“Meun Se Su Fwa Aksafyela Meun Nukewa”
‘Nga mwulela la pa inge meun safla—meun se su fwa aksafyela meun nukewa.’—WOODROW WILSON, PRESIDENT LUN U.S. (YEA 1913-21).
PA INGE sie sin met kol lun fwalu su tupan in liye ke saflaiyen Meun Lulap I sikyak tari, su orek ke yea 90 kutu somla. Meun se inge su orek fwin fwalu el arulanu upa paenang mutanfwal nukewa su eis kutangla elos lungse—a elos kena ma lulap a enenu—in lulalfongi mu ma puspus su elos kisekunla ka fwa oasr ma lane mwomwo su ku in oasr ma patpat. Tusruktu meun puspus su orek sin metu pal nukewa tia ku in aksumwosye ma upa puspus, a el tia ku in akwanginyela ma upa yok ke sripen meun.
Yea 20 kutu tokin President Wilson el akkalemye mwulela se inge, meun lulap akluo sikyak. El upa liki meun lulap se meeta paenang oasr met puspus mise a kunausla ma puspus yok liki meeta. Kapkapek ke akwuk lun technology in masrlon Meun Lulap I a Meun Lulap II oru metu in ku in uniye foko foko tausan sin met. Ke pal se meun lulap akluo aksafyeyukla, met kol puspus lun fwalu elos akilen la oasr pal mwomwo su meun inge ku in sifwilpa sikyak ku orek yok liki meeta.
In yea 1945, sie sin met kol lulap ke met meun lun an U.S. su pangpang General Douglas MacArthur el fwak: “Oasr pal mwomwo safla lasr in aksafyela meun. Kut fwin tia orala kutu akwuk su mwo liki akwuk meeta, Armagedun el fwa sikyak.”
General MacArthur el etu la mea atomic bomb luo inge el orala nu ke siti lun an Nagasaki a Hiroshima ke saflaiyen meun lulap akluo. Kunanela lulap su orek nu ke siti luo fwin an Japan inge oru elan akkalemye kalme sasu nu ke kas se inge “Armagedun”—sie me kunausten nu ke kofwen me meun lun nuclear su arulana yok a fukoko su ku in akwanginyela met nukewa fwin planet ku fwalu se lasr inge.
Me fosrnga yok nu ke sie me kunausten pa inge ke sripen kofwen me meun lun nuclear el srakna me aksangengye metu. Mutamwauk in yea 1960 fwasru, mutanfwal ku nukewa fwin fwalu elos orala sie akwuk su pangpang “mutually assured destruction” ku akwuk nu ke me kunausten lulap su oasr insese la ka sin mutanfwal puspus. Niyen sun lalos pa in oasr missiles ku bakodang lulap su sang kunausla pisen met puspus su tia met meun su oasr ke percent 25 ke pisen met nukewa su muta ke an sin met lokwalok a percent 50 ke industrial capacity—lun kutena mutanfwal su oru meun fwinne el pa sramtauk meun ku tia. Met pu na eis me akkeye ke kain in akwuk inge in orala misla fwin fwalu nufon.
Ke pal inge, pisen kofwen me meun su pangpang nuclear el yokyokelik a oasr meun srisrik puspus su srakna orek in paenang mise lun met puspus su arulana pukanten. Me kunausten lun e lulap su tuku ke nuclear su ku in furreak ma pukanten su me aksensenye yok nu sin met nukewa. Fwinne metu elos lungse na paye in liye ke aksafyeyukla meun, met pu na elos lulalfongi mu oasr sie meun ku akwuk saye ku in akpayeye niyen sun se inge.
Tusruktu, Baibel el akkalemye ke sie meun su wangin ma oana su fwa aksafyela meun nukewa. Baibel el pangon meun se inge “Armagedun”—in oana kas se su metu elos orekmakin nu ke me kunausten lulap lun kofwen nuclear. Fuka Armagedun el ku in aksafyela na paye meun? Me lutlut toko fwa sang me top nu ke kusensiyuk se inge.
[Picture Credit Line on page 3]
DTRA Photo