spus: „Iată ce a poruncit Iehova să se facă:+ 2 Șase zile se poate face orice muncă, dar a șaptea zi va fi sfântă pentru voi, un sabat de odihnă completă, dedicat lui Iehova.+ Cine face vreo muncă în ziua aceasta să fie omorât.+ 3 În ziua sabatului să nu aprindeți focul în niciuna dintre locuințele voastre”.

4 Apoi Moise a spus întregii adunări a israeliților: „Așa a poruncit Iehova: 5 «Luați din ce aveți o contribuție pentru Iehova.+ Orice om cu inimă generoasă+ să aducă o contribuție pentru Iehova: aur, argint și aramă, 6 fir albastru, lână purpurie, fir stacojiu, in fin și păr de capră,+ 7 piei de berbec vopsite în roșu, piei de focă și lemn de acacie, 8 ulei pentru lămpi, balsam pentru uleiul de ungere și pentru tămâia parfumată,+ 9 pietre de onix și alte pietre care să fie fixate pe efod+ și pe pectoral.+

10 Și toți cei iscusiți*+ dintre voi să vină și să facă tot ce a poruncit Iehova: 11 tabernacolul cu cortul lui și cu învelitoarea lui, clemele și cadrele lui de scândură, drugii, stâlpii și suporturile lui cu scobitură; 12 Arca+ și drugii+ ei, capacul+ și perdeaua+ despărțitoare; 13 masa,+ drugii ei și toate ustensilele ei, precum și pâinea de prezentare;+ 14 lampadarul+ pentru luminat și ustensilele lui, lămpile lui și uleiul pentru luminat;+ 15 altarul tămâii+ și drugii lui; uleiul pentru ungere și tămâia parfumată;+ perdeaua* pentru intrarea în tabernacol; 16 altarul ofrandei arse+ și grătarul lui de aramă, drugii lui și toate ustensilele lui; ligheanul și suportul lui;+ 17 pânzele împrejmuirii curții,+ stâlpii ei și suporturile ei cu scobitură; perdeaua* de la intrarea în curte; 18 țărușii tabernacolului, țărușii împrejmuirii curții și funiile lor;+ 19 veșmintele țesute fin,+ care vor fi folosite pentru slujirea la sanctuar, veșmintele sfinte pentru preotul Aaron+ și veșmintele fiilor lui cu care vor sluji ca preoți»”.

20 Și toată adunarea israeliților a plecat de la Moise. 21 Apoi toți cei pe care i-a îndemnat inima+ și toți cei pe care i-a îndemnat spiritul lor au venit și și-au adus contribuția pentru Iehova, ca să fie folosită pentru cortul întâlnirii, pentru tot serviciul de acolo și pentru veșmintele sfinte. 22 Și au continuat să vină, bărbați și femei, toți cei cu inima generoasă. Au adus broșe, cercei, inele și alte podoabe, precum și tot felul de obiecte de aur. Toți i-au prezentat lui Iehova ofrandele lor* de aur.+ 23 Toți cei care aveau fir albastru, lână purpurie, fir stacojiu, in fin, păr de capră, piei de berbec vopsite în roșu și piei de focă le-au adus. 24 Toți cei care doreau să ofere argint și aramă au adus contribuția pentru Iehova și toți cei care aveau lemn de acacie pentru orice fel de lucrare l-au adus.

25 Toate femeile iscusite+ au tors cu mâinile lor și au adus ceea ce au tors: fir albastru, lână purpurie, fir stacojiu și in fin. 26 Și toate femeile iscusite pe care le-a îndemnat inima au tors păr de capră.

27 Căpeteniile au adus pietre de onix și alte pietre care să fie fixate pe efod și pe pectoral,+ 28 precum și balsam și ulei pentru luminat, pentru uleiul de ungere+ și pentru tămâia parfumată.+ 29 Toți bărbații și femeile pe care i-a îndemnat inima au adus ceva pentru lucrarea pe care o poruncise Iehova prin Moise. Israeliții au adus toate acestea ca ofrandă benevolă pentru Iehova.+

30 Atunci Moise le-a zis israeliților: „Iată că Iehova l-a ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul lui Iuda.+ 31 El l-a umplut cu spiritul său*, dându-i înțelepciune, pricepere și cunoștință în orice fel de meșteșug, 32 ca să întocmească proiecte de artă, să lucreze cu aur, cu argint și cu aramă, 33 să taie pietre și să le pună în monturi și să facă tot felul de lucrări de artă din lemn. 34 Lui și lui Oholiab,+ fiul lui Ahisamac, din tribul lui Dan, El le-a pus în inimă să-i învețe pe alții. 35 I-a umplut cu iscusință*+ ca să facă toată lucrarea de meșteșugar, de creator de modele și de broder cu fir albastru, cu lână purpurie, cu fir stacojiu și cu in fin, precum și lucrarea de țesător. Acești bărbați vor realiza orice fel de lucrare și vor face orice fel de proiect.

36 Bețaleel va lucra împreună cu Oholiab și cu toți bărbații iscusiți* cărora Iehova le-a dat înțelepciune și pricepere ca să știe să facă toată lucrarea în vederea serviciului sfânt așa cum a poruncit Iehova”.+

2 Și Moise i-a chemat pe Bețaleel, pe Oholiab și pe toți bărbații iscusiți, pe care Iehova îi înzestrase cu înțelepciune,+ pe toți cei pe care i-a îndemnat inima să se ofere să facă această lucrare.+ 3 Atunci ei au luat de la Moise toată contribuția+ pe care israeliții o aduseseră pentru lucrarea ce avea să fie făcută în vederea serviciului sfânt. Însă israeliții continuau să aducă la el ofrande benevole în fiecare dimineață.

4 După ce au început lucrarea sfântă, toți lucrătorii iscusiți veneau unul după altul 5 și îi ziceau lui Moise: „Poporul aduce mult mai mult decât este necesar pentru lucrarea pe care a poruncit-o Iehova”. 6 Atunci Moise a poruncit să se facă un anunț în toată tabăra: „Bărbați și femei, nu mai aduceți nimic pentru contribuția sfântă”. Astfel, poporul a fost oprit să mai aducă ceva. 7 Materialele erau suficiente pentru toată lucrarea care avea să fie făcută, ba chiar mai mult decât suficiente.

8 Toți lucrătorii iscusiți+ au făcut tabernacolul+ din 10 pânze de cort din in fin răsucit, din fir albastru, din lână purpurie și din fir stacojiu; el* le-a făcut cu heruvimi brodați.+ 9 Fiecare pânză de cort avea 28 de coți* lungime și 4 coți lățime. Toate pânzele aveau aceeași mărime. 10 El a prins laolaltă 5 pânze, apoi a prins laolaltă celelalte 5 pânze. 11 După aceea a făcut niște bride din fir albastru pe marginea unei pânze de cort, unde avea să se îmbine cu celălalt set de pânze de cort. La fel a făcut pe marginea pânzei de cort de la capătul celuilalt set, acolo unde aveau să se îmbine cele două seturi. 12 A făcut 50 de bride pe una dintre pânzele de cort și 50 de bride pe marginea celeilalte pânze de cort, acolo unde aveau să se îmbine seturile, astfel încât bridele să fie față-n față. 13 În cele din urmă a făcut 50 de cleme de aur și a prins pânzele laolaltă cu ajutorul clemelor, astfel încât tabernacolul a format un întreg.

14 Apoi a făcut niște pânze din păr de capră, care să servească drept cort peste tabernacol. A făcut 11 pânze de cort.+ 15 Fiecare pânză avea 30 de coți lungime și 4 coți lățime. Cele 11 pânze de cort aveau aceeași mărime. 16 A prins laolaltă 5 pânze de cort, apoi a prins laolaltă celelalte 6 pânze de cort. 17 După aceea a făcut 50 de bride pe marginea pânzei de la capătul unui set, acolo unde avea să se îmbine cu celălalt set, și a făcut 50 de bride pe marginea celuilalt set, pe pânza care avea să se îmbine cu primul set. 18 A făcut și 50 de cleme de aramă pentru a asambla cortul, ca să formeze un întreg.

19 Și el a făcut o învelitoare pentru cort din piei de berbec vopsite în roșu, iar peste aceasta, o învelitoare din piei de focă.+

20 Apoi a făcut din lemn de acacie+ cadrele de scândură pentru tabernacol, iar acestea au fost puse în poziție verticală.+ 21 Fiecare cadru de scândură avea zece coți înălțime și un cot și jumătate lățime. 22 Fiecare cadru de scândură avea două cepuri* paralele. Așa a făcut toate cadrele de scândură ale tabernacolului. 23 Astfel, a făcut cadrele de scândură pentru latura sudică a tabernacolului: 20 de cadre de scândură. 24 Apoi a făcut 40 de suporturi de argint cu scobitură pentru a fi puse sub cele 20 de cadre de scândură: două suporturi cu scobitură sub un cadru de scândură, pentru cele două cepuri ale lui, și două suporturi cu scobitură sub fiecare dintre următoarele cadre de scândură, pentru cele două cepuri ale fiecăruia.+ 25 Pentru cealaltă latură a tabernacolului, latura nordică, a făcut 20 de cadre de scândură, 26 iar pentru ele 40 de suporturi de argint cu scobitură: două suporturi cu scobitură sub un cadru de scândură și două suporturi cu scobitură sub fiecare dintre următoarele cadre de scândură.

27 Pentru partea din spate a tabernacolului, cea dinspre vest, a făcut 6 cadre de scândură.+ 28 De asemenea, a făcut 2 cadre de scândură care să fie stâlpi pentru cele două colțuri din partea din spate a tabernacolului. 29 Stâlpii erau dubli de jos până sus, până la primul inel. Așa a făcut cei doi stâlpi de colț. 30 În total au fost 8 cadre de scândură cu 16 suporturi de argint cu scobitură: două suporturi cu scobitură sub fiecare cadru de scândură.

31 Apoi a făcut niște drugi din lemn de acacie: 5 drugi pentru cadrele de scândură ale unei părți laterale a tabernacolului,+ 32 5 drugi pentru cadrele de scândură ale celeilalte părți laterale a tabernacolului și 5 drugi pentru cadrele de scândură ale părții din spate a tabernacolului, de pe latura vestică. 33 A făcut drugul din mijloc, ca să treacă pe la mijlocul cadrelor de scândură, de la un capăt la celălalt al fiecărei părți. 34 A îmbrăcat cadrele de scândură în aur, a făcut din aur inelele lor, prin care aveau să treacă drugii, și a îmbrăcat drugii în aur.+

35 Apoi a făcut o perdea+ din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit. A făcut-o cu heruvimi+ brodați.+ 36 A făcut pentru ea 4 stâlpi de acacie și i-a îmbrăcat în aur, precum și cârlige de aur, și a turnat pentru ei 4 suporturi de argint cu scobitură. 37 Pentru intrarea în cort a făcut o perdea* din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit, țesute împreună,+ 38 precum și cei 5 stâlpi ai ei și cârligele lor. A îmbrăcat în aur partea de sus a stâlpilor și piesele lor de legătură*; însă cele 5 suporturi cu scobitură ale lor erau de aramă.

37 Bețaleel+ a făcut apoi Arca+ din lemn de acacie. Avea doi coți* și jumătate lungime, un cot și jumătate lățime și un cot și jumătate înălțime.+ 2 A îmbrăcat-o în aur pur în interior și în exterior și i-a făcut o bordură* de aur de jur împrejur.+ 3 A turnat patru inele de aur, ca să fie puse deasupra celor patru picioare ale ei: două inele pe o parte și două inele pe cealaltă parte. 4 A făcut apoi niște drugi din lemn de acacie și i-a îmbrăcat în aur.+ 5 A introdus drugii în inelele de pe părțile laterale ale Arcei, pentru transportarea Arcei.+

6 A făcut capacul din aur pur.+ Acesta avea doi coți și jumătate lungime și un cot și jumătate lățime.+ 7 A făcut și doi heruvimi+ din aur bătut și i-a pus la cele două capete ale capacului.+ 8 Un heruvim era la un capăt și celălalt heruvim, la celălalt capăt. A pus heruvimii la cele două capete ale capacului. 9 Cei doi heruvimi aveau aripile întinse în sus, umbrind capacul cu aripile lor.+ Ei stăteau față în față, iar fețele lor erau aplecate spre capac.+

10 A făcut apoi masa din lemn de acacie.+ Aceasta avea doi coți lungime, un cot lățime și un cot și jumătate înălțime.+ 11 A îmbrăcat-o în aur pur și i-a făcut o bordură* de aur de jur împrejur. 12 I-a făcut o ramă de un lat de palmă* de jur împrejur, iar de jur împrejurul ramei a făcut o bordură* de aur. 13 Apoi a turnat patru inele de aur și a fixat inelele în cele patru colțuri ale mesei, acolo unde erau prinse cele patru picioare. 14 Inelele erau lângă ramă, iar prin ele aveau să treacă drugii folosiți la transportarea mesei. 15 A făcut apoi drugii din lemn de acacie pentru transportarea mesei și i-a îmbrăcat în aur. 16 După aceea a făcut din aur pur ustensilele pentru masă: farfuriile și paharele, precum și castroanele și urcioarele din care aveau să fie turnate ofrandele de băutură.+

17 Apoi a făcut lampadarul+ din aur pur. A făcut lampadarul din aur bătut. Baza, piciorul, cupele, bobocii și florile lui erau dintr-o singură bucată.+ 18 Din piciorul lui porneau șase brațe; trei brațe ale lampadarului erau pe o parte și trei brațe, pe cealaltă parte. 19 Pe fiecare braț de pe o parte erau trei cupe în formă de floare de migdal, care alternau cu boboci și flori; și pe fiecare braț de pe cealaltă parte erau trei cupe în formă de floare de migdal, care alternau cu boboci și flori. Așa au fost făcute cele șase brațe, care porneau din piciorul lampadarului. 20 Pe piciorul lampadarului erau patru cupe în formă de floare de migdal, care alternau cu boboci și flori. 21 Un boboc era sub primele două brațe, care porneau din piciorul lampadarului, un boboc sub următoarele două brațe și un boboc sub ultimele două brațe; așa s-a făcut pentru cele șase brațe, care porneau din piciorul lampadarului. 22 Bobocii, brațele și întregul lampadar erau dintr-o singură bucată, din aur pur bătut. 23 Apoi i-a făcut cele șapte lămpi,+ mucările* și fărașele pentru foc din aur pur. 24 A făcut lampadarul și toate ustensilele lui dintr-un talant* de aur pur.

25 După aceea a făcut altarul tămâii+ din lemn de acacie. Altarul era pătrat; avea un cot lungime și un cot lățime. Înălțimea lui era de doi coți. Coarnele altarului erau făcute dintr-o singură bucată cu el.+ 26 L-a îmbrăcat în aur pur: partea de deasupra, laturile și coarnele; și i-a făcut o bordură* de aur de jur împrejur. 27 I-a făcut câte două inele de aur dedesubtul bordurii*, pe două laturi opuse, pentru ca prin ele să treacă drugii cu care avea să fie transportat. 28 Apoi a făcut drugii din lemn de acacie și i-a îmbrăcat în aur. 29 De asemenea, a făcut uleiul sfânt pentru ungere+ și tămâia parfumată și pură,+ amestecuri preparate cu iscusință*.

38 Apoi a făcut altarul ofrandei arse din lemn de acacie. Acesta era pătrat; avea 5 coți* lungime și 5 coți lățime. Înălțimea lui era de 3 coți.+ 2 A făcut coarnele pentru cele patru colțuri ale lui. Coarnele erau făcute dintr-o singură bucată cu el. Și l-a îmbrăcat în aramă.+ 3 După aceea a făcut toate ustensilele altarului: gălețile, lopețile, castroanele, furculițele și fărașele pentru foc. Toate ustensilele lui le-a făcut din aramă. 4 A făcut pentru altar și un grătar, o plasă de aramă, sub bordura altarului, spre mijlocul lui. 5 Apoi a turnat patru inele la cele patru colțuri, lângă grătarul de aramă, pentru ca prin ele să treacă drugii. 6 A făcut drugii din lemn de acacie și i-a îmbrăcat în aramă. 7 A introdus drugii în inelele de pe părțile laterale ale altarului, ca să poată fi transportat. A făcut altarul ca o ladă goală din scânduri.

8 A făcut apoi ligheanul de aramă+ și suportul lui de aramă folosind oglinzile* femeilor care erau organizate pentru a sluji la intrarea în cortul întâlnirii.

9 Apoi a făcut împrejmuirea curții.+ Pentru latura sudică a curții a făcut împrejmuirea din pânze de in fin răsucit; aceasta avea 100 de coți lungime.+ 10 Cei 20 de stâlpi și cele 20 de suporturi cu scobitură erau de aramă, iar cârligele stâlpilor și piesele lor de legătură* erau de argint. 11 Împrejmuirea de pânze pentru latura nordică avea tot 100 de coți. Cei 20 de stâlpi și cele 20 de suporturi cu scobitură erau de aramă. Cârligele stâlpilor și piesele lor de legătură* erau de argint. 12 Dar, pentru latura vestică, împrejmuirea de pânze avea 50 de coți. Avea 10 stâlpi și 10 suporturi cu scobitură, iar cârligele stâlpilor și piesele lor de legătură* erau de argint. 13 Lățimea, pe latura estică, dinspre răsărit, era de 50 de coți. 14 De o parte a intrării erau 15 coți de pânze, cu 3 stâlpi și 3 suporturi cu scobitură. 15 De cealaltă parte a intrării în curte erau 15 coți de pânze, cu 3 stâlpi și 3 suporturi cu scobitură. 16 Toate pânzele care împrejmuiau curtea erau de in fin răsucit. 17 Suporturile cu scobitură ale stâlpilor erau de aramă, cârligele stâlpilor și piesele lor de legătură* erau de argint, iar partea de sus a stâlpilor era îmbrăcată în argint. Toți stâlpii curții aveau piese de legătură de argint.+

18 Perdeaua* de la intrarea în curte era țesută din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit. Avea 20 de coți lungime și 5 coți înălțime, aceeași înălțime ca a pânzelor împrejmuirii curții.+ 19 Cei 4 stâlpi ai ei și cele 4 suporturi cu scobitură ale acestora erau făcute din aramă. Cârligele lor și piesele lor de legătură* erau de argint, iar partea de sus a lor era îmbrăcată în argint. 20 Toți țărușii tabernacolului și ai împrejmuirii curții erau de aramă.+

21 La porunca lui Moise au fost inventariate materialele tabernacolului, ale tabernacolului Mărturiei;+ această responsabilitate au îndeplinit-o leviții,+ sub îndrumarea lui Itamar,+ fiul preotului Aaron. 22 Și Bețaleel,+ fiul lui Uri, fiul lui Hur, din tribul lui Iuda, a făcut tot ce-i poruncise Iehova lui Moise. 23 Împreună cu el a fost Oholiab,+ fiul lui Ahisamac, din tribul lui Dan, meșteșugar, creator de modele și broder cu fir albastru, cu lână purpurie, cu fir stacojiu și cu in fin.

24 Tot aurul folosit pentru întreaga lucrare a locului sfânt a fost tot aurul dat ca ofrandă+ legănată: 29 de talanți* și 730 de sicli*, după siclul standard al locului sfânt*. 25 Argintul de la cei înregistrați din adunare a fost de 100 de talanți și 1 775 de sicli, după siclul standard al locului sfânt*. 26 Jumătatea de siclu primită de la fiecare dintre cei înregistrați era jumătate de siclu după siclul standard al locului sfânt*. Au fost înregistrați în total 603 550 de bărbați,+ de la vârsta de 20 de ani în sus.+

27 La turnarea suporturilor cu scobitură ale locului sfânt și a suporturilor cu scobitură ale perdelei s-au folosit 100 de talanți de argint: pentru 100 de suporturi cu scobitură a fost nevoie de 100 de talanți, un talant pentru fiecare suport cu scobitură.+ 28 Din cei 1 775 de sicli, el a făcut cârlige pentru stâlpi, a îmbrăcat partea de sus a lor și i-a unit.

29 Arama dată ca ofrandă* a fost de 70 de talanți și 2 400 de sicli. 30 Cu aceasta a făcut suporturile cu scobitură de la intrarea în cortul întâlnirii, altarul de aramă cu grătarul de aramă și toate ustensilele altarului, 31 suporturile cu scobitură ale împrejmuirii curții, suporturile cu scobitură de la intrarea în curte, toți țărușii tabernacolului și toți țărușii+ împrejmuirii curții.

39 Din firul albastru, din lâna purpurie și din firul stacojiu+ au făcut veșminte țesute fin, care aveau să fie folosite pentru slujirea în locul sfânt. Au făcut veșmintele sfinte pentru Aaron,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

2 El* a făcut efodul+ din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit. 3 Ei au bătut plăci de aur, obținând foi subțiri, iar el le-a tăiat în fire ca să fie lucrate împreună cu firul albastru, cu lâna purpurie, cu firul stacojiu și cu inul fin. Și efodul a fost brodat. 4 I-au făcut umerare, prinse fiecare la cele două margini de sus. 5 Cordonul* țesut, care era prins de efod pentru a-l ține fix,+ a fost făcut din aceleași materiale: din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

6 Apoi au fixat pietrele de onix în monturi de aur și au gravat pe ele numele fiilor lui Israel, așa cum se gravează un sigiliu.+ 7 El le-a pus pe umerarele efodului ca pietre de aducere-aminte pentru fiii lui Israel,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise. 8 Apoi a făcut pectoralul+ cu o lucrătură ca aceea a unui broder, lucrătura fiind ca a efodului, din fir de aur, din fir albastru, din lână purpurie, din fir stacojiu și din in fin răsucit.+ 9 Când era împăturit în două, pectoralul era pătrat. Ei au făcut pectoralul în așa fel încât, când era împăturit în două, avea și lungimea, și lățimea de o palmă*. 10 Au fixat pe el patru rânduri de pietre. Pe primul rând erau rubin, topaz și smarald. 11 Pe al doilea rând erau turcoază, safir și jasp. 12 Pe al treilea rând erau piatră de leșem*, agat și ametist. 13 Pe al patrulea rând erau crisolit, onix și jad. Pietrele au fost fixate în monturi de aur. 14 Era o piatră pentru fiecare dintre cei 12 fii ai lui Israel. Numele erau gravate așa cum se gravează un sigiliu, fiecare nume corespunzând unuia dintre cele 12 triburi.

15 Apoi au făcut pentru pectoral niște lănțișoare răsucite, de aur pur, ca niște șnururi.+ 16 Au făcut două monturi de aur și două inele de aur și au pus cele două inele la două dintre colțurile* pectoralului. 17 Au trecut cele două șnururi de aur prin cele două inele de la colțurile pectoralului. 18 Apoi au trecut cele două capete ale celor două șnururi prin cele două monturi și le-au prins de umerare, pe partea din față a efodului. 19 Au făcut alte două inele de aur și le-au pus la cele două colțuri de jos, pe partea interioară a pectoralului, dinspre efod.+ 20 Au mai făcut două inele de aur și le-au pus pe partea din față a efodului, mai jos de cele două umerare, aproape de locul de îmbinare, deasupra cordonului* țesut al efodului. 21 Apoi au prins cu un șnur albastru inelele pectoralului de inelele efodului pentru ca pectoralul să stea fix, pe efod, deasupra cordonului* țesut, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

22 După aceea, el a făcut tunica fără mâneci a efodului, țesută de țesător, în întregime din fir albastru.+ 23 Deschizătura tunicii fără mâneci era la mijlocul ei, ca deschizătura unei cămăși de zale. Deschizătura avea de jur împrejur o margine ca să nu se rupă. 24 Apoi au făcut pe tivul tunicii fără mâneci niște rodii din fir albastru, din lână purpurie și din fir stacojiu, răsucite împreună. 25 Au făcut și niște clopoței de aur pur și au pus clopoțeii între rodii, pe tivul tunicii fără mâneci, de jur împrejur. 26 Au pus un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie, de jur împrejurul tivului tunicii fără mâneci, care avea să fie folosită pentru slujire, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

27 Apoi au făcut robele de in fin, țesute de un țesător, pentru Aaron și pentru fiii lui,+ 28 precum și turbanul+ de in fin, acoperitorile pentru cap+ de in fin, folosite ca podoabă, pantalonii scurți*+ de in fin răsucit 29 și brâiele din in fin răsucit, din fir albastru, din lână purpurie și din fir stacojiu, țesute împreună, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

30 În cele din urmă au făcut plăcuța strălucitoare, semnul sfânt al dedicării*, din aur pur și au gravat pe ea o inscripție așa cum se gravează un sigiliu: „Sfințenia este a lui Iehova”.+ 31 Au prins de plăcuță un șnur făcut din fir albastru ca s-o fixeze pe turban, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

32 Astfel, a fost terminată toată lucrarea pentru tabernacol, adică pentru cortul întâlnirii, iar israeliții au făcut tot ce îi poruncise Iehova lui Moise.+ Au făcut întocmai.

33 Apoi au adus la Moise tabernacolul,+ cortul+ și tot echipamentul lui: clemele,+ cadrele de scândură,+ drugii,+ stâlpii și suporturile cu scobitură,+ 34 învelitoarea din piei de berbec vopsite în roșu+ și învelitoarea din piei de focă, perdeaua despărțitoare,+ 35 arca Mărturiei, drugii+ și capacul ei,+ 36 masa, toate ustensilele ei+ și pâinea de prezentare, 37 lampadarul din aur pur, lămpile+ lui așezate în șir, toate ustensilele+ lui și uleiul pentru luminat,+ 38 altarul+ de aur, uleiul pentru ungere,+ tămâia parfumată+ și perdeaua*+ pentru intrarea în cort, 39 altarul de aramă+ cu grătarul lui de aramă, drugii+ și toate ustensilele lui,+ ligheanul și suportul lui,+ 40 pânzele împrejmuirii curții, stâlpii ei, suporturile ei cu scobitură+ și perdeaua*+ pentru intrarea în curte, funiile și țărușii ei,+ precum și toate ustensilele pentru serviciul de la tabernacol, de la cortul întâlnirii, 41 veșmintele țesute fin, care aveau să fie folosite pentru slujirea la sanctuar, veșmintele sfinte pentru preotul Aaron+ și veșmintele fiilor lui pentru a sluji ca preoți.

42 Și israeliții au făcut toată lucrarea potrivit cu tot ce-i poruncise Iehova lui Moise.+ 43 Când a verificat toată lucrarea lor, Moise a văzut că o făcuseră așa cum poruncise Iehova. Și Moise i-a binecuvântat.

40 Apoi Iehova i-a spus lui Moise: 2 „În prima zi a primei luni să ridici tabernacolul, sau cortul întâlnirii.+ 3 Să pui în el arca Mărturiei+ și să separi Arca cu perdeaua.+ 4 Să aduci masa+ înăuntru și să aranjezi lucrurile care trebuie să stea pe ea. Să aduci lampadarul+ înăuntru și să-i aprinzi lămpile.+ 5 Apoi să pui altarul de aur pentru tămâie+ în fața arcei Mărturiei și să pui perdeaua* la intrarea în tabernacol.+

6 Să pui altarul ofrandei arse+ în fața intrării în tabernacol, adică în cortul întâlnirii, 7 să așezi ligheanul între cortul întâlnirii și altar și să pui apă în el.+ 8 Să ridici împrejmuirea curții+ și să pui perdeaua*+ la intrarea în curte. 9 După aceea să iei uleiul pentru ungere+ și să ungi tabernacolul și tot ce este în el+ și să-l sfințești împreună cu toate ustensilele lui; astfel, va fi sfânt. 10 Să ungi altarul ofrandei arse și toate ustensilele lui și să sfințești altarul; astfel, va fi un altar preasfânt.+ 11 Să ungi ligheanul și suportul lui și să-l sfințești.

12 Apoi să-i aduci pe Aaron și pe fiii lui aproape de intrarea în cortul întâlnirii și să-i speli cu apă.+ 13 Să-l îmbraci pe Aaron cu veșmintele sfinte,+ să-l ungi+ și să-l sfințești, iar el îmi va sluji ca preot. 14 După aceea să-i aduci pe fiii lui și să-i îmbraci cu robe.+ 15 Să-i ungi așa cum l-ai uns pe tatăl lor,+ iar ei îmi vor sluji ca preoți. Prin această ungere, preoția va rămâne a lor, în toate generațiile lor”.+

16 Moise a făcut tot ce îi poruncise Iehova.+ A făcut întocmai.

17 În al doilea an, în prima zi a primei luni, a fost ridicat tabernacolul.+ 18 Când a ridicat tabernacolul, Moise a așezat suporturile cu scobitură,+ a ridicat cadrele de scândură,+ a pus drugii+ și a ridicat stâlpii. 19 A întins cortul+ peste tabernacol și a pus peste cort învelitoarea lui,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

20 Apoi a luat Mărturia+ și a pus-o în Arcă,+ a pus drugii+ la Arcă și a pus capacul+ pe Arcă.+ 21 A adus Arca în tabernacol, a pus perdeaua+ despărțitoare și a separat arca Mărturiei,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

22 Apoi a pus masa+ în cortul întâlnirii, pe latura nordică a tabernacolului, dincoace de perdea, 23 și a aranjat pâinile+ pe ea, înaintea lui Iehova, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

24 A pus lampadarul+ în cortul întâlnirii, în fața mesei, pe latura sudică a tabernacolului. 25 A aprins lămpile+ înaintea lui Iehova, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

26 După aceea a pus altarul de aur+ în cortul întâlnirii, în fața perdelei, 27 ca să facă să fumege pe el+ tămâie parfumată,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

28 Apoi a pus perdeaua*+ la intrarea în tabernacol.

29 A pus altarul ofrandei arse+ la intrarea în tabernacol, adică în cortul întâlnirii, ca să aducă pe el ofranda arsă+ și ofranda de cereale, așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

30 A așezat ligheanul între cortul întâlnirii și altar și a pus în el apă pentru spălat.+ 31 Și Moise, Aaron și fiii lui și-au spălat mâinile și picioarele acolo. 32 Ori de câte ori intrau în cortul întâlnirii sau se apropiau de altar, se spălau,+ așa cum îi poruncise Iehova lui Moise.

33 În cele din urmă a ridicat împrejmuirea curții+ în jurul tabernacolului și al altarului și a pus perdeaua* la intrarea în curte.+

Astfel, Moise a terminat lucrarea. 34 Și norul a acoperit cortul întâlnirii, iar gloria lui Iehova a umplut tabernacolul.+ 35 Moise n-a putut să intre în cortul întâlnirii fiindcă norul stătea deasupra acestuia, iar gloria lui Iehova umpluse tabernacolul.+

36 Când norul se înălța de deasupra tabernacolului, israeliții ridicau tabăra, în toate etapele călătoriei lor.+ 37 Dar, dacă norul nu se înălța, nu ridicau tabăra până în ziua când se înălța.+ 38 Căci norul lui Iehova era deasupra tabernacolului ziua și un foc stătea deasupra lui noaptea, sub privirile întregului popor* al lui Israel, în toate etapele călătoriei lor.+